Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 537/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 537
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor penale, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva, declarate deinculpatii:, fiul lui si, nascut la 28.04.1958, fiul lui G si, nascut la 08.05.1989, fiul lui si, nascut la 23.11.1967, fiul lui G si, nascut la 16.01.1980 și, fiul lui si, nascut la 13.03.1943 și, fiul lui si, nascut la 05.06.1965 - detinuți in Penitenciarul Iași, impotriva incheierii de sedinta din 02.09.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatii recurenti, și asistați de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar, și inculpatii recurenti, și G asistati de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Avocat depune in instanta un memoriu formulat in scris de catre inculpatul, care se ataseaza la dosarul cauzei.
Interpelati fiind de catre instanta, inculpatii recurenti sustin că nu doresc sa-si angajeze aparatori, sunt de acord să fie asistati de aparatorii desemnati din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, isi mentin recursurile declarate si nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursurilor formulate de cei 6 inculpati.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatii, și G solicita admiterea recursurilor formulate de cei 3 inculpati, revocarea masurii arestarii preventive luata față de aceștia și, in subsidiar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea.
A se avea in vedere că inculpatii sunt arestati din luna august 2008, consideră că este o durată M de timp și instanta poate să dispună a fi judecati in stare de libertate pentru a-si administra un probatoriu adecvat, masura arestarii preventive fiind o masură de exceptie.
La dosar nu există date că lăsarea lor in libertate ar influența cumva probatoriul administrat in dosar pana la acest moment, s-au audiat martorii.
Consideră că inculpatii nu prezintă pericol concret pentru ordinea publica. A se avea in vedere că inculpatul nu are antecedente penale, inculpatul G este grav bolnav și urmeaza să suporte o interventie chirurgicala la un rinichi.
Solicita revocarea masurii arestarii preventive sau inlocuirea acestei masuri a arestarii preventive cu obligarea nepărăsirii localității de domiciliu.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatii, si, sustine că, nemulțumirea inculpatilor constă in faptul că, au mai bine de 1 an de zile de cand sunt arestați, consideră aceștia că s-a depășit durata rezonabilă de care face vorbire Conventia Europeana a Drepturilor Omului, M parte dintre ei s-au cunoscut de cand au fost arestați.
Consideră că, pana se va administra acea expertiza contabila pe care tot au solicitat-o la fiecare termen la instanta de fond, inculpatii pot fi judecati in stare de libertate, s-ar putea in final să se ajungă la dovedirea nevinovăției lor.
A se avea in vedere ultima declaratie a inculpatului, dată la Tribunalul Vaslui, in care precizeaza că acele file CEC nu au mai fost introduse la plată datorită faptului că el a fost arestat.
Pentru ceilalti doi inculpati, aceștia sunt nemulțumiți de faptul că stau arestati de prea mult timp si astfel nu au posibilitatea să-și dovedească nevinovatia. Dacă ar fi puși in libertate nu ar avea nici un motiv să influenteze cercetarea judecatorească.
Solicita admiterea recursului si a se dispune judecarea lor in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza că instanta de fond in mod corect a dispus mentinerea masurii arestarii preventive față de inculpați, constatand ca subzista temeiurile prevazute de disp. art.143, 148 lit.f Cod procedura penala, temeiuri ce au fost analizate pe larg atat la arestare, prelungire cat si la mentinerea arestarii. Situatia inculpatilor nu s-a modificat cu nimic.
Referitor la critica depășirii duratei rezonabile, solicită a fi respinsă această critică avand in vedere complexitatea cauzei, numarul M de parti vatamate. Solicita respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita a se dispune judecarea sa in stare de libertate pentru a-si aduce probe in aparare si in dovedirea nevinovatiei, nu a avut nici o tangență cu nici unul dintre inculpatii din aceasta cauză, nu-i cunoaște. Nu este o persoană violentă, nu vede care este pericolul social pe care il prezintă. S-a sustinut că se fac inșelăciuni din 2006, dar el din 2006 si pana in 2007 nici măcar nu a fost in țară. Consideră că Parchetul a lăsat să se comită infractiuni doar pentru ca sa-si asume merite deosebite. Solicita a se dispune judecarea in stare de libertate pentru a-si demonstra nevinovatia.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent lasa la aprecierea instantei solutia ce urmeaza a se pronunta cu privire la mentinerea sau nementinerea masurii arestarii preventive luată impotriva sa.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent consideră că au intervenit probe noi de cand a fost arestat. La anumite date precizate de catre Parchet, el nici măcar nu a fost prezent in acele locuri. In cauză au fost audiati peste 50 de martori, de 14 ani muncește, din 2006 nu există interceptari in ce-l privește. Consideră că este privat de dreptul de a se apăra corect, doreste să se judece in libertate pentru a-si aduce dovezi in sustinerea nevinovatiei, a spus adevarul, fiind in stare de libertate, astfel ar avea posibilitatea sa-si angajeze aparator. Solicita a fi inlocuita masura arestarii preventive, se va prezenta ori de cate ori va fi chemat in fața instantei de judecata.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, are varsta de 67 ani, la fiecare termen de judecata a solicitat sa i se inlocuiască masura arestarii preventive motivat de faptul că este bolnav, are diabet, este cardiac, suferă cu un rinichi, doreste să se opereze la un spital de specialitate, dar de fiecare dată i-a fost respinsă cererea. Doamna procuror sustine că sunt un grup organizat, dar ei nici măcar nu se cunosc intre ei. Solicita a se pronunta o decizie favorabilă, in sensul de a fi judecat in stare de libertate.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, pana acum a fost arestat in alta cauză, a executat o pedeapsă de 1 an de zile, pe data de 9 februarie a fost chemată la Tribunal și i s-a prezentat rechizitoriul in care este acuzat de savarsirea infractiunii prevazuta de art.215 Cod penal, faptă presupus săvârșită in anul 2007. Pe data de 8 sau 10, așa se spune in rechizitoriu, el nu era in țară când s-a făcut ancheta de catre Parchet, nu a fost căutat și nici anunțat acasă, sau să se fi eliberat vreun mandat pe numele lui. S-a trezit băgat in acest grup infractional. Solicita a se ține cont de faptul că nu a putut să fie prezent la anchetă, nu a putut să-și aducă probe in apărare. Solicită anularea mandatului de arestare preventivă si a se dispune judecarea sa in stare de libertate pentru a-si aduce probe in dovedirea nevinovatiei sale.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din data de 2 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vaslui, cu privire la măsurile preventive, s-au dispus următoarele:
1.În baza art. 143, art. 148 lit. a și f și art. 160 Cod procedură penală a fost admisă cererea formulată prin rechizitoriu de Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui și în consecință s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 5.06.1965 în municipiul Bârlad, județul V, domiciliat în municipiul Bârlad,-, -.2,. A,. 3,. 16, în prezent aflat în Penitenciarul cu regim închis V, CNP -, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune prevăzute de art.7 din Legea 39/2003 și art. 215 alin. 1,3,4,5 Cod penal, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 01.09.2009 și până la 01.10.2009, inclusiv.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare și înaintarea acestuia pentru executarea măsurii arestării preventive administrației Penitenciarului Vaslui, locul de detenție în care este încarcerat în prezent inculpatul.
2.S-a constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpații,,, și prin încheierea nr. 31 din 14.08.2008 a Tribunalului Vaslui, în baza căreia s-a emis mandatele de arestare preventivă nr. 39/U, 40/U, 43/U, 44/U și 46/U din 14.08.2009, este legală și temeinică.
În baza disp. art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților:
, porecla "", fiul lui și, născut la data de 23.11.1967 în Bârlad, județul V, cetățenie română, studii 10 clase, loc de muncă " " SRL Bârlad, ocupație -, domiciliat în Bârlad,-, - 6,. B,.17, județul V, fără forme legale în Bârlad,-, - 2,. B,.28, județul V CNP -, cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, spălare de bani, prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin.1,2,3, 4, 5 Cod penal, art. 23 alin.1 lit. c din Legea 656/2002, fiecare cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal;
-, fiul lui și, născut la data de 28.04.1958 în Bârlad, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, loc de muncă -, ocupație fără, domiciliat în Bârlad, str. -, nr.124, județul V, CNP -, cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, spălare de bani, prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin.1, 3, 4, 5 Cod penal, art. 23 alin.1 lit. c din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal;
- -, porecla "Cap" fiul lui G și, născut la data de 16.01.1980 în Bârlad, județul V, cetățenie română, studii medii, loc de muncă -, ocupație fără, domiciliat în Bârlad, str. G-ral, nr.2, - 1,. A,.9, județul V, CNP -, cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, înșelăciune, spălare de bani, prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin.1,2,3, 4, 5 Cod penal, art. 23 alin.1 lit. c din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal;
- G, fiul lui și, născut la data de 13.03.1943 în orașul, județul G, cetățenie română, studii 7 clase, loc de muncă -, ocupație pensionar, domiciliat în Bârlad, str. G-ral, nr.2, - 1,. A,.9, județul V, CNP -, cu antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin.1, 2, 3, 4, 5 Cod penal, art. 23 alin.1 lit. c din Legea 656/2002 și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal;
-, fiul lui G și, născut la data de 08.05.1989 în municipiul Bârlad, județul V, cetățenie română, studii 6 clase, loc de muncă, ocupație fără, domiciliat în Bârlad,-, - 3,. A,.15, județul V, fără forme legale în str. -. -, nr.4, - 1,. A,.59, județul V, CNP -, fără antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune, prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003 și art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin.1,2,3, 4, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, măsura urmând a fi verificată în termenul prevăzut de art. 160 ind. b alin.1 Cod procedură penală.
Au fost respinse cererile formulate de inculpații, G și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Se va comunica măsura dispusă administrației locului de detenție.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, G și nu s-au schimbat cu nimic, ele subzistă și impun, în continuare, privarea de libertate a celor cinci inculpați menționați.
în continuare condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât există probe și indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina lor pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților - condiție a arestării preventive prevăzută de disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală - instanța a apreciat că acest pericol este de actualitate și la acest moment procesual, fiind relevat de gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, modalitatea în care se reține că ar fi acționat, importanța valorilor sociale ocrotite de lege, impactul negativ pe care l-ar avea lăsarea în libertate a inculpaților - este vorba despre sentimentul de insecuritate socială cu consecința pierderii încrederii în sistemul judiciar, slăbind autoritatea legii în sensul respectului față de aceasta, pe de o parte, și al fermității aplicării ei, pe de altă parte.
În considerarea celor arătate s-a susținut că nu se poate aprecia că măsura arestării preventive a depășit termenul rezonabil sau că impactul social negativ al faptelor presupus a fi comise de către cei cinci inculpați s-ar fi atenuat odată cu timpul scurs de la arestarea inculpaților. Instanța a avut în vedere în acest sens și faptul că prezenta cauză are un grad ridicat de complexitate - tocmai în raport de natura faptelor reținute în sarcina inculpaților, de numărul inculpaților și al părților civile, de necesitatea de a lămuri cauza sub toate aspectele de fapt și de a furniza atât apărării cât și acuzării ocazia de a prezenta mijloacele de probă pe care le consideră necesare - și a apreciat că nu au existat perioade de stagnare a cercetării judecătorești.
Cu privire la apărările inculpaților în sensul că prin judecarea lor în stare de arest preventiv nu au posibilitatea de a se apăra sau de a-și propune probe, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este o restrângere a libertății persoanei recunoscută de CEDO în scopul bunei desfășurări a procesului penal, subsumată însă respectării riguroase a garanțiilor procesuale recunoscute persoanei acuzate. Luarea unei astfel de măsuri față de o persoană nu este echivalentă cu încălcarea prezumției de nevinovăție, persoana arestată având aceleași drepturi procesuale ca și o persoană cercetată în stare de libertate, nefiindu-i încălcat în nici un fel dreptul la apărare, având posibilitatea de a-și administra probe în dovedirea nevinovăției chiar dacă se află în stare de arest preventiv. În jurisprudența Curții (, 28 octombrie 1994, Murray c- ), se apreciază că faptele ce au dat naștere la bănuielile în legătură cu săvârșirea unei fapte incriminate de normele interne nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație. De altfel, inculpații au invocat permanent imposibilitatea lor de a se apăra în stare de arest preventiv însă, pentru motivele mai sus arătate, instanța a constatat că aceste susțineri sunt neîntemeiate.
Stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpaților urmează a se face, desigur, numai în urma efectuării cercetării judecătorești, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, dar și în faza cercetării judecătorești (audierea unor martori din lucrări) pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de inculpații, G și.
Problemele familiale invocate în apărare de inculpați sau cele de sănătate invocate de inculpatul G nu pot conduce la punerea în libertate a acestora. În ipoteza în care s-ar constata, pe baza actelor medicale, că inculpatul G suferă de o boală ce nu poate fi tratată în rețeaua, acesta are posibilitatea de a se adresa administrației locului de detenție pentru a se face aplicarea dispozițiilor art. 139 ind. 1 Cod procedură penală.
Cum până în prezent nu au intervenit elemente concludente pe baza cărora să se constate diminuarea caracterului solid al indiciilor temeinice cerute de art. 143 Cod procedură penală sau că lăsarea în libertate a inculpaților, G și nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică și apreciind că în interesul bunei desfășurări a procesului penal este necesară în continuare privarea, în continuare, a susnumiților, tribunalul a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive dispusă în cauză față de inculpații, G și, măsură ce a fost menținută, urmând a fi verificată, sub aspectul legalității și al temeiniciei, în termenul prevăzut de disp. art. 160 ind. b alin. 1 Cod procedură penală. Pentru aceleași motive au fost respinse cererile formulate de inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Cu privire la propunerea formulată de T - Biroul Teritorial Vaslui privind arestarea preventivă a inculpatului, s-a reținut că din probatoriul administrat în cauză până la acest moment rezultă indicii temeinice în sensul săvârșirii de către inculpatul a infracțiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată - respectiv a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune prev. de art. 7 din Legea 39/2003 și art. 215 alin.1, 2,3,4,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal - fiind așadar incidente dispozițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală. În acest sens instanța a avut în vedere declarațiile martorilor - reprezentanți ai societăților constituite părți civile în cauză și care au avut relații comerciale cu SC SRL. M parte dintre acești martori au arătat că în momentul în care a fost livrată marfa s-au întâlnit cu inculpatul, care a și semnat file cec. Relevante sunt declarațiile martorilor, și. De asemenea, există la dosarul de urmărire penală - vol. VI și VII - procesele-verbale întocmite ca urmare a efectuării recunoașterilor după fotografii și din care rezultă, de asemenea, că martorii l-au recunoscut pe ca fiind persoana cu care s-au întâlnit atunci când au livrat marfa.
De asemenea, în cauză este îndeplinită și condiția prevăzută de litera "a" a art. 148 Cod procedură penală, din actele dosarului rezultând că inculpatul a fugit din țară pentru a se sustrage de la cercetări. Relevantă în acest sens este chiar declarația inculpatului, acesta fiind audiat de instanță la termenul din 2. Astfel, inculpatul a declarat că a plecat în Italia în ziua de 28 decembrie 2007 și că până la plecarea sa nu a fost contactat de către organele de urmărire penală, el neavând intenția de a se sustrage de la cercetări. A mai susținut inculpatul în apărarea sa că urmărirea penală a fost începută mult mai târziu după plecarea sa din țară. Instanța a reținut că, într-adevăr urmărirea penală a fost începută în cauză față de inculpatul la data de 15 iunie 2008 - prin rezoluția procurorului aflată la fila 137 vol. I dosar urm. penală - așadar la aproximativ 6 luni de la plecarea inculpatului în străinătate. Este evidentă intenția inculpatului de a se sustrage unor eventuale cercetări în condițiile în care chiar el a recunoscut că și-a dat seama "că s-ar putea să fie ceva în neregulă, mi-am pus niște semne de întrebare" în privința activității SC TRANS SRL, iar pe data de 10 decembrie 2007 organele de poliție ridicaseră marfa din depozitul aflat în incinta SC COOP SRL Bârlad. Pe de altă parte, inculpatul a recunoscut că a semnat o parte din filele CEC emise pentru plata mărfurilor achiziționate de SC TRANS SRL astfel încât este inexplicabilă atitudinea de a pleca brusc în străinătate fără a se interesa dacă acele file CEC au fost decontate, cu atât mai mult cu cât a recunoscut faptul că la începutul lunii decembrie i s-a spus de către inculpatul G că SC TRANS SRL și-a încetat activitatea.
Tribunalul a constatat, totodată, că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, având în vedere că legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar acest pericol derivă din natura infracțiunilor cercetate, din multitudinea de acte materiale, din cuantumul ridicat al prejudiciului.
În practică, se consideră că există pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială, ocrotită prin art. 1 din Codul d e procedură penală, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității inculpatului sau a reacției declanșată de fapta comisă de acesta.
Starea de pericol pentru ordinea publică (art. 148 lit. f Cod procedură penală) presupune o rezonanță a faptei, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială. Ordinea publică poate fi atinsă direct, fizic, dar și indirect prin intermediul unei stări psihice induse publicului sub forma unei temeri colective, motivații colective pentru acte contrare ordinii publice, stare de nemulțumire publică.
sau lezarea ordinii publice există și atunci când se primejduiește nu numai viața sau integritatea corporală, sănătatea unei persoane, ci și atunci când se pun în pericol drepturi ale acesteia, precum dreptul de proprietate, întrucât infracțiunea de înșelăciune este una îndreptată contra patrimoniului.
In cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă în mod cert din probele administrate și din pericolul social concret al infracțiunilor, modalitatea comiterii faptelor, din forma continuată de săvârșire care denotă perseverența infracțională a inculpatului, rezonanța socială a faptelor comise, conduita inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
Pentru motivele expuse, în baza art. 143, 148 lit. a și f, 160 ind. a Cod procedură penală a fost admisă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui și în consecință s-a dispune arestarea preventivă a inculpatului, pe o durată de câte 30 de zile, începând cu data de 02.09.2009 și până la 1.10.2009 inclusiv.
În termen legal încheierea de ședință a fost recurată de inculpații, G și pentru motive de netemeinicie, susținând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu mai subzistă deoarece s-a stins rezonanța socială negativă generată de săvârșirea presupuselor fapte, iar lăsarea lor în libertate nu m ai prezintă pericol pentru ordinea publică, raportat la stadiul actual al procesului penal.
Se solicită admiterea recursurilor și judecarea inculpaților în starea de libertate.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate, dar și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se rețin următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vasluis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților, și G pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, spălare de bani, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3,4,5 Cod penal, art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art.33 lit. a Cod penal reținându-se că în anul 2006, pe raza județului I inculpații au constituit o grupare infracțională organizată, bine structurată, în scopul de a induce în eroare părțile vătămate -societăți comerciale, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, folosind identități false, cu ocazia încheierii de contracte de vânzare -cumpărare sau cu prilejul executării acestora și prin emiterea de file cec, cunoscând că pentru valorificarea lor nu au acoperirea necesară, în scopul de a obține pentru ei sau pentru alții foloase materiale injuste, pricinuindu-se astfel pagube cu consecințe deosebit de grave, precum și obținerea de bunuri sau sume de bani rezultate din valorificarea bunurilor ca urmare a comiterii de infracțiuni.
Prin același rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. 1,3,4 și 5 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că împreună cu ceilalți inculpați au constituit un grup infracțional organizat care avea ca scop producerea de pagube cu consecințe deosebit de grave unor societăți comerciale și inducerea în eroare a părților vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, cunoscând că ceilalți inculpați folosesc identități false cu ocazia încheierii de contracte de vânzare -cumpărare sau cu prilejul executării acestora și prin emiterea de file cec fără a avea disponibilul necesar, pricinuind pagube în patrimoniul părților vătămate prin obținerea unor foloase materiale injuste.
Totodată, în baza art. 143 Cod procedură penală, art. 148 lit. a și f Cod procedură penală și art. 160 cu referire la art. 267 Cod procedură penală s-a propus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului.
Măsura arestării preventive - dispusă în baza art. 148 lit. a și f Cod procedură penală față de inculpatul - - a fost luată cu respectarea condițiilor prevăzute în acest text și a criteriilor menționate în art. 143 și art. 136 alin. 8 Cod procedură penală pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că există motive verosimile de a bănui că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și, raportat la atitudinea inculpatului, care s-a sustras de la cercetări, părăsind țara în anul 2007 și la importanța valorilor sociale pretins lezate, la modalitatea concretă de comitere a presupuselor fapte, la amploarea activității infracționale și nu în ultimul rând la sentimentul de dezaprobare din partea comunității, în mod just, prima instanță a apreciat că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică, impunându-se arestarea.
De asemenea, în mod just, instanța de fond a considerat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților, și G sunt actuale și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Probele administrate în cauză furnizează suficiente elemente, în accepțiunea art. 143 din Codul d e procedură penală, care să permită conturarea suspiciunii că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute, fapte sancționate cu pedeapsa închisorii mai M de 4 ani.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate, în accepțiunea art. 148 lit. f Cod procedură penală, în mod corect s-a constatat de prima instanță că acest pericol este real, cert și actual, fiind extras din elemente, precum: întinderea M în timp a actelor presupus a fi fost comise de inculpați; numărul însemnat al acțiunilor bănuit a fi fost întreprinse de către inculpați, contribuția fiecărui inculpat, prejudiciile foarte mari cauzate și nerecuperate, urmările produse sau care s-ar fi putut produce (blocaje financiare în cazul societăților comerciale ale părților vătămate dar și al societăților care se aflau în relații comerciale cu acestea) atitudinea procesuală adoptată de majoritatea dintre inculpați.
Aparte de starea de pericol asupra ordinii de drept, conturată de aspectele menționate, se poate distinge și un risc suplimentar exprimat prin temerea că inculpații vor comite noi fapte penale. Astfel, gradul ridicat de repetabilitate a actelor materiale permite să se presupună, în mod rezonabil, că inculpații ar putea să revină cu ușurință în mediul infracțional din care au fost extrași prin luarea măsurii arestării preventive și ar crea un sentiment de neîncredere în capacitatea de reacție a autorității judecătorești chemată să ocrotească ordinea de drept.
Ca atare, cea mai severă dintre măsurile preventive, individualizată prin prisma criteriilor prevăzute de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală se impune a fi menținută în scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, în înțelesul art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1 alin. 2 Cod procedură penală.
Totodată, dincolo de existența condițiilor de fapt și de drept ce trebuie avute în vedere la luarea și, ulterior, verificarea măsurii arestării preventive, instanța trebuie să vegheze ca această măsură să nu-și piardă caracterul preventiv și provizoriu, căci într-un asemenea caz s-ar aduce atingere dreptului inculpatului la un proces echitabil, ce presupune judecarea într-un termen rezonabil a cauzei sale.
Conform jurisprudenței CEDO aspectul privind caracterul rezonabil al unei perioade de detenție nu poate fi apreciat în abstract, ci trebuie evaluat de la caz la caz, în funcție de trăsăturile specifice ale acestuia. Menținerea stării de detenție preventivă poate fi justificată într-un caz concret, numai dacă există indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală.
În speță, complexitatea cauzei care va necesita o cercetare judecătorească îndelungată și laborioasă, multitudinea de persoane implicate în derularea faptelor deduse judecății, ca și diversitatea mijloacelor de probă ce se impune a fi administrate nemijlocit nu justifică judecarea în stare de libertate a inculpaților, în condițiile în care temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii arestării nu s-au modificat și nu s-a depășit termenul rezonabil al judecății și al duratei arestării preventive, neputându-se invoca o lipsă de diligență a instanței în instrumentarea cauzei într-un termen rezonabil.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale unora dintre inculpați invocate în apărare (lipsa antecedentelor penale pentru inculpatul și starea precară a sănătății pentru inculpatul G) instanța constată că acestea nu pot fi privite izolat și nu sunt de natură să justifice punerea lor în libertate. Toate aceste aspecte țin de fondul cauzei, de procesul de individualizare a pedepselor în cazul unei eventuale răspunderi penale, elemente care, evident, vor fi avute în vedere cu prilejul judecării cauzei pe fond.
Fiind întrunite atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, cât și ale art. 148 lit. f Cod procedură penală și, raportat la actele procesual penale ce urmează a fi efectuate, dispoziția instanței de fond privind luarea și respectiv menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul pe de o parte, și inculpații, și G pe de altă parte, este legală și temeinică.
În temeiul considerentelor expuse, criticile formulate nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursurile declarate de inculpați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-au inclus și onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu ce vor fi avansate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații:, G și împotriva încheierii de ședință din 2 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească statului suma de câte 150 lei, în care s-a inclus onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în valoare de câte 100 lei ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
15.09.2009
Tribunalul Vaslui:
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Daniela Dumitrescu, Aurel Dublea
