Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 379/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 379/
Ședința publică din data de 30 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 3: Marioara
Grefier: a
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentată prin:
- procuror
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrvit art. 304 al. 1 cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul inculpat, asistat din oficiu de avocat, în baza delegației nr.2550/2008, aflată la dosarul cauzei, emisă de Baroul.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, sa permis apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.
Recurentul inculpat, la cererea instanței, având cuvântul, precizează că este de acord cu cu apărătorul desemnat din oficiu.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că nu mai are cererei prealabile de formulat și depune la dosarul cauzei un memoriu din partea inculpatului și un denunț.
Procurorul precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond a se constata că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, judecarea inculpatului în stare de libertate, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, prejudiciul cauzat este modic, inculpatul nu are antecedente penale tatăl său este foarte grav bolnav și soția sa este cetățean străin și are nevoie de el.
Procurorul având cu vântul, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică. În cauză subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, fapta comisă de inculpat prezintă pericol pentru ordinea publică, este vorba de trafic de droguri,iar pedeapsa pentru această faptă este mai mare de 4 ani.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, solicită să fie judecat în stare de libertate, apreciază că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, tatăl său este grav bolnav și dorește să își petreacă mai mult timp cu acesta, iar soția sa este cetățean străin și are nevoie de el.
CURTEA
Din actele dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 19 iunie 2008, Tribunalul Argeșam enținut măsura arestării preventive luată împotriva inculpaților, fiul lui și, născut la data de 26.02.1990 în B, domiciliat în B, sector 4,-,. 99,. 1,. II,. 18, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 25.05.1980 în B, domiciliat în B, sector 4,-,. 99,. 1,. II,. 18, CNP -, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a apreciat că în cauză, măsura arestării preventive luată față de inculpați s-a dispus cu respectarea dispozițiilor art 148 lit f C.P.P. iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri se mențin în continuare.
Astfel, în cauză există indicii temeinice din care rezultă că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe din care rezultă că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, din amploarea pe care o cunoaște în prezent acest gen de infracțiuni, astfel încât lăsarea în libertate acestora creează o stare de insecuritate la nivelul societății.
Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpat, care a adus critici sub aspectul netemeiniciei arestării sale, considerând ca nu este un pericol public, are probleme în familie fiind necesar sprijinul sau, pentru a depăși aceste momente.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
În acest sens, curtea reține că prin rechizitoriul din 12.05.2008, Pitești i-a trimis în judecată pe inculpații și pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și complicitate la această infracțiune, toate incriminate prin dispozițiile art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și art.26 Cod penal rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
În ce privește recurentul-inculpat, din actul de inculpare rezultă că în realizarea aceleiași hotărâri infracționale, inculpatul a introdus în țară fără drept în zilele de 4, 13 și 21 aprilie 2008, rezină de canabis ce constituie în înțelesul Legii nr.143/2000 drog de risc.
Faptele inculpatului rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice (38-181), actele investigatorului sub acoperire și analizele de laborator ale drogurilor cumpărate, actele de supraveghere operative (182-245), actele de prindere în flagrant a inculpaților ( 248-300), perchezițiile domiciliare ( 305-310), declarațiile martorilor a (311-312), (313-314), - (316-318), coroborate cu declarațiile ambilor inculpați (326-330; 340-344), în care recunosc faptele comise.
Curtea observă, prin urmare existența unor indicii temeinice, în sensul art.143 Cod procedură penală, ce sugerează implicarea inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO stabilește că lipsirea de libertate a unei persoane este permisă între altele, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Noțiunea de motive plauzibile a fost dezvoltată de C în mai multe hotărâri și în orice caz ea depinde de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze, faptele pe care se bazează trebuind să fie sincere și autentice pentru a reuși să convingă un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis infracțiunea respectivă.
În dosar este vorba de probe, în opinia curții mai mult decât motive plauzibile, pe lângă celelalte acte incriminante precizate anterior, chiar inculpații recunoscând faptele care au stat la baza trimiterii lor în judecată.
Sub aspectul temeiului de arestare prevăzut în legea internă prin dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, acesta se referă la o dublă condiție, fiind necesar ca pedeapsa stabilită de lege pentru faptele comise să fie închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică.
Dacă în ce privește cuantumul pedepsei prevăzute de lege, această chestiune nu comportă discuții, fiind vorba de închisoare mai mare de 4 ani, în legătură cu pericolul pentru ordinea publică, noțiunea a fost cristalizată de-a lungul timpului pe baza unor decizii de practică judiciară.
Pericolul pentru ordinea publică, cerință a dispozițiilor art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, este determinat, așa cum a stabilit practica judiciară, de modul în care se reflectă mediul social, consecințele defavorabile ce rezultă din faptele penale comise de către inculpat, percepția societății legată de persoana inculpatului și faptele acestuia și dezechilibrele pe care le produc aceste aspecte asupra ordinii și liniștii publice.
și nesiguranța mediului public reprezintă în acest cadru două componente ale pericolului pe care-l imprimă lăsarea în libertate a inculpatului, alimentate de contextul escaladării infracționalității de tipul celei în discuție și uneori de lentoarea reacției a organelor judiciare în legătură cu această situație.
Curtea reține, așa cum în mod corect a apreciat și prima instanță că infracțiunile în discuție, prezintă un nivel ridicat de pericol social, inculpatul prin modul său de acțiune a reliefat o periculozitate sporită și ținând cont de accentuarea criminalității privind traficul și consumul de droguri, apreciază că lăsarea sa în libertate este de natură să perturbe liniștea și ordinea publică, astfel încât măsura detenției preventive aplicată inculpatului este conformă atât cu legislația internă, cât și cu dispozițiile art.5 din CEDO.
În consecință, văzând dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să respingă recursul inculpatului, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit artr.192 procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-
Obligă pe recurentul inculpat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariul avocat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Red.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond: -.
07.07.2008.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Marius Gabriel Săndulescu, Marioara
