Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 419/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 2367/2/2009
589/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 419
Ședința din data de 24 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- este reprezentat prin procuror
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva Încheierii de ședință din data de 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar și, în stare de arest și asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, avându-se în vedere că nu există indicii temeinice sau temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest preventiv, a recunoscut încă din cursul urmăririi penale că este consumator de droguri, are un copil minor în întreținere și înainte de a fi arestat desfășura diferite activități ziliere.
Apărătorul ales al recurentei - inculpate, având cuvântul, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, solicitând să se constate că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive întrucât inculpata și-a recunoscut faptele, iar lăsarea acesteia în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu impietează buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpata nu are antecedente penale.
Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpata în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a ambelor recursuri ca nefondate și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, considerând că în mod corect instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Recurenta - inculpată, având ultimul cuvânt, lasă cererea de recurs la aprecierea instanței.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, lasă cererea de recurs la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că prin încheierea din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.3001alin.1 Cod procedură penală, a fost constatată temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpaților și, și, în baza art.3001alin. 1 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a acestora.
În baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării d a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat în motivarea orală a recursurilor că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că în cauză nu există date sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpații și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin. 2 din Legea nr. - și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în fapt că la data de 17.02.2009 au vându martorului cu identitate protejată " " două punguțe ce cântăreau 0,18 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 80 lei provenită din fondurile MIRA, iar cu ocazia percheziției domiciliare sau găsit diferite cantități de droguri de mare risc.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap.la art.148 lit.f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, fapta fiind flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a acesteia, precum și la persoana inculpaților (cunoscuți cu antecedente penale, fără ocupație și loc de muncă), existând temerea că, puși în libertate, vor săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii de ședință din 16.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției, iar pe inculpata, la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact. /13.04.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
