Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.47/MP
Ședința publică din data de 02 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.211 Cod penal, având ca obiect legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - fără împuternicire avocațială depusă la dosar;
- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.2766/2009, emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, întreabă pe recurenții inculpați ce vârste au.
Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că are vârsta de 15 ani.
Recurentul inculpat,având cuvântul, precizează că are vârsta de 18 ani.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Apreciază că nu există dovezi certe că judecarea în stare de libertate a inculpatului ar impieta buna desfășurare a procesului penal, ar influența martori sau părți.
Consideră că până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, solicitând a se avea în vedere că prejudiciul cauzat a fost acoperit, a conștientizat gravitatea faptei comise.
În subsidiar, solicită în baza disp.art.139 Cod procedură penală raportat la art.145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dacă instanța va aprecia că se impune aplicarea unei măsuri restrictive
De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că are și un domiciliu stabil și se obligă la toate solicitările făcute de către instanță.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și a se constata că hotărârea instanței de fond privind menținerea măsurii arestării preventive, este nelegală și netemeinică.
Este nelegală atât din punct de vedere a disp.art.160 lit."h" alin.2 Cod procedură penală care arată că "în cazul inculpatului minor, măsura arestării preventive nu poate depăși o durată mai mare de 180 zile", aceasta numai în cadrul acelor infracțiuni în care pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea de 20 ani.
Solicită a se observa că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat inculpatul, este prevăzută cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, dar legea nu prevede asemenea sancțiuni de 20 ani sau închisoarea pe viață.
Totodată, învederează instanței împrejurarea că inculpatul se află în stare de arest preventiv de 8 luni (cel puțin 230 zile), apreciind că s-a depășit cu mult termenul rezonabil, având în vedere starea de minorat a inculpatului.
Precizează că în cazul minorilor există anumite prevederi speciale care derogă de le cele generale, în ceea ce privește măsura arestării preventive.
Procurorul, având cuvântul, apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, inițial, subzistă și la acest moment procesual, nu s-au modificat și nu au apărut elemente noi în favoarea inculpatului.
Având în vedere faptele reținute în sarcina inculpaților, violare de domiciliu, tâlhărie, lipsire de libertate, pătrunzând în locuința a două părți vătămate și au exercitat violențe, i-au legat de mâini, le-au pus căluș la gură, le-au amenințat cu cuțitul și le-au smuls bijuteriile, apreciază că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de disp.art.148 lit."f" Cod procedură penală și se justifică menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Termenul rezonabil raportat la complexitatea cauzei, nu s-a epuizat, astfel că se justifică menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, solicitând menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de Tribunalul Constanța.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art. 300/2 Cod proc.pen.:
A constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații și .
În baza art. 300/2 Cod proc.pen.raportat la art. 160/b alin.3 Cod proc.pen.:
A menținut măsura arestării preventive față de inculpatul .
În baza art. 300/2 Cod proc.pen.raportat la art. 160/b alin.3 Cod proc.pen și art. 160/h alin.2 Cod proc.pen:
A menținut măsura arestării preventive față de inculpatul .
A respins ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpați.
S-a comunicat locului de deținere.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: La data de 28 mai 2009, instanța a supus verificării, legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații și .
Inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.192 alin.2 Cod.pen. art.211 alin.2 lit.a și b și alin.21lit.a, b și c Cod.pen. și art.189 alin.1 și 2 Cod.pen. cu aplicarea art.75 lit.c Cod.pen. pentru inculpatul și art.99 și urm. Cod.pen. pentru inculpatul.
În sarcina acestora s-a reținut că în noaptea de 07/08.10.2008, în jurul orelor 03.00, au pătruns înarmați cu o și un cuțit, în locuința părții vătămate, precum și în locuința părții vătămate asupra căreia au exercitat violențe, au legat-o de mâini și la gură cu o bandă scotch, au amenințat-o cu cuțitul, după care i-au smuls de la degetul inelar al mâinii stângi un inel.
Raportat la probele administrate până în prezent în cauză și aflate la dosar, instanța apreciază că măsura preventivă privativă de libertate a fost dispusă și menținută față de inculpați cu respectarea dispozițiilor art. 143 Cod proc.pen. existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis fapte penale pentru care sunt în present cercetați.
Se constată și subzistența temeiului prevăzut de art. 148 lit. f Cod proc.pen. raportat la limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile cercetate, constând în închisoare de la 7 la 15 ani respectiv 7 la 20 de ani, precum și pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la modalitatea în care sunt indicii a fi comisă fapta ( pe timp de noapte, prin folosirea de și cuțit, asupra unei persoane în vârstă ), faptul că inculpatul are antecedente penale. rezonanța socială negativă pe care o prezintă acest gen de fapte și sentimentul de insecuritate ce se creează în rândul colectivității.
Având în vedere și dispozițiile art.136 Cod.proc.pen. apreciem că se impune în continuare privarea de libertate a celor doi inculpați, având în vederesubzistența nemodificată a temeiurilor inițiale.
Instanța mai apreciază că nu a fost încălcat termenul rezonabil al măsurii raportat la complexitatea cauzei și nu este justificată susținerea apărării că detenția preventivă impusă inculpaților s-a transformat în executarea anticipată.
În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenții prin apărători, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive și în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Se susține în esență că, pentru inculpatul major nu există dovezi certe că judecarea în stare de libertate a acestuia ar influența buna desfășurare a procesului penal și că s-a depășit termenul rezonabil al arestării pentru inculpatul minor.
La Curtea de APEL CONSTANȚA, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Verificând încheierea recurată raport de criticile aduse și din oficiu, curtea constată că recursurile declarate de cei doi inculpați, sunt nefondate.
Potrivit art.160 alin.3 Cod procedură penală, menținerea arestării preventive în cursul judecății are caracter legal atunci când instanța constată că temeiurile care au justificat această măsură, impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în caz contrar, arestarea preventivă trebuie revocată cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului potrivit alin.2 al textului de lege amintit.
Inițial, măsura arestării preventive a fost dispusă față de cei doi inculpați în baza art.143 raportat la art.148 lit."f" Cod procedură penală, existând motive de a bănui că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 4 ani iar lăsarea acestora în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În acest moment procesual, privarea de libertate a inculpaților are ca justificare condamnarea pronunțată de un tribunal competent la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru inculpatul și la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru inculpatul, potrivit sentinței penale nr.594/P/03.04.2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-.
Ca atare, menținerea arestării preventive în cursul soluționării apelurilor declarate de inculpați, este legală și temeinică aflându-se în deplină concordanță cu disp.art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală și art.2 pct.1 lit."a" din CEDO.
Drept urmare, în lipsa unor cazuri de nulitate a hotărârii, curtea în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge recursurile ca nefondate cu consecința obligării recurenților inculpați la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de:
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă și
- inculpat - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurenții la plata sumei de câte 250 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile în sumă de câte 100 lei pentru avocat și avocat se vor plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.dec.Jud./16.06.2009
Tehnored.Gref.-/ 2 ex.
Data: 16.06.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu
