Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 361/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROM I A
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 361
Ședința publică din data de 09 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 17.03.1961, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, în baza art. 3002rap. la art. 160bCod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a dispus menținerea acesteia
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu recurentul inculpat și apoi având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat critică încheierea de ședință din data de 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a dispus menținerea acesteia, apreciind că este netemeinică și nelegală, deoarece nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, având în vedere că cercetarea penală se apropie de sfârșit și atitudinea inculpatului față de prejudiciu.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond înlocuirea măsurii arestăriui preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, subliind faptul că acesta se va prezenta în fața organelor de cercetare și va colabora pentru aflarea adevărului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că deoarece subzistă toate motive care au impus luarea acestei măsuri împotriva inculpatului, respectiv caracterul grav al faptelor comise de inculpat, evidențiată prin numărul mare al societăților comerciale înșelate, cuantumul prejudiciului cauzat prin activitatea infracțională, faptul că fost dat inițial în urmărire locală și apoi în urmărire generală, apreciază că în mod just s-a menținut această măsură.
De asemenea, solicită să se constate că încheierea din data de 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova este temeinică și legală sub toate aspectele, apreciind că nu se impune înlocuirea acestei măsuri, așa cum a solicitat inculpatul.
În concluzie, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște producerea unui prejudiciu de circa 2 miliarde lei și nu de 5 miliarde lei, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin încheierea din 01.04.2008 dispusă de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, s-a constatat, printre altele, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b pr.pen. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și menținerea acesteia față de inculpatul, fiul lui și, ns. la 17.03.1961, aflat în Penitenciarul Ploiești.
În motivarea acestei soluții în ceea ce privește măsura arestării preventive, luată față de inculpatul, apreciază că subzită în continuare și nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, respectiv caracterul grav al faptelor comise, exemplificat de numărul mare al societăților înșelate și prejudiciul adus acestora, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile ce se rețin în sarcina acestuia, care este mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un evident pericol concret pentru ordinea publică, totodată este de reținut că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, fiind dat în urmărire locală și apoi generală.
Pentru motivele expuse anterior, instanța de fond în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luată față de acesta și menținerea măsurii preventive.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând prin apărător că nu mai subzistă temeiurile avute îăn vedere la luarea acestei măsuri, întrucât cercetarea judecătorească este pe sfârșit și recunoaște producerea uni prejudiciu de aproximativ 2 miliarde lei în dauna părților vătămate.
Curtea examinând încheierea criticată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate de recurent și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art.3002rap.la art.160 alin.3 Cod de procedură penală în cursul judecății, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuarea privarea de libertate, dispune menținerea acestei măsuri, prin încheiere motivată.
În speță, instanța de fond în mod justificat a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, întrucât subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza arestării preventive ale acestuia, art.143 rap.la art.148 lit.a și f Cod procedură penală, respectiv inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală fiind dat în urmărire generală la data de 16 februarie 2005 la solicitarea P și, probele administrate până în acest moment atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, fac dovada săvârșirii unor fapte penale grave de inculpat, pentru care legiuitorul prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, întrucât s-ar crea temerea în rândul opiniei publice că organele abilitate să asigure respectarea ordinii de drept nu iau măsuri ferme împotriva acelora care comit fapte grave cauzatoare de prejudicii importante.
În sarcina inculpatului recurent s-a reținut că în perioada iunie 2003-noiembrie 2005, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator al SC" COM" SRL P, SC " " SRL P și SC " SERV " SRL P, singur și împreună cu inculpații, și, au înșelat peste 10 societăți comerciale din mai multe localități din țară, de la care au achiziționat mărfuri, iar pentru plata contravalorii lor, au emis file CEC fără disponibil în conturile bancare cauzând un prejudiciu de peste 5 miliarde RON.
De asemenea, recurentul împreună cu inculpații și s-au constituit într-un un grup infracțional organizat, care în perioada 2004-2005, în mod repetat, au acționat coordonat săvârșind mai multe infracțiuni de înșelăciune și falsuri cu consecințe deosebit de grave în dauna mai multor societăți din țară și, în calitate de administrator și asociat unic al SC " Serv " SRL P și SC " " SRL P, precum și ca fals reprezentant al SC " Grup România "SRL -P, inculpatul-recurent a semnat, fără a avea dreptul mai multe înscrisuri-file CEC, facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că subzistă în continuare temeiurile care au deteriminat luare măsurii arestării preventive ( art.143și 148 lit.a și f) și acestea impun în continuare menținerea măsurii arestării preventive.
temeinice rezultă din întregul material probator administarat până în prezent. Totodată există și cazul prev de art.148 lit.a în sensul că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, iar în ceea ce privește cazul prev. de art.148 se constată existența lui în continuare, întrucât lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, datorită modului și mijlocalor de săvârșire al faptelor, numărul părților vătămate prejudiciate, cuantumul prejudiciilor cauzate acestora și nu în ultimul rând constituirea uni grup împreună cu ceilalți inculpați pentru a dobândi în mod injust foloase materiale de la părțile vătămate.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.P.P. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, 17 martie 1961, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 1 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr.4231/2006.
Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
f- - Tribunalul Prahova
4ex/10.04.08
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
