Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 506/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 506/R/2008
Ședința publică din 2 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango Judecător
JUDECĂTORI: Livia Mango, Vasile Goja Monica Rodina
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații, și, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 13 august 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Inculpatul depune un set de acte medicale la dosar solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Inculpații arată că-și mențin recursurile și că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei. Aceasta se află în stare de arest din data de 30 august 2006, deci de peste 2 ani, în condițiile în care a fost condamnată de instanța de fond la pedeapsa de 2 ani închisoare cu un spor de 4 luni închisoare. S-a depășit cu mult termenul rezonabil al măsurii privative de libertate și s-a împlinit și termenul de liberare condiționată. Raportat la aceste împrejurări, nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au intervenit alte temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Raportat la faza procesuală în care se află dosarul, respectiv în calea de atac a apelului, nu există temeiuri care să formeze convingerea că inculpata ar împiedica bunul mers al procesului penal. În sarcina acesteia se poate reține comiterea unui număr de doar 2 acte materiale, astfel că se justifică revocarea măsurii arestului preventiv. Cu onorariu avocațial din.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii în libertate a inculpatei. Inculpata a fost arestată la 30 august 2006 și a fost condamnată de prima instanță la pedeapsa de 2 ani închisoare cu un spor de 4 luni. Ca urmare, putea să fie propusă pentru liberare condiționată. Raportat la aceste împrejurări și la atitudinea sinceră a inculpatei, aceasta nu ar mai putea să aibă nicio influență pentru buna desfășurare a procesului penal. În dosar sunt cercetați 9 inculpați, din care numai 3 sunt în stare de arest preventiv. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive acum 2 ani nu mai subzistă, astfel că se impune revocarea acestei măsuri, cu consecința punerii în libertate a inculpatei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Cu onorar avocațial din.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Arată că măsura arestului preventiv s-a transformat, în situația inculpaților, în pedeapsă, având în vedere că măsura s-a luat la data de 30 august 2006, de peste 2 ani de zile. S-a arătat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică pentru că sunt recidiviști, însă starea de recidivă nu trebuie să constituie temei pentru menținerea măsurii arestului preventiv. Inculpatul a comis 9 acte materiale de tâlhărie și cu toate acestea este judecat în stare de libertate, iar inculpatul care are două acte materiale se află în stare de arest de peste 2 ani. Este convinsă că dacă inculpatul nu ar fi fost recidivist, i s-ar fi aplicat de către instanța de fond o pedeapsă cu suspendare condiționată. Orice persoană trebuie să fie judecată într-un termen rezonabil. În acest moment, dacă inculpatul ar fi pus în libertate, nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă, iar pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat odată cu trecerea timpului. Solicită revocarea măsurii arestului preventiv, în principal, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarat de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați. În ce privește art.148 lit.f pr.pen. pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații dacă ar fi lăsați în stare de libertate rezultă din gravitatea infracțiunii comise, din modalitatea comiterii faptei, din împrejurările comiterii faptei, astfel încât, apreciază că în mod corect instanța de fond a avut în vedere și pericolul faptei comise de inculpați. Inculpații au fost condamnați la pedepse de câte 2 ani închisoare cu spor de 4 luni și sunt arestați deja de peste 2 ani. Aceasta se datorează dificultății în administrarea probatoriului și numărului mare de persoane implicate, dar nu se poate spune că s-a depășit acel termen rezonabil. Prima instanță în mod corect a menținut starea de arest a inculpaților, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților. În concluzie, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că nu a exercitat acte de violență, nu a lovit pe nimeni, participarea ei se rezumă doar la prezența ei la locul faptei. Solicită punerea în libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică și e arestată deja de peste 2 ani. De asemenea, arată că nu-i cunoaște pe ceilalți inculpați și are o stare de sănătate precară.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
CURTEA
Prin încheierea penală din 13 august 2008 a Tribunalului Cluj, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la 27.04.1972 în com., jud. C;, fiica lui și, ns. la 03.10.1960 în C N, jud.C și, fiica lui G și, ns. la 24.0 1.1961 în I, jud. I, toți aflați în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că arestarea preventivă s-a luat cu respectarea dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit f Cod procedură penală, apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta fiind relevat de natura și gravitatea faptei comise, modalitatea de săvârșire, inculpații acționând împreună, după o înțelegere intervenită spontan, pe timp de noapte și dovedind multă perseverență în realizarea scopului infracțional. Și urmările produse și rezonanța socială negativă în comunitate, dat fiind că mun. C N se confruntă în permanență cu fenomenul infracțional îndreptat împotriva patrimoniului și persoanei, fiind un teren propice de acțiune și pentru persoane sosite aici din alte zone ale țării, au relevanță sub aspectul aprecierii existenței pericolului pentru ordinea publică, determinat de lăsarea inculpaților în stare de libertate. S-a constatatat a fi îndeplinită și condiția privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege, mai mare de 4 ani.
S-a apreciat că există indicii temeinice că inculpații au comis fapta, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, și anume declarațiile inculpaților, ale părții vătămate și ale martorului, procesul verbal de cercetare la fața locului, etc.
Pentru cuantificarea pericolului pentru ordinea publică, determinat de cercetarea inculpaților în stare de libertate, s-a arătat și faptul că toți trei sunt recidiviști, ceea ce denotă că există pericolul angajării lor în noi activități de natură infracțională, atâta timp cât vechile pedepse aplicate nu au reușit să garanteze reușita reeducării lor.
Este real că de la data arestării preventive a inculpaților a trecut o perioadă relativ lungă, însă ținând seama de particularitățile cauzei, de numărul persoanelor cercetate, de cel al persoanelor vătămate, probațiunea vastă - sub aspect testimonial, ne îndreptățesc să credem că durata arestării preventive a inculpați lor este rezonabilă, față de toate cele mai sus invocate. Totodată, inculpații au fost condamnați într-o primă instanță, astfel că există și posibilitatea sustragerii lor de la executarea pedepselor pe care le riscă.
Tribunalul, având în vedere că față de inculpați nu a intervenit nici un fel de modificare a temeiurilor care au determinat arestarea și, apoi menținerea acesteia, iar temeiurile avute în vedere la data arestării subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, a constatat legalitatea și temeinicia acestei măsuri, astfel fiind îndeplinite în continuare disp.art.143 și art.148 lit. f Cod procedură penală, respectiv există probe din care rezultă că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și va menține măsura arestării preventive a celor trei inculpați.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie revocată măsura arestării preventive cu judecarea acestora în stare de libertate.
În motivele de recurs inculpații au arătat că sunt arestați preventiv din data de 30.08.2006 iar la instanța de fond au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 ani și 4 luni și 2 ani și 6 luni închisoare, iar raportat la data luării măsurii arestării și a pedepselor aplicate s-a împlinit termenul de liberare condiționată, sens în care durata rezonabilă a măsurii arestării preventive a fost depășită, iar inculpații nu mai prezintă pericol public.
Recursul formulat de inculpați urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut în mod corect că arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă în baza disp.art.143 și 148 lit.f pr.pen. apreciindu-se că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică datorită naturii și gravității faptei comise, modalitatea de săvârșire a infracțiunii, întrucât inculpații au acționat împreună după o înțelegere prealabilă pe timp de noapte și dovedind o perseverență deosebită in realizarea scopului infracțional, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani care prezintă pericol public prin natura deosebit de gravă a faptei pentru care sunt judecați inculpații.
adevărului că de la data luării măsurii arestării preventive a trecut o perioadă mare de timp, respectiv de peste 2 ani, iar la instanța de fond s-au aplicat inculpaților pedepse cuprinse intre 2 ani și 4 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare, insă cauza se află in faza de judecată a apelului formulat de Parchetul de pe lângă judecătoria Cluj N și de inculpați iar perioada îndelungată de timp scursă de la luarea măsurii arestării preventive nu presupune revocarea acestei măsuri, raportat la periculozitatea inculpaților, la numărul mare de persoane cercetate și la modalitatea de comitere a faptelor.
Inculpații fiind în stare de arest preventiv nu se poate pune in discuție executarea unor fracțiuni din pedeapsă pentru liberarea condiționată a acestora, întrucât inculpații nu au fost condamnați definitiv.
Dacă în cursul judecății durata măsurii arestării preventive va împlini cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, aceștia urmează să fie puși în libertate însă raportat la faptele comise de inculpați după o înțelegere prealabilă, acționând în mod organizat prin imobilizarea părții vătămate și pe timp de noapte, apreciem că nu se impune revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri, subzistă în continuare, motive pentru care in baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. recursul formulat de inculpați împotriva încheierii penale din 13.08.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj urmează să fie respins ca nefondat.
In baza art.189 pr.pen. urmează a se stabili in favoarea Baroului de Avocați C suma de 120 lei onorariu apărător oficiu ce se va achita din.
Conform art.192 al.2 pr.pen. urmează ca inculpații să plătească statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din care câte 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiica lui și, ns. la 03.10.1960 în C N, jud. aflată în Penitenciarul Gherla, fiica lui G și, ns. la 24.0 1.1961 în I, aflată în Penitenciarul Gherla și, fiul lui și, născut la 27.04.1972 în com., jud. aflat in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 13 august 2008 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpati să plătească în favoarea statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din care câte 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 02.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
11.09.08/6 EX.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Vasile Goja Monica Rodina
