Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 537/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.537
Ședința publică din data de 27.07.2009
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
- -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror - - din cadrul - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui G și, ns. la data de 28.12.1971 și, fiul lui G și -, ns. la data de 11.08.1968, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din data de 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții - inculpați, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova și, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că încheierea din 2.06.2009 pronunțată de Tribunalul București este nelegală și netemeinică iar măsura arestării preventive a inculpaților este lipsită de oportunitate.
Precizează că încheierea este nemotivată, sunt redate doar numele inculpaților, faptele reținute în sarcina lor, prejudiciul cauzat, apărările acestora și concluziile procurorului însă motivarea încheierii este extrem de succintă, are un caracter global și nu face referire la activitatea infracțională a fiecărui inculpat în parte care trebuia analizată cu maximă atenție.
Consideră că inculpatul, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate, el a recunoscut că a cumpărat câteva baxuri de țigări, fabricate în paralel cu legea și le-a vândut la el în C, cunoștea doar două persoane din acest grup, nu are nivelul de pregătire al inculpatului, este un comerciant onest, nu știa că tutunul este un produs accizabil, iar prețul la care le cumpăra era unul ieftin și de asemenea le vindea la un preț ieftin față de prețul din comerț.
Cu toate acestea inculpatului i se reține comiterea infracțiunii de spălare de bani.
Mai arată că inculpatul este arestat de un an, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu s-a dovedit că a avut reprezentarea subiectivă că aderă la un grup infracțional, rolul său a fost acela de a merge el sau o altă persoană să încarce 2-3 baxuri de țigări, întreaga fabrică de țigarete a fost desființată, utilajele sunt sub sechestru, deci din acest punct de vedere este imposibil ca activitatea infracțională să fie reluată.
Solicită instanței a se analiza activitatea fiecărui inculpat în parte, a se avea în vedere convorbirile telefonice, faptul că în cauza de față este vorba de 2 transporturi de tutun, utilajele achiziționate sunt mai mult defecte iar în fabrică lucrau doar 5-6 persoane.
Este de observat faptul că inculpații au fost monitorizați din momentul în care au fost aduse acele utilaje în țară, montate și au început să producă, respectiv din anul 2007, însă au fost lăsați de autorități cu bună știință să acționeze, înainte de a li se organiza flagrantul și de a fi arestați preventiv, respectiv anul 2008.
Față de toate acestea solicită instanței în principal, admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului în baza art. 160/b al.2 pr.penală, având în vedere persoana inculpatului, faptul că a avut o atitudine sinceră dar și probatoriul administrat în cauză.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că acesta are domiciliul în C și aplicarea art. 145 al.2 și al.2/2 pr.penală.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că acesta nu are antecedente penale, din rechizitoriul întocmit rezultă că inculpatul nu a avut reprezentarea subiectivă a faptelor comise, a cooperat cu organele de anchetă este căsătorit și are 2 copii minori în întreținerea sa.
Precizează că acesta nu a făcut altceva decât să pună la dispoziția celorlalți inculpați tipografia sa pentru că erau unele lucruri la care el nu se pricepea, sumele de bani primite nu erau foarte mari și față de atitudinea sa care a fost tot timpul constantă apreciază că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive.
Consideră că inculpatul nu poate zădărnici aflarea adevărului, nu poate influența bunul mers al procesului penal, nu a avut reprezentarea subiectivă a faptelor comise și față de toate acestea solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate iar pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică în mod judicios reținându-se că subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Apreciază că inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la activitatea lor infracțională, la care unii dintre ei au aderat iar unii au inițiat-o, modalitatea săvârșirii faptelor, împrejurarea că aceștia au fost prinși în flagrant.
De asemenea arată că, în cauza de față nu s-au administrat suficiente probatorii din care să rezulte că odată lăsați în stare de libertate aceștia nu vor influența bunul mers al procesului penal, că nu vor zădărnici aflarea adevărului ori că nu-și vor relua activitatea infracțională.
Consideră că măsura menținerii arestării preventive este justificată având în vedere și disp.art. 5 din
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său ales, el nu făcea altceva decât să cumpere și apoi să vândă acele țigări, nu a știu de fabrică, nu știa că țigările sunt contrafăcute și față de toate acestea solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că el nu este tipograf de profesie ci măcelar, a cumpărat acel spațiu cu tot cu utilajele tipografice, pe care ulterior le-a vândut iar persoana respectivă a lucrat în acel spațiu cu oamenii lui, după care le-a dus într-un alt spațiu.
Precizează că el nu a văzut niciodată țigări, este arestat din anul 2008 și solicită instanței admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Verificând lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 2 iunie 2009, Tribunalul București în temeiul art. 300/2 rap.la art. 160/b alin.3 pr.penală, a menținut starea de arest a inculpaților:
1. -, fiul lui G și -, ns. la data de 11.08.1968 în mun. C, județul D, domiciliat în C,-,.174,.A,.2, județul D, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 144//2008.
2. -, fiul lui G și, ns. la data de 28.12.1971, în B, domiciliat în B,-, -.1,.3,.2,.50, sector 5, arestat preventiv în baza mandatului nr. 204/UP/2008.
S-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul și cererea de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul.
Tribunalul București și-a motivat hotărârea cu privire la acești inculpați, reținând că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a inculpaților susmenționați nu s-au schimbat și justifică în continuare privarea de libertate a acestora.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul susține că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în stare de libertate, nu a avut reprezentarea subiectivă că aderă la un grup infracțional.
Se solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Inculpatul, susține că nu are antecedente penale, nu a avut reprezentarea subiectivă a faptelor comise, că nu poate zădărnici aflarea adevărului și solicită admiterea recursului, casarea încheierii iar pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Curtea verificând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate precum și din oficiu în limitele art. 385/6 pr.penală, constată că situația de fapt și dispozițiile procedurale care reglementează menținerea arestării preventive a inculpaților prevăzute în art. 300/2 și art. 160/b pr.penală, au fost corect interpretate.
Prin Rechizitoriul nr. 175/D/P/2006 - Structura Centrală, a trimis în judecată în stare de arest preventiv pe inculpații, G,.
În sarcina inculpatului, s-a reținut că a săvârșit infracțiunile: punere în circulație, cu știință de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev.de art. 7 al.2 din Legea nr. 241/2005; complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev.de art. 26, rap.la art. 2961 al.1 lit. din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare (codul fiscal); punerea în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit.b din Legea nr. 11/1991 modificată și republicată; complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca prev. de art. 26 rap. la art. 83 lit.a din Legea nr. 84/1998 modificată și republicată; punerea în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit.b din Legea nr. 84/1998 modificată și republicată; înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art. 297 al.1; infracțiunile de spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.a și b din Legea nr. 656/2002 și aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate în formă continuată, cu aplic. art. 41 al.2, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit.a și b toate cu aplicarea art. 13; iar inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate prev. de art. 7 alin.2 din Legea nr. 241/2005; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 rap. la art. 2961 lit.h din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare (codul fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 rap. la art. 2961 al.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare (codul fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului prev. de art. 26 rap. la art. 5 lit.a și b din Legea nr. 11/1991 modificată și republicată; contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 83 lit.a din Legea nr. 84/1998 modificată și republicată; complicitate la infracțiunea de punere în circulație, fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate prev. de art. 26 rap. la art. 83 lit.b din Legea nr. 84/1998 modificată și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art. 26 rap. la art. 297 al.1; infracțiunile de spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.a și din Legea nr. 656/2002 și aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 30/2003, toate în formă continuată, cu aplic. art. 41 al.2, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit.a și, toate cu aplicarea art. 13
Ceea ce pune în discuție această cauză este doar analiza pericolului concret pentru ordinea publică.
În această privință, trebuie precizat că pedepsele prevăzute pentru unele din infracțiunile comise de acești inculpați sunt mai mari de 4 ani închisoare, deci, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, faptele de natura celor reținute în sarcina inculpaților sunt considerate că suscită o tulburare a societății, așa încât, sub acest aspect, justifică o detenție preventivă ( în numeroase cauze, a reținut acest argument, cu titlu de exemplu, cauza Letellier Franței, Hotărârea din 26 iunie 1991).
Față de probele administrate în cauză, se apreciază că măsurile preventive dispuse de instanța de judecată răspund scopului prevăzut de legiuitor, în deplin consens cu prevederile interne și consecvente practicii
Măsurile preventive în cauze de acest gen, care afectează direct și grav bugetul de stat, se impun cu necesitate nu pentru că nu se poate trece cu îngăduință peste starea de pericol pe care au creat-o în timpul în care este derulată activitatea infracțională ci pentru că această măsură este, o adevărată măsură de siguranță împotriva paralelismelor aparent legale pe care grupul infracțional le-a creat și le mențin, de regulă până la stoparea activității lor de către autoritățile judiciare.
Activitatea infracțională derulată, apreciem că a lovit interesele economice ale societății, iar urmările acestor manifestări trebuie suportate de cei care le comit, deoarece nu se poate tolera îmbogățirea lor pe seama sacrificiilor financiare ale bugetului de stat.
De aceea, constatăm că încheierea atacată, este temeinică și legală, fapt pentru care, Curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală, urmează să respingă recursurile declarate, ca nefondate.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui G și, ns. la data de 28.12.1971 și, fiul lui G și -, ns. la data de 11.08.1968, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din data de 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București.
Obligă recurenții la câte 60 lei cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul și la plata sumei de 100 lei onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.07.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./30.07.2009
nr- Tribunalul București
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
