Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 37/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 37/
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
Judecător - - -
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 18 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu ( ), în baza împuternicirii avocațiale nr. 381/2010 emisă de Baroul Constanța și recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. 382/2010, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513cod procedură penală.
Avocat ( ) având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Inculpatul este arestat de peste 5 luni de zile, este beneficiar al prezumției de nevinovăție, astfel încât, apreciază că termenul rezonabil a fost depășit.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat HG, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Constanța și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Inculpatul a recunoscut numai săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, acesta fiind în stare de ebrietate la data săvârșirii faptei. El doar a tăinuit săvârșirea infracțiunii de omor. Inculpatul are 18 ani, nu are antecedente penale și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la condamnarea sa definitivă. In subsidiar, solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, putându-se efectua controlul judiciar.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea unei alte măsuri preventive. Pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpaților, in raport de natura și gravitatea faptei comise. Solicită respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive, această măsură, nu este aptă să asigure scopul măsurii preventive.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin încheierea din 18.01.2010, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art. 3002cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și.
Totodată, s-au respins cererile inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării acestora de a nu părăsi localitatea în care locuiesc.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 160bCod procedură penală, la care se referă art. 3002cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Tribunalul a constatat că, actele dosarului, pe care se întemeiază rechizitoriul, precum și declarațiile inculpaților date în cursul cercetării judecătorești, conțin probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații și au realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani.
Astfel, din probele existente în cauză ar rezulta presupunerea rezonabilă că inculpații și ar fi săvârșit respectivele fapte care au condus la decesul a două persoane, incendierea unei case, sustragerea unor bunuri și sume de bani.
S-a apreciat, în raport de actele dosarului că în cauză se menține în continuare cazul prevăzut de art.148 al.1 lit. f cod procedură penală, în prezența căruia se poate dispune menținerea măsurii arestării preventive, cele două condiții impuse de acest text de lege fiind îndeplinite cumulativ atât în privința pedepsei care este în cazul infracțiunilor cercetate exclusiv închisoarea mai mare de 4 ani cât și în privința pericolului pe care l-ar prezenta în acest moment lăsarea în libertate a celor doi inculpați.
Acest pericol potențial este exprimat de natura și gravitatea deosebit de mare a faptelor, împrejurările concrete în care inculpații ar fi acționat, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, pe timp de noapte, asupra unor persoane în vârstă, prin exercitarea de violențe, urmările produse, ireparabile, vizând suprimarea a două vieți, rezonanța socială negativă mai ales în rândul colectivității restrânse din localitatea în care s-au produs faptele, sentimentul de neliniște și de insecuritate în rândul societății, de indignare că persoane bănuite de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, de o gravitate maximă, ar putea fi cercetate în stare de libertate.
Totodată, s-a apreciat că, pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru prevenirea unui pericol concret pentru ordinea publică, se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, cererile inculpaților de a se înlocui această măsură cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea în care locuiesc fiind nefondate, deoarece aceste din urmă măsuri nu sunt apte, în actualul stadiu procesual, pentru a asigura scopul măsurilor preventive.
De asemenea, menținerea stării de arest a inculpaților se impune și pentru a administra mijloace de probă neinfluențate de inculpați, care să conducă la aflarea adevărului în cauză, în condițiile în care, în speță, unii din martori, sunt rude sau apropiați ai inculpaților, care ar putea fi influențați în declarațiile lor.
S-a constatat, din declarațiile inculpaților, că există în continuare aspecte contradictorii în declarațiile acestora, ce se necesită a fi lămurite prin administrarea de probe concludente și neviciate.
Împotriva susmenționatei încheieri au formulat recurs inculpații și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În recursul promovat de inculpatul, se relevă că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, întrucât, acesta este arestat de o perioadă lungă de timp, fiind depășit termenul rezonabil al arestării preventive, cu atât mai mult cu cât inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Se apreciază că scopul măsurii preventive poate fi atins și prin inlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În recursul promovat de inculpatul se relevă că, nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, întrucât, la dosarul cauzei nu există indicii temeinice că acesta ar fi participat, în calitate de coautor la comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, ci doar a infracțiunii de violare de domiciliu, acesta fiind în stare de ebrietate la data săvârșirii faptei.
Se arată că, inculpatul doar a tăinuit săvârșirea infracțiunii de omor.
De asemenea se susține că, nu mai subzistă temeiul pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, întrucât nu există pericol concret pentru ordinea publică și aceasta în raport de circumstanțele personale, respectiv, vârsta de 18 ani, lipsa antecedentelor penale și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la condamnarea sa definitivă.
Se apreciază că scopul măsurii preventive poate fi atins și prin inlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Examinând legalitatea și temeinicia susmenționatei încheieri din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea constată:
În mod corect s-a apreciat de către instanța de fond, în raport de ambii inculpați că, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În cauză sunt indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele de natură penală pentru care sunt cercetați, fiind, așadar, îndeplinite în cauză exigențele impuse de art.143 în referire la cele prevăzute de art.681Cod de procedură penală.
Cu ocazia cercetării la fața locului, cele două victime au fost găsite ambele cu gâtul tăiat și cu numeroase alte plăgi tăiate-înțepate pe corp, partea vatamata fiind descoperită într-o cameră din locuința incendiată, pe J arsă, iar soțul în curte, într-o de sânge, existând o de de sânge de la ușa casei și până la locul unde se afla acesta.
În cursul cercetărilor, atât fiica, cât și ginerele victimelor, respectiv numiții și au relatat că la verificarea camerei nearse au constatat lipsa a două bidoane tip, cu eticheta " PLATĂ DE ", ambele cu un conținut total de aproximativ 10 litri de vin roșu.
În urma verificărilor efectuate, într-o metalică de la stâna de oi și capre a numitului -, situată în extravilanul comunei, unde locuiau și munceau cei doi inculpați, a fost găsit un bidon tip de 10 litri cu, cu eticheta " PLATĂ DE ", care emana un miros specific vinului și despre care inculpații au afirmat că a conținut vin roșu, adus de către inculpatul, existând astfel bănuiala că ar putea proveni de la locuința victimelor.
În consecință, bidonul respectiv, împreună cu obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor și alte copuri delicte găsite în locuința acestora au fost trimise la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea efectuării unei constatări tehnico-științifice biocriminalistice (ADN).
Fiind audiați, inițial cei doi inculpați au disimulat adevărul, ulterior motivându-i atitudinea nesinceră prin temerea că vor suporta răzbunarea consătenilor celor două victime.
Din declarațiile martorilor -, și a rezultat că în noaptea de 01/02.08.2009, în jurul orelor 03.00 - 03.30, cei doi inculpați, aflați într-o stare de ebrietate avansată, au părăsit barul " crow", îndreptându-se spre locuința victimelor.
La data de 20.08.2009, când organele de poliție l-au contactat pe inculpatul în vederea testării la poligraf, dându-și seama că nu mai pot ascunde adevărul, ambii inculpați au comunicat organelor de poliție că doresc să se predea, deoarece sunt autorii dublului asasinat.
Prin urmare, inculpații au relatat modul și împrejurările în care au comis faptele, declarațiile acestora coroborându-se cu rezultatele cercetărilor de la fața locului și cele ale necropsiilor.
Astfel, inculpații au arătat că, fiind în stare avansată de ebrietate, au intrat în locuința victimelor cu intenția de a sustrage băuturi alcoolice, însă când au fost surprinși răscolind prin casă au luat hotărârea comună să le ucidă pe acestea, așa încât inculpatul a ucis-o prin aplicarea mai multor lovituri pe victima, iar inculpatul l-a ucis pe în același mod, fiecare folosindu-se de propriul briceag.
După uciderea victimelor, inculpații au incendiat locuința, pentru a-și acoperi urmele, iar la plecare au luat un bidon de 10 litri cu vin roșu.
Cu ocazia reaudierii, martorul, care în declarația olografă dată în faza actelor premergătoare îi protejase pe cei doi inculpați, a precizat că inculpatul îl rugase să disimuleze adevărul despre orele critice în care fuseseră comise faptele, deși în dimineața respectivă îi văzuse pe cei doi venind spre dimineață la, pe rând, iar pe inculpatul având asupra sa bidonul de 10 litri cu vin roșu.
Prin rapoartele de expertiză psihiatrică nr.A- și nr.A-, ambele din 30.09.2009, s-a concluzionat că aceștia prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, că păstrează capacitatea psihică de apreciere a conținutului și consecințelor faptelor lor și că au discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care sunt cercetați.
ulterioară a declarației de către inculpatul nu are relevanță, atâta vreme cât aceasta nu este singura în raport de care s-a apreciat că există indicii temeinice că inculpații au comis fapta pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată.
În ceea ce privește temeiurile care au determinat arestarea, Curtea reține că și la acest moment procesual subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii, fiind întrunite cumulativ cele două cerințe prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod de procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date certe că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol este evidențiat nu numai prin prisma datelor ce caracterizează persoana celor doi inculpați și conduitei procesuale oscilante, ci și în raport de gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care aceștia sunt cercetați și care este unul deosebit de ridicat, față de consecințele produse, constând în suprimarea vieții a două persoane octogenare, lipsite de posibilități reale de apărare, în scop de jaf, prin comiterea unor acte ce denotă ferocitatea, lipsa de empatie față de suferința victimelor și lipsa oricărui respect față de o valoare socială supremă, cum este viața persoanei.
Prin urmare, deși inculpații sunt la primul conflict cu legea penală, gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor săvârșite nu poate fi desconsiderat, având în vedere natura acestora, modul și împrejurările concrete în care prezumtivii autori au acționat (prin aplicarea unor multiple lovituri cu corp tăietor-înțepător pe întreaga suprafață a corpului celor două victime, provocându-le grave leziuni ce au condus la deces), scopul urmărit, constând în sustragerea de bunuri din locuință și, ulterior incendierea acesteia pentru acoperirea urmelor, rezonanța socială negativă, având în vedere caracterul atroce al faptelor imputate, sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul colectivității și neîncrederea în autoritățile judiciare care concură la înfăptuirea justiției, prin lăsarea în libertate a inculpaților.
Nu trebuie nici faptul că, dat fiind specificul rezonanței sociale pe care îl provoacă în mod obișnuit aceste fapte, mai ales în mediul rural, lăsarea în libertate a inculpaților ar putea crea condiții favorizante pentru acțiuni vindicative din partea rudelor, apropiaților victimelor și ale persoanelor din colectivitatea în care a avut loc evenimentul.
De asemenea, menținerea stării de arest a inculpaților se impune și pentru a administra mijloace de probă neinfluențate de inculpați, care să conducă la aflarea adevărului în cauză, în condițiile în care, în speță, unii din martori, sunt rude sau apropiați ai inculpaților, care ar putea fi influențați în declarațiile lor.
Apreciem că, nu s-a depășit timpul rezonabil al măsurii arestării preventive, având în vedere că, de la luarea măsurii s-a finalizat urmărirea penală, s-a sesizat instanța și s-a început cercetarea judecătorească, în condițiile în care, cauza în sine are un caracter complex și necesită un probatoriu relativ mare.
Din aceleași considerente, apreciem că, cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu poate fi primită.
Față de cele reliefate, apreciem criticile formulate de cei doi inculpați ca fiind neîntemeiate, și întrucât nu au fost identificate alte motive de nelegalitate și netemeinicie care să fie luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile formulate de recurenții inculpați.
În baza art. 192 alin. 2 cod procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați
la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de câte 200 lei fiecare iarîn baza art. 189 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocați și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b cod pr. penală;
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții inculpați și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 18 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală;
Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de câte 200 lei fiecare.
În baza art. 189 cod pr. penală,
Onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocați și.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
- -
GREFIER,
Jud. fond: TV
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
2 ex./29.01.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Marius Cristian Epure
