Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 438/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 438/

Ședința publică din data de 20 august 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Vanghelița

Grefier - I

Ministerul Publica fost reprezentat prin

Procuror -

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpațiiși- deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 14.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-,având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.

În conformitate cu disp. art. 297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă:

- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr. 3820/2009 emisă de Baroul Constanța;

- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr. 3821/2009 emisă de Baroul Constanța;

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 Cod procedură penală.

Recursurile sunt declarate în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivate conform art. 38510cod pr. penală.

Recurenții inculpați, fiind întrebați pe rând, arată că își mențin recursurile declarate și sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu.

În conformitate cu disp. art. 301 Cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și rejudecând, solicită revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile care au stat inițial la luarea măsurii arestării preventive, iar rezonanța socială negativă în rândul colectivității s-a diminuat prin trecerea timpului de la data comiterii faptei.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și rejudecând, solicită revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală, dispozițiile art. 5 din CEDO privind depășirea termenului rezonabil de la data arestării, precum și împrejurarea că temeiul privind pericolul pentru ordinea publică este neântemeiat.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, întrucât nu există indicii că lăsat în libertate, inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea dispozițiilor încheierii recurate ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a dispus menținerea măsurii arestării preventive, întrucât există presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptei, raportat la probele administrate în cauză, și subzistă temeiurile care au determinat arestarea, față de natura, gravitatea și modalitatea concretă de săvârșire, astfel încât apreciază că sunt îndeplinite cumulativ cele două cerințe prev. de art. 148 lit. f cod pr. penală.

Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțată de instanța de fond. De asemenea solicită respingerea cererii de înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea ca nefondată, cu precizarea că lăsarea în libertate nu asigură atingerea scopului măsurii preventive.

Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului și solicită cercetarea în stare de libertate.

Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului și solicită cercetarea în stare de libertate.

Instanța ia cauza în pronunțare.

E A:

Cu privire la recursul penal de față;

Prin încheierea de ședință din 14 august 2009, Tribunalul Constanța, în temeiul prevederilor art.3002cod proc.penală coroborat cu art.160 al. 1, 3 cod proc.penală, a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații și și totodată, a respins ca nefondată cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată și este cercetat pentru săvârșirea în concurs real sau material a infracțiunilor de tâlhărie prev.de art.211 al.1 al.2 lit.b)al.2 ind.1 lit.a)pen.și de violare de domiciliu prev.de art.192 al.2 pen,cu aplic.art.33 lit.a)pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată și este cercetat pentru săvârșirea în concurs real sau material a infracțiunilor de tâlhărie prev.de art.211 al.1 al.2 lit.b)al.2 ind.1 lit.a)pen.și de violare de domiciliu prev.de art.192 al.2 pen,cu aplic.art.33 lit.a)pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată și este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 al.1 al.2 lit.b)al.2 ind.1 lit.a)și b)pen.cu aplic.art.37 al.1 lit.b)pen.

Măsura arestării preventive s-a dispus față de inculpați prin încheierea de ședință nr.11/P/20.02.2009 a Judecătoriei Medgidia (dosar nr-) în condiții de legalitate și temeinicie prin respectarea condițiilor de formă dar și a celor de fond.

Conform art.300 ind.2 pr.pen.rap.la art.160b)al.3 pr.pen.când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.

În acest stadiu procesual,în faza deapel,s-a constatat că subzistă indiciile temeinice ale comiterii infracțiunilor pentru care inculpații, și au fost trimiși în judecată și sunt cercetați,în sensul disp.art.143 al.1 pr.pen.în referire la art.68 ind.1 pr.pen.și art.5 par.1 lit.c)și anume din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis respectivele fapte.

Rămâne incident pentru fiecare inculpat,cazul de arestare preventivă prevăzut de art.148 al.1 lit.f)pr.pen deoarece aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea unei infracțiuni sancționate exclusiv cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar prin lăsarea în libertate a acestuia s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol potențial continuă să fie exprimat de natura și gravitatea deosebită a faptelor,împrejurările concrete în care s-ar fi acționat,noaptea,împreună, prin escaladare,urmările produse,impactul social negativ,conduita și persoana fiecărui inculpat.

Soluția este de altfel în acord și cu exigențele art.52pr.pen.și art.6 par.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu Jurisprudența CEDO,fiecare inculpat beneficiind întradevăr de prezumția de nevinovăție și de regula judecării persoanei în stare de libertate,dar anumite împrejurări particulare au prioritate în protejarea ordinii publice față de interesul individual.

Împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- la data de 14 august 2009 au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu menținerea măsurii arestării preventive.

În esență, inculpații recurenți au susținut că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de el, că nu există probe privind pericolul concret pentru ordinea publică.

S-a invocat disp. art. 5 din CEDO.

În concluzie, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și urmare rejudecării să se revoce măsura arestării preventive.

În subsidiar, recurentul inculpat a solicitat ca, urmare admiterii recursului și casării încheierii atacate în rejudecare să se înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul parchetului a pus concluzii de respingere a recursului și menținere a încheierii recurate, motivat de subzistența temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți și de natura, modalitatea concretă de săvârșire a faptei.

Examinând încheierea din 14 august 2009 Tribunalului Constanța în lumina criticilor din recursurile inculpaților, a probelor administrate, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3856cod proc.penală curtea constată că este legală și temeinică, iar recursurile nefondate.

Temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, au fost acelea prevăzute de art.143 cod proc.penală și art.148 lit. f, cod procedură penală.

În prezent, cauza se află în faza cercetării judecătorești, urmare declarării apelurilor de către inculpați împotriva sentinței de condamnare nr. 1140/P/19.06.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-.

Având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, așa cum e pretinsă prin rechizitoriu, prejudiciul produs părții vătămate, curtea constată că și în prezent inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică.

În condițiile în care inculpații vor fi judecați în stare de libertate există temerea justificată că aceștia ar fi tentați să săvârșească și alte fapte asemănătoare acelora pentru care sunt cercetați în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre inculpați nu realizează venituri certe pentru a se întreține, aceste împrejurări constituind factori favorizanți ai comportamentului infracțional al acestora.

Astfel, se apreciază că menținerea arestării se impune și pentru înlăturarea sentimentului de insecuritate creat în rândul comunităților locale din care fac parte inculpații, dar și partea vătămată.

Raportat la cele ce preced, curtea constată că pericolul concret pentru ordinea publică există și în prezent.

Infracțiunile pentru care sunt cercetați penal inculpații recurenți, fiind sancționate de lege cu pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul pentru ordinea publică subzistând, curtea constată că sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit.f, cod proc.penală.

Întrucât faza cercetării judecătorești nu s-a terminat, pentru a asigura prezența la judecată a inculpaților și desfășurarea în condiții optime a procesului penal se impune constatarea că, în speță sunt întrunite și cerințele art.143 cod proc.penală.

Măsura arestării preventive a inculpaților recurenți fiind luată la data de 20.02.2009 se constată, că nu a fost depășită durata rezonabilă a acesteia.

Pentru considerentele menționate, și cum alte elemente noi în favoarea inculpatului nu au intervenit, curtea constată că cerea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea este nefondată.

Criticile din recursurile inculpaților dovedindu-se a fi neîntemeiate, iar în urma examinării din oficiu a încheierii atacate neidentificându-se cauze de reformare a acesteia, va fi menținută ca legală și temeinică iar recursurile vor fi respinse ca nefondate.

Potrivit prevederilor art.189 cod proc.penală onorariul cuvenit avocaților din oficiu, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați C, pentru avocați și.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2 cod proc.penală curtea îi va obliga pe inculpații recurenți la plata sumei de câte 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală;

Respinge ca nefondate recursurile penal declarate de inculpații - fiul lui și, născut la data de 18.10.1981 și - fiul lui și, născut la data de 07.11.1987 - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 14 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariul avocaților din oficiu, avocați, în sumă de câte 100 lei.

Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 200 lei, fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 august 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - -

Ptr.judecător -

Semnează Președinte de Complet,

- - -

GREFIER,

I

Jud. fond:

Red.. Jud. -

Tehnodact. IC. 2 ex./ 24.08.2009

Președinte:Marius Cristian Epure
Judecători:Marius Cristian Epure, Claudiu Răpeanu, Vanghelița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 438/2009. Curtea de Apel Constanta