Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 363/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.363/R/2009
Ședința publică din 20 august 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
- - -JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - -judecător
- - -grefier
Din partea Ministerului Public a participat domnul - procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut se prezintă inculpatul recurent în stare de deținere din Penitenciarul Oradea, asistat de av. potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4050/20.08.2009 eliberată de Baroul d Avocați
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul recurent depune la dosar un memoriu.
Apărătorul inculpatului recurent nu are alte cereri.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri.
Nefiind alte cereri, s- acordat cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului declarat în cauză, casarea încheierii instanței de fond și nu mai menține măsura arestării preventive inculpatului, arătând că temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă în prezent, având în vedere că sunt dubii cu privire la vinovăția acestuia raportat la materialul probator de la dosar, fapt pentru care pentru a-și putea dovedi nevinovăția consideră că poate fi judecat în continuare în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicitat respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință a menține încheierea instanței de fond ca fiind legală și temeinică, arătând că împrejurările care au determinat arestarea preventivă inculpatului nu s-au modificat și subzistă pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate acestuia.
Inculpatul recurent având cuvântul susține nevinovăția sa și cele arătate în memoriul depus la dosar, solicitând judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL deliberând,
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea din 12 august 2009 Tribunalul Bihor, printre altele, a dispus în baza art.300 ind.2 rap.la art. 160 lit.b Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr. 26 din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventiva nr.35/2008 de către aceeași instanță.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, constatat că inculpatul a fost arestat la data de 8 iulie 2008 în baza încheierii penale 26/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă 35/2008, cu motivarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este acuzat este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Instanța de fond a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat și subzistă pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a acestuia, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 300/2 combinat cu art. 160/b alin.3 și C.P.P. prevederile art. 23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art. 5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale a menținut arestarea preventivă a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii sale în libertate, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și că la dosar nu sunt probe certe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, se invocă faptul că există dubii privind vinovăția acestuia.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform art. 385/6 alin.2 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art. 385/9 Cod procedură penală, se constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul nefondat și va fi respins ca atare, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Criticile formulate de inculpat sunt nefondate.
În speță, sunt întrunite toate cerințele prevăzute de art. 148 lit. "f " Cod procedură penală, respectiv pedeapsa stabilită de lege pentru infracțiunea de care este acuzat este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat.
Măsura arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, ea fiind luată în condițiile art. 143 și art. 146 alin.10 și art. 149/1 din Codul d e procedură penală existând în mod corespunzător și cazurile prevăzute de art. 148 lit.f din Codul d e procedură penală și cu respectarea prevederilor art. 5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat.
În ceea ce privește condiția că lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului social trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor asemenea fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se poate avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și cele referitoare la faptă, aceasta fiind de natură a crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate.
Temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea inculpatului impun în continuare privarea de libertate a acestuia, față de care s-a reținut săvârșirea unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, respectiv de viol și perversiuni sexuale, fapte prevăzute și pedepsite de art.197 și art.201 Cod penal.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale solicitate de inculpat revenindu-se cu adresă la Serviciului Medico-Legal al Județului O, urmând să se stabilească dacă inculpatul poate întreține act sexual oral.
Față de cele de mai sus, constatând că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpatului cu respectarea dispozițiilor legale, că temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în prezent, neintervenind nici o modificare a acestora, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Fiind în culpă procesuală va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
C E:
În baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul fiul lui și al lui -, ns. la 11 februarie 1972, din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi,20 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pt. JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
n conc.odihnă
semn.președ.completului
- -
Red.dec.judecător -
Judecător fond
CA/MH
4 ex. din 24.08.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Sotoc Daniela