Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 384/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 384/R/2009
Ședința publică din 17 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Pușcaș Mircea
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații recurenți - fiica lui și al lui, născută la 08 1973, deținută în prezent în Penitenciarul Arad și fiul lui și al lui, născut la 01 Iunie 1979 - deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale nr. 137/A din 7 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar penal nr.-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 300/2 combinat cu art.160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpații recurenți și, ambii în stare de arest, asistați de avocat din oficiu, în substituirea avocat, în baza delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie nr.4307,4308 din 14.09.2009, emise de Baroul Bihor.
Traducerea ședinței de judecată pe seama inculpatei a fost asigurată de domnul interpret de limbă maghiară
HGMINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de domnul procuror de cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Apărătoarea inculpaților recurenți și susține recursurile, solicitând admiterea acestora, casarea și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul de a se dispune, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpaților, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării s-au schimbat, iar pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat prin trecerea perioadei de când inculpații se află arestați preventiv.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de cei doi inculpați ca fiind nefondate, și pe cale de consecință, menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât nu are antecedente penale.
Inculpata recurentă solicită în ultimul cuvânt judecarea sa în stare de libertate, precizând că nu a comis alte fapte penale.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.137/A din 7 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, a fost admisă sesizarea din oficiu și în consecință, în baza art.300 ind.2 Cod procedură penală raportat la art.160 indice b alin.3 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive și a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpații, fiica lui și, născută la data de 08.09.1973, în prezent deținută în Penitenciarul Arad și, fiul lui și, născut la data de 01.06.1979, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Satu Marea constatat următoarele:
Inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.194 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, iar inculpatul condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la infecțiunea de șantaj în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la 194 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnări dispuse prin sentința penală nr.874/18.08.2009 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în dosar nr-.
Împotriva acestei sentințe inculpații au declarat apel, cauza în apel înregistrându-se pe rolul Tribunalului Satu Mare, fiind fixat prim termen de judecată, la data de 01 octombrie 2009, sala 54, ora 9.oo.
Examinând sesizarea din oficiu în baza dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța a reținut că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv față de inculpați, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod de procedură penală, respectiv inculpații sunt învinuiți că au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Măsura preventivă a arestului luată față de inculpați a fost menținută în mod legal și temeinic de instanța de fond.
În consecință, constatând că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților, Tribunalul a procedat la menținerea măsurii arestului preventiv în cursul judecății în apel, conform dispozițiilor art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b alin.3 Cod de procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, solicitând prin intermediul apărătorului său, admiterea acestora, casarea și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul de a se dispune, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpaților. În subsidiar, au solicitat a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării s-au schimbat, iar pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat prin trecerea perioadei de când se află arestați.
Examinând încheierea recurată prin prisma recursurilor declarate cât și din oficiu conform art.385/6 alin.2 și art.385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursurile declarate apare ca nefondate și vor fi respinse ca atare în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina acestora este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În speță, pericolul social potențial se apreciază în raport cu comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, precum și rezonanța faptelor comise.
Cât privește cazul prevăzut de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, de asemenea, în speță sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de acest text de lege, inclusiv condiția pericolului pentru ordinea publică, pericol care, chiar dacă nu este identic cu pericol social al faptei, poate decurge din acesta. Mai mult de atât, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol dedus din împrejurările în care s-au comis faptele, natura și gravitatea acestora. Cât privește durata arestării preventive nu a depășit termenul rezonabil și nu este motiv de punere în libertate.
Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Măsura arestării inculpaților este legală și temeinică, ea fiind luată cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale care guvernează materia arestării preventive, potrivit art. 143 și art. 146 alin.10 și art. 149/1 din Codul d e procedură penală existând în mod corespunzător și cazurile prevăzute de art. 148 lit. "f" din Codul d e procedură penală și cu respectarea prevederilor art. 5 paragraful 1 lit. "c" din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost arestați.
Față de cele de mai sus, constatând că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpaților cu respectarea dispozițiilor legale, că temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în prezent, neintervenind nici o modificare a acestora de natură să justifice revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și, menținând în totalitate încheierea atacată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați să plătească statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații - fiica lui și al lui, născută la 08 1973, din Penitenciarul Arad și - fiul lui și al lui, născut la 01 iunie 1979 - din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale nr. 137/A din 7 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie - CA./23.09.2009.
Judec. fond -
/23.09.2009
3 ex.
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Munteanu Traian, Pușcaș Mircea
