Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 472/
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul -deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință din 9 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 108/2009, emisă de Baroul Constanța - cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
Traducerea susținerilor recurentului inculpat a fost asigurată de dna, traducător autorizat de limbă.
În conformitate cu disp. art. 318 cod pr. penală, președintele completului de judecată a verificat identitatea inculpatului recurent.
Recurentul inculpat având cuvântul, arată că, își menține recursul declarat în cauză.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 2 lit. d cod pr. penală, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În încheiere, instanța a constatat și motivat că, măsura luată este corectă și legală și sunt îndeplinite disp. art. 143 cod pr. penală în sensul că sunt probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta, argumentându-se că, infracțiunea are un impact negativ asupra societății având în vedere cantitatea mare de heroină. Conform disp. art. 3001alin. 2 cod pr. penală, instanța trebuia să verifice legalitatea măsurii și dacă există temeiuri noi sau cele vechi, justifică în continuare menținerea stării de arest. Insă, instanța de fond nu a observat că, ordonanța de reținere nu a fost dedusă din durata arestării și de asemenea faptul că, in ordonanță este indicat numai art. 148 cod pr. penală, fără nici o literă. În acest sens invocă nulitatea ordonanței de reținere. Din audierile efectuate rezultă că cei doi inculpați inițiali au interese contrare și faptul că inculpații au fost asistați doar de un singur avocat din oficiu. Trimiterea în judecată s-a făcut în baza acestor declarații care sunt lovite de nulitate, invocând de asemenea disp. art. 197 alin. 2 cod pr. penală. Măsura preventivă este nelegală, iar tribunalul trebuia să revoce această măsură. Art. 143 cod pr. penală, vorbește de probe și indicii temeinice însă în cauză sunt niște interceptări de convorbiri telefonice neautorizate și procese verbale încheiate de colaboratori. Colaboratorul este un cămătar de la care inculpatul s-a împrumutat de o sumă de bani. Inculpatul nu a săvârșit fapta, o și există dubii cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000. S-a apreciat ca fiind un element nou, extinderea acțiunii penale și pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, însă nu există nici indicii, nici probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea. Elementele noi nu pot fi probate pentru menținerea stării de arest. Cantitatea de stupefiante a fost găsită lângă biroul în care au intrat persoane, inclusiv coinculpatul. A fost vizitat în birou de către presupușii creditori care se presupune că ar fi putut și ei să lase acolo cantitatea de stupefiante. Tatăl coinculpatului este traficant de stupefiante în Turcia.
Procurorul având cuvântul, solicită a se constata că ieri s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, apărarea nu a făcut nici un fel de referiri la aceste nulități invocate astăzi. Solicită a se avea în vedere că, reținerea și arestarea preventivă sunt două lucruri distincte. Atunci când s-a invocat, judecătorul a motivat pertinent soluția și se raliază acestui punct de vedere. Cei doi inculpați nici nu au dat declarații inițial, iar ulterior aceștia au fost apărați de către doi avocați. La momentul realizării flagrantului a fost prima dată când a luat contact cu al doilea participant. Cu privire la legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive arată că, inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică. sub acoperire a fost autorizat de către procuror prin ordonanță, la fel și colaboratorul. Afirmațiile făcute de apărător, nu au nici un temei. s-a realizat, iar cei care au participat la realizarea acestuia, au fost percheziționați înainte. Inculpatul avea de plătit mai multe tranșe în valută pentru un mijloc de transport. Toate aceste aspecte reprezintă probe care se coroborează unele cu altele. Ordonanța de reținere nu are nici o legătură cu ceea ce a dispus instanța.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că, inculpatul este de 15 ani în România și nu a săvârșit alte fapte penale. Are un teren dat în vânzare în Turcia, care reprezintă o sursă de venit.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt arată că, cele spuse nu sunt adevărate. Persoana cu care a vorbit la telefon îi cerea bani și il cunoștea de 4 ani. Îi spunea că este în criză de bani și a dat vina pe el.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 9 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, în baza art.3001alin 1 și C.P.P. art.160 C.P.P. s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 3001alin 3 și C.P.P. art.160 C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 190 C.P.P. s-a dispus avansarea din fondurile MJ a sumei de 60 lei onorariu traducător autorizat.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 97 din data de 16.08.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dos. pen. nr- s-a dispus admiterea propunerii formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Constanța.
În baza art. 1491. Pr. Pen. raportat la art. 143 alin. 1 Pr. Pen. și art. 148 alin. 1 lit. f Pr. Pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 23.02.1955 în loc. - Turcia, posesor al pașaportului seria L nr. 16462 eliberat în Turcia, pe o perioadă de 29 zile, de la data de 16.08.2009 la data de 13.09.2009 inclusiv.
În baza art. 151. Pr. Pen. s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului.
Măsura dispusă s-a comunicat administrației locului de deținere.
La luarea măsurii arestării preventive instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod Pr. Pen. și este incident cazul prev. de art. 148 lit. f Cod Pr. Pen.
La verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive cât și asupra oportunității menținerii acesteia în conformitate cu disp. art. 300/1 tribunalul C.P.P. reține că aceasta a fost luată în condiții de legalitate, fiind temeinică și de asemenea că se impune menținerea acesteia în raport de următoarele considerente:
În cauză sunt în continuare incidente dispozițiile art. 143. Pr. Pen. conform cărora măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Tribunalul a avut în vedere și prevederile art. 68 ind. 1. Pr. Pen. în raport de care indiciile temeinice pot fi reținute atunci când datele existente justifică presupunerea rezonabilă că persoana față de care se desfășoară urmărirea penală a săvârșit fapta.
Din actele de urmărire penală efectuate până la acest moment instanța reține că în cauză sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpatul a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, raportat la datele ce reies din procesele verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire la datele de 03.08.2009, 04.08.2009, 14.08.2009, 15.08.2009, procesul verbal de prindere în flagrant din data de 15.08.2009, rezultatul analizelor de laborator efectuate de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul de Combatere a Organizate C din care rezultă că probele ridicate în data de 15.08.2009 cu prilejul prinderii în flagrant conținheroină, declarațiile martorei, declarațiile inculpaților și.
Chiar dacă inculpatul a susținut că nu are cunoștință de modalitatea în care a ajuns cantitatea de droguri în sediul firmei sale și că nu a intenționat să vândă heroină investigatorului sub acoperire la acest moment procesual se observă că inculpatul nu a oferit o explicația plauzibilă a modului în care drogurile ar fi putut ajunge în sediul firmei sale, în timp ce constatările făcute de investigatorul sub acoperire în data de 15.08.2009 vin să susțină presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptei.
În procesul verbal din data de 15.08.2009 investigatorul sub acoperire a descris întâlnirea cu inculpatul. Se arată de investigatorul sub acoperire că inculpatul, după o primă discuție în sediul firmei, i-a cerut să plece pentru câteva minute, timp în care inculpatul urma să vină cu drogurile. După câteva minute, inculpatul a revenit în sediul firmei având asupra sa o sacoșă din material plastic, iar din această sacoșă inculpatul i-a arătat investigatorului sub acoperire două pachete ce conțineau o substanță cu aspect și miros specifice heroinei.
Deși inculpatul că ar fi cunoscut conținutul celor două pachete, date fiind relatările investigatorului sub acoperire, lipsa unei explicații obiective a inculpatului privind modul în care au ajuns cele două pachete în sediul firmei, ținând seama și de declarațiile inculpatului care recunoaște că după prima întâlnire cu investigatorul sub acoperire a părăsit sediul firmei ( chiar dacă invocă o altă motivație ), că înainte de a pleca din sediul firmei în interior nu se afla sacoșa cu cele două pachete conținând heroină, instanța apreciază că suntîn continuare îndeplinite cerințele impuse de art. 143. Pr. Pen.
Instanța a apreciatcă este în continuare incident cazul prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Pr. Pen. întrucât inculpatul este trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și iar prin lăsarea în libertate se creează un pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul este trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni cu un impact social puternic negativ, atât din punct de vedere al percepției publice, dar și prin consecințele asupra sănătății populației. În sarcina inculpatului se reține că ar fi încercat să comercializeze o cantitate mare de droguri, adusă din Turcia, care face parte din categoria drogurilor de mare risc, iar din datele existente rezultă disponibilitatea sa de a comercializa o cantitate mai mare de droguri ( inițial înțelegerea cu investigatorul sub acoperire viza cantitatea de 4 Kg de heroină, din care pentru început fusese adusă doar cantitatea de 1 Kg ).
determină dependența în mai mare măsură decât alte droguri, astfel încât consecințele consumului de heroină se manifestă mai pregnant, atât din punct de vedere al stării de sănătate al persoanei consumatoare ( care este afectată fizic și psihic ), dar și prin potențialul criminogen ridicat al heroinei, dat fiind că instalarea dependenței și prețul ridicat al drogului determină consumatorii să fie predispuși la comiterea de infracțiuni prin care să-și procure drogurile.
În atare situație, periculozitatea faptei de trafic de heroină este crescută prin aceea că produce atât efecte directe în plan infracțional, dar și efecte indirecte care se manifestă la nivelul consumatorilor de heroină.
Natura activității infracționale a inculpatului, a substanței traficate, impactul negativ asupra sănătății persoanelor care consumă droguri de felul celor vândute de inculpat, rezonanța socială generată de comiterea acestui gen de fapte, contextul social caracterizat prin proliferarea activităților de trafic de droguri, ce impune o reacția rapidă a organelor judiciare pentru stoparea infracțiunilor de trafic de droguri îndreptățesc concluzia pericolului concret pentru ordinea publică produs prin comiterea faptei reținute în sarcina inculpatului și lăsarea acestuia în libertate.
Menținerea în continuare a măsurii arestării preventive corespunde și scopului acestei măsuri, astfel cum este reglementat de art. 136 Cod pr. Penală, urmărindu-se asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal prin demararea cercetării judecătorești și stabilirea certă a activității infracționale a inculpatului, iar lămurirea acestor aspecte s-ar putea realiza în mai bune condiții prin menținerea măsurii arestării preventive, dat fiind și specificul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul.
În termen legal împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul prin apărător ales solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, susținând in esență că in cauză nu există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile prev. de art. 2 alin. 2 și art.3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 câtă vreme interceptările convorbirilor telefonice nu au fost autorizate iar procesele verbale au fost încheiate de colaboratori.
La Curtea de Apel Constanta cauza a fost înregistrată sun nr-.
Verificând hotărârea atacată in raport de criticile aduse si din oficiu, curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat.
Prin rechizitoriul Ministerului Public - DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța nr. 255/D/P/2009 din 4.09.2009, s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc si introducerea in țară de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 și art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a cod penal.
Din analiza materialului probator existent la dosar, rezultă că, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului respectiv art. 143 si art. 148 lit. f cod pr. penală, subzistă.
Astfel, măsura arestării inculpatului a fost luată în condițiile in care infracțiunea prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 - trafic de droguri de mare risc a fost flagrantă, iar pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute in sarcină, depășește 4 ani închisoare:
Lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă pericol concret pentru ordinea publică, determinat de natura și gravitatea faptelor care i se impută, de consecințele negative ale consumului de heroină asupra stării de sănătate a consumatorului cu efecte directe și în plan infracțional, de rezonanța socială generată de comiterea acestei infracțiuni care nu s-a diminuat, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia.
În mod legal și temeinic, prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive, pentru buna desfășurare a procesului penal, prin demararea începerii cercetării judecătorești în scopul aflării adevărului.
Față de cele ce preced, in lipsa unor motive de nulitate a hotărârii care să invocate din oficiu în favoarea inculpatului, curtea, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și în conformitate cu prevederile art.192 alin.2 cod procedură penală, va obliga recurentul la 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință din 9 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
Jud. fond:
Red.. Jud.
Tehnodact. Gref.
2 ex./15.09.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Maria