Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 441/
Ședința publică din data de 29 Iunie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan dr. - -
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier:
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Pitești, reprezentat prin - procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de G, G și, toți, în prezent aflați în Arestul A, împotriva încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns recurentul inculpat - G, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, inculpatul, asistat de apărători aleși, avocat și avocat, în baza împuternicirilor avocațiale aflate la dosarul cauzei, inculpatul, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei și inculpatul G, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, avocat, avocat, avocat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru recurentul inculpat G având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciază că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Arată că nu mai este necesară menținerea arestării inculpatului și precizează că în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de prevenție, instanța poate dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
n motivare arată că instanța are datoria să verifice existența sau inexistența temeiurilor care au determinat arestarea preventivă sau dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Precizează că în întreaga procedură derulată la luarea măsurii arestării preventive și prelungirea acesteia, parchetul a învederat ca temeiuri gravitatea faptelor precum și faptul că lăsarea în libertate a inculpatului G ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea mai arată că în motivările privind luarea măsurii arestării preventive și prelungirea acesteia, parchetul a susținut necesitatea efectuării unor acte de urmărire penală, dar și necesitatea finalizării urmăririi penale prin prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului, dar în acest moment toate motivele invocate de parchet pentru privarea de libertate a inculpatului G în ceea ce privește desfășurarea urmăririi penale au dispărut, acest aspect fiind dovedit prin întocmirea rechizitoriului și trimiterea dosarului la instanța de judecată. Motivarea instanței că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică nu poate fi susținută, deoarece în dosarul cauzei nu se regăsesc probe în acest sens așa cum este precizat în art 148 lit f faptul că niciodată de la începerea urmăririi penale nu a fost invocat motivul că lăsarea în libertate a inculpatului ar conduce la zădărnicirea aflării adevărului așa cum se precizează în art 148 lit f p Cod Penal. faptul că din dosarul cauzei nu rezultă date că inculpatul în mod direct ar influența părțile, martorii ori ar distruge, altera sau sustrage mijloace materiale de probă.
Avocat pentru inculpații și având cuvântul solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În motivare arată că instanța face confuzie între temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și cazurile și condițiile în care se dispune arestarea preventivă așa cum sunt arătate ele în art.148 lit.f C.P.P. iar judecătorul fondului în loc să identifice temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, se limitează la a relua niște dispoziții din art.300/1 și C.P.P. niște dispoziții din art.148 Cod procedură penală cu referire expresă la art.148 lit.f și C.P.P. încearcă să demonstreze că inculpații au săvârșit infracțiuni grave, că pe lângă infracțiuni au mai săvârșit și alte acte materiale, apreciază că acest lucru este fals și încheierea este nemotivată.
Arată că în cauză este aplicabil art.300/1 alin 2, precizând că temeiurile care au fost avute în vedere au încetat și nici nu există temeiuri noi care să ducă la privarea de libertate a inculpaților. Precizează faptul că inculpații au fost arestați avându-se la bază art 148 lit f C.P.P.- există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. faptul că la temeiurile care pot fi avute în vedere trebuie avute în vedere și prevederile art 136.C.P.P. în care se arată scopul măsurilor preventive acesta fiind buna desfășurare a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată. De asemenea, arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu impun menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, precizând că s-au făcut cercetări, a fost emis rechizitoriu și nu se pune problema împiedicării desfășurării procesului penal, căci inculpații nu se vor sustrage de la judecată și nu pot influența aflarea adevărului, deoarece acesta a fost stabilit de Parchet. faptul că nu se pune problema în acest moment a individualizării pedepsei și că în acest moment inculpații pot fi lăsați în libertate. Precizează faptul că potrivit art 300/1 alin 2.C.P.P. temeiurile avute în vedere au încetat pentru că s-a terminat urmărirea penală, iar toate referatele făcute de Parchet până în acest moment au conținut un laitmotiv: trebuie efectuate acte de urmărire penală. Cu privire la inculpatul care nu mai deține funcția avută la, precizează că temeiurile pe care s-a bazat Parchetul la prelungirea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și solicită revocarea măsurii arestării preventive, căci temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai impun menținerea arestării preventive. În hotărâre afară de convorbirile telefonice și de declarația luată sub presiune martorului, prezent la parchet fără apărător din care să rezulte că la o anumită dată, într-un anumit loc, s-au dat bani, în ce cuant și ce sumă, nu există nici o probă care să ateste elementul material al acestei infracțiuni de dare de mită pentru care inculpatul este cercetat.
Avocat pentru inculpatul având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
În motivare arată că aceasta nu este o judecată pe fond și că nu se va da o hotărâre de condamnare sau de achitare și nu înțelege care ar fi diferența dacă instanța ar înlocui măsura, cu o altă măsură, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea având în vedere că nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Solicită a se ține cont de prevederile art 136 alin 8.C.P.P. care circumstanțiază situația lui care are o fiică în întreținere care i-a fost încredințată spre creștere și educare în urma divorțului și că acum este în susținerea examenului de și care are nevoie de iar tatăl inculpatului a suferit un atac cerebral, iar acum este paralizat pe partea dreaptă și că de asemenea se ține cont și de situația inculpatului care este în prag de faliment. Nu înțelege cu ce ar prejudicia, sau ar impieta buna desfășurare a procesului penal dacă inculpații ar fi lăsați în stare de libertate.
Avocat pentru inculpatul - G având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri
Solicită ca la soluționarea recursului instanța să aibă în vedere persoana fiecărui inculpat, funcția pe care aceștia au deținut-o la momentul arestării preventive și pe care în prezent aceștia nu o mai dețin, apreciind că în acest moment nu se mai justifică menținerea arestării preventive.
De asemenea solicită instanței a se avea în vedere și situația personală a inculpatului, respectiv faptul că la momentul arestării inculpatul - nu a deținut acte medicale pentru a fi cenzurate de către instanță, iar de când acesta a depus la dosar acte medicale, instanța nu a luat nici o măsură.
De asemenea arată că instanța nu avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea casarea încheierii de ședință din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciază că în acest moment nu au încetat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și se impune în continuare privarea de libertate, având în vedere faptele săvârșite de inculpați în formă continuată și acte materiale, numărul mare de infracțiuni iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Cu privire la termenul din data de 29 septembrie 2009 acordat pentru judecarea fondului cauzei arată că de vină este calculatorul pentru că a luat acest termen, dar se poate face o cerere de comutare a fondului având în vedere că este vorba de un dosar cu arestați.
În replică avocat arată că, nu poate trece peste lege calculatorul, termenul acordat pentru judecarea fondului cauzei este mai mare decât însăși urmărirea penală și având în vedere că textul de lege care ne obligă să dăm termene de urgență și cu precădere.
Recurentul inculpat - G având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului pe fond punerea în libertate, este nevinovat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, punerea în libertate.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, pe fond punerea în libertate, achiesează la concluziile apărătorului ales, este nevinovat, solicită ca instanța să aibă în vedere situația sa familială grea, soția operată de două ori iar fetița sa este suspectă de diabet.
Recurentul inculpat G având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, pe fond punerea în libertate, apreciază că este de folos grupului de firme pe care le deținea la momentul arestării.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 26 iunie 2009, Tribunalul Argeș, n baza art. 160 și art. 300/1 alin. 3 a C.P.P. menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații, fiul lui - și, născut la data de 14.08.1967 în Pădureți, jud. A, domiciliat în Pitești,-, jud. A, CNP -, fiul lui și, născut la data de 20.07.1967 în Pitești, jud. A, domiciliat în Pitești, B-dul -,. 40,. C,.1, jud A, CNP -, G, fiul lui și, născut la data de 23.04.1951 în, jud. P, domiciliat în Rîmnicu, jud., str. - -, -.A,.4, jud., CNP - și, fiul lui și a, născut la 20.11.1970 în Curtea de A, domiciliat în Curtea de A, str - -, - B, 2, 11, jud A cu domiciliul în fapt în mun Pitești, str - -, - A, 7, 28, jud A, CNP -, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Actul de sesizare al instanței a reținut că inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv împreună cu alți inculpați au săvârșit mai multe fapte penale.
Inculpații G, și (trimis în judecată în stare de libertate) în perioada sept.2008 - dec.2008 au remis sume de bani inculpaților -, pentru ca aceștia în calitate de arbitri, respectiv observatori din cadrul Federației Române de să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de arbitrajele la mai multe meciuri ale echipei FC A și să favorizeze această echipă.
La data de 03.09.2007 inculpatul G a remis suma de 20.000 lei inculpatului G -, fost președinte al Comisiei Centrale a din România ca acesta de delege la meciurile disputate de FC A Pitești în sezonul competițional 2007 - 2008, arbitrii solicitați de către finanțatorul acestei echipe.
Inculpații G și au remis în perioada 14.12.2008 - 12.03.2009, în două tranșe suma de 290.000 lei inculpatului - G, pentru ca acesta să delege arbitrii agreați de inculpatul G la meciurile disputate de FC A Pitești SA în sezonul competițional 2008 - 2009 și pentru ca acesta să-l promoveze pe - în lotul de arbitrii divizionari
În perioada 30.09.2008 - 03.11.2008, inculpații G, și au remis suma totală de 14.000 USD inculpatului, director de relații internaționale în cadrul Federației Române de, în condițiile în care acesta din urmă s-a prevalat de influențe reale asupra membrilor Comisiei de Disciplină și Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de, cu scopul ca inculpatul G să nu fie sancționat sau să fie sancționat cu amendă în cuantum redus în cauzele ce au făcut obiectele dosarelor nr.260/CD/2008 și 330/CD/2008, cauze ce aveau ca obiect abaterile disciplinare prevăzute de art.52 alin.1 lit.b și art.52 alin.5 din Regulamentul Disciplinar al Federației Române de.
Inculpatul a deținut fără drept la domiciliul său 190 fiole a câte 50 ml efedrină fiecare, substanță clasificată din categoria precursorilor de droguri.
S-a mai reținut că inculpatul a informat conducerea SC SA Pitești cu privire la controlul asupra unor cantități de zahăr ambalat, iar la data de 14.11.2008, inculpatul având funcția de inspector șef la Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor Aap rimit de la inculpatul din dispoziția inculpatului G, echivalentul în lei al sumei de 4000 EURO pentru ca acesta să favorizeze societățile controlate de inculpatul, în urma acțiunilor de control ce au fost desfășurate de angajați ai instituției anterior menționate, sau care urmau să fie efectuate de aceștia.
S-a mai reținut că din anul 2006, inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv, G, și G - împreună cu inculpații și, trimiși în judecată în stare de libertate, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a funcționat până la data de 13.04.2009 și acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave de corupție pentru obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu materiale.
Tribunalul Argeș prin încheierea nr.23/CC/14.04.2009, pronunțată în dosar nr-, a admis propunerea PARCHETULUI DE PE LÂNGA INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE - - Serviciul Teritorial Pitești și a dispus arestarea preventivă a inculpaților G, - G și, pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 14.04.2009 până la data de 12.05.2009 inclusiv.
În cauză s-a reținut că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală, pedeapsa prev.de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestor inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea nr.41/R/12.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală, în dosar nr-, în baza disp.art.159 Cod pr.penală a dispus prelungirea duratei arestării preventive pentru cei 4 inculpați pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 13.05.2009 și până la data de 11.06.2009 inclusiv.
Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală prin încheierea nr.50/R/10.06.2009 pronunțată în dosarul nr- a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Pitești, a casat încheierea nr.46/CC/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția penală în dosar nr- și în baza disp.art.155 și urm.Cod pr.penală, a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților pe o perioadă de 20 zile începând cu data de 11.06.2009 și până la data de 30.06.2009.
Conform disp.art.3001alin.1 rap.la art.160 Cod pr.penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpații sunt trimiși în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu în camera de consiliu legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Dispozițiile art.3001alin.2 Cod pr.penală, prevăd că dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Potrivit disp.art.3001alin.3 Cod pr.penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.
În prezenta cauză, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate în sensul dispozițiilor legale mai sus arătate.
Astfel, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prev.de legea penală, iar infracțiunile pentru care s-a luat măsura arestării preventive și pentru care au fost trimiși în judecată cei 4 inculpați, în stare de arest, sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani.
De asemenea, în sensul disp.art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din modul în care se reține în rechizitoriu că ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni, din numărul mare al participanților la săvârșirea faptelor penale.
De asemenea, pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din caracterul organizat al faptelor reținute în sarcina inculpaților G, - G, organul de urmărire penală reținând constituirea în cauză a unui grup organizat în vederea săvârșirii de alte infracțiuni și din calitatea de funcționar public pe care a avut-o inculpatul la data săvârșirii faptei.
La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică se are în vedere și participația fiecărui inculpat la săvârșirea mai multor infracțiuni și a mai multor acte materiale precum și rezonanța socială a săvârșirii unor infracțiuni cu consecințe grave pentru colectivitate.
Prin aceste elemente s-a făcut dovada că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a celor 4 inculpați impun în continuare privarea de libertate.
La acest moment, având în vedere elementele mai sus arătate, nu se justifică luarea față de inculpați a unei alte măsuri preventive, respectiv a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, iar termenul pentru care cei 4 inculpați au fost arestați este unul rezonabil, în raport de dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În cauză nu au relevanță problemele familiale ale inculpaților și nici aspectele legate de funcționarea firmei controlate de inculpatul, asupra măsurii arestării preventive.
În ce privește starea medicală a inculpatului -, potrivit legii procedurale române, instituția de deținere are obligația să asigure tratamentul acestuia inclusiv tratament sub pază în clinici medicale civile.
În cauză nu există cazurile de revocare a măsurii arestării preventive așa cum au fost definite de disp.art.3001alin.2 Cod pr.penală.
Menținerea stării de arest preventiv este justificată în raport cu dispozițiile art.136 cod pr.penală pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, administrarea probelor la cercetarea judecătorească și pentru a proteja valorile și relațiile sociale care realizează conținutul noțiunii de ordine publică.
Împotriva acesteia, au declarat recurs inculpații - G, și G, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând judecarea lor în stare de libertate.
În susținerea recursurilor declarate se invocă:
- inexistența probelor de vinovăție și a celor care să demonstreze
că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
- dispariția temeiurilor care au justificat inițial arestarea
preventivă,
- imposibilitatea influențării cercetării judecătorești în sensul obstrucționării aflării adevărului,
- lipsa antecedentelor penale, precum și situația familială.
Concluzionând, inculpații au arătat că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă dar restrictivă de libertate
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun disp.art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursurilor ce urmează a fi respinse pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin rechizitoriul nr.97/P/2008/23.06.2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Piteștia dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților G, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, art.255 cod penal, rap.la art.5, art.6 și art.7 alin.2 din Legea 78/2000, art.255 Cod penal rap.la art.5, 6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.255 cod penal rap.la art.5, 6 din Legea 78/2000 și art.61din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, art.26 cod penal rap.la art.255 Cod penal rap.la art.5, art.6, art.7 alin.2 din Legea 78/2000, art.26 Cod penal rap.la art.255 rap.la art.5, 6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.22 alin.1 din OUG 121/2006 cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, - G, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, art.254 Cod penal rap.la art.5, 6 din Legea 78/2000, art.254 Cod penal rap.la art.5, 6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, și pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.254 cod penal rap.la art.5, 6, 7 alin.1 din Legea 78/2000.
Inculpații G, și (trimis în judecată în stare de libertate) în perioada sept.2008 - dec.2008 au remis sume de bani inculpaților -, pentru ca aceștia în calitate de arbitri, respectiv observatori din cadrul Federației Române de să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de arbitrajele la mai multe meciuri ale echipei FC A și să favorizeze această echipă.
La data de 03.09.2007 inculpatul G a remis suma de 20.000 lei inculpatului G -, fost președinte al Comisiei Centrale a din România ca acesta de delege la meciurile disputate de FC A Pitești în sezonul competițional 2007 - 2008, arbitrii solicitați de către finanțatorul acestei echipe.
Inculpații G și au remis în perioada 14.12.2008 - 12.03.2009, în două tranșe suma de 290.000 lei inculpatului - G, pentru ca acesta să delege arbitrii agreați de inculpatul G la meciurile disputate de FC A Pitești SA în sezonul competițional 2008 - 2009 și pentru ca acesta să-l promoveze pe - în lotul de arbitrii divizionari
În perioada 30.09.2008 - 03.11.2008, inculpații G, și au remis suma totală de 14.000 USD inculpatului, director de relații internaționale în cadrul Federației Române de, în condițiile în care acesta din urmă s-a prevalat de influențe reale asupra membrilor Comisiei de Disciplină și Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de, cu scopul ca inculpatul G să nu fie sancționat sau să fie sancționat cu amendă în cuantum redus în cauzele ce au făcut obiectele dosarelor nr.260/CD/2008 și 330/CD/2008, cauze ce aveau ca obiect abaterile disciplinare prevăzute de art.52 alin.1 lit.b și art.52 alin.5 din Regulamentul Disciplinar al Federației Române de.
Inculpatul a deținut fără drept la domiciliul său 190 fiole a câte 50 ml efedrină fiecare, substanță clasificată din categoria precursorilor de droguri.
S-a mai reținut că inculpatul a informat conducerea SC SA Pitești cu privire la controlul asupra unor cantități de zahăr ambalat, iar la data de 14.11.2008, inculpatul având funcția de inspector șef la Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor Aap rimit de la inculpatul din dispoziția inculpatului G, echivalentul în lei al sumei de 4000 EURO pentru ca acesta să favorizeze societățile controlate de inculpatul, în urma acțiunilor de control ce au fost desfășurate de angajați ai instituției anterior menționate, sau care urmau să fie efectuate de aceștia.
S-a mai reținut că din anul 2006, inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv, G, și G - împreună cu inculpații și, trimiși în judecată în stare de libertate, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a funcționat până la data de 13.04.2009 și acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave de corupție pentru obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu materiale.
În cauză s-a reținut corect că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală, pedeapsa prev.de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestor inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura preventivă a fost menținută de instanță în cursul urmăririi penale cu respectarea dispozițiilor art.155 Cod procedură penală, dar și la primirea dosarului conform art.300/1 Cod procedură penală.
Inculpații au invocat lipsa probelor de vinovăție cu privire la faptele ce fac obiectul judecății.
Aceste aspecte nu pot fi examinate de instanța de recurs în momentul procesual de față, fiind atributul instanței ce judecă fondul ca, pe baza probelor să stabilească vinovăția sau nevinovăția inculpaților.
Un alt motiv de casare se referă la împrejurarea că au dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii preventive arătate în art.143 și art.148 Cod procedură penală, neexistând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, pericolul potențial, îl apreciază curtea, în raport de comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor pretins a fi fost săvârșite, găsindu-și expresia și prin starea de neliniște, prin sentimentul de insecuritate în rândul societății, a unei comunități mici, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de o gravitate deosebită sunt judecate în stare de libertate.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, referitoare la lipsa antecedentelor penale favorabile inculpaților, ci și date referitoare la faptă.
Nu de puține ori aceasta din urmă este de natură a insufla credința că, justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În fine, curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, fiind justificată, astfel, menținerea detenției preventive.
Lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, fiind în dezacord cu dispozițiile art.136 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, menținerea detenției preventive s-a dispus în mod întemeiat și legal, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură preventivă dar restrictivă de libertate.
Așadar, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații - G, și G care, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, și G, toți în prezent aflați în Arestul A, împotriva încheierii din data de 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./06.07.2009.
Jud.fond: G
OPINIE SEPARATĂ
Chiar dacă, în cauză, se mențin temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, nu se poate ignora faptul că la menținere nu s-a apreciat în mod corect aspectul că au fost încălcate prevederile referitoare la libertate, prin prisma aspectului că inculpații au fost citați pentru judecata fondului la peste trei luni de la sesizarea instanței ( 24.06.2009 la 29.09.2009) depășindu-se cu mult termenul rezonabil în fața autorității judiciare.
În opinia noastră, este nejustificată fixarea termenului de judecare a fondului la data de 29 septembrie 2009, a cauzei în care inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul întocmit la data de 23.06.2009.
Potrivit art. 293 Cod proc.pen. judecata, în cazul în care sunt inculpați arestați preventiv, se face de urgență și cu precădere. Judecata se face cu precădere și atunci când unii dintre inculpați sunt reținuti în altă cauză.
Pe lângă ignorarea acestui text de lege menționat în cauză, în opinia noastră, s-au încălcat și dispozițiile art. 6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a duratei excesive a procedurii într-o cauză cu inculpați arestați.
Durata de peste 3 luni de la înregistrarea actului de sesizare a instanței (rechizitoriul) și fixarea primului termen de fond, nu poate fi justificată dând vina pe repartiția aleatorie, pe "calculator" nici pe perioada de vacanță judecătorească și nici pe complexitatea cauzei sau comportamentul inculpaților.
În speță, comportamentul autorităților judiciare care au fixat termen nejustificat de, este de natură a încălca dreptul inculpaților la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Pentru aceste considerente, apreciez în vederea admiterii recursurilor declarate de inculpații - G, și G, casarea în parte a încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru toți inculpații.
Judecător dr.
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Raluca Elena
