Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.54/MP
Ședința publică din data de 19 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu
Grefier: I -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror:
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații -și- deținuți în Arestul C, împotriva încheierii din data de 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
În conformitate cu dispozițiile art. 297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 3020/19.06.2009 emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 3021/19.06.2009 emisă de Baroul Constanța;
Procedura legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod procedură penală.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Întrebați fiind, recurenții inculpați arată că își mențin recursul.
Instanța, în baza art. 301 cod pre. Penală, întreabă părțile dacă mai au cereri, probe, excepții de invocat și văzând că nu sunt, în baza art. 38511cod pr. penală constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri potrivit art. 38513cod pr. penală.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, întrucât lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, întrucât lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și operează prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a dispus menținerea măsurii arestării preventive, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele temeiurilor prev. de art.148 lit. f cod pr. penală, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, față de natura și gravitatea deosebită a faptei, inculpații au aplicat lovituri cu o toporișcă în cap victimei, după care au abandonat-o, apreciind că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un real pericol pentru ordinea publică, creind un sentiment de insecuritate în rândul colectivității.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele;
Prin încheierea pronunțată la 16.06.2008 în dosarul nr-, Tribunalul Constanțaa constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de inculpații - fiul lui și, născut la data de 21.04.1979 - deținut în Arestul C și - fiul lui și, născut la data de 01.02.1993 - deținut în Arestul C, a menținut respectiva măsură față de ambii inculpați și a respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpați, ca nefondate.
Totodată, tribunalul a respins ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpatul.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
"Față de inculpații și, a fost luată măsura arestării preventive, în baza încheierii Tribunalului Constanța pronunțată la data de 31.03.2009, măsura fiind prelungită ulterior prin încheieri ale aceleiași instanțe, pînă la sesizarea cu rechizitoriu, la data de 15. 06. 2009.
Sub aspectul situației de fapt,s-a reținut că la data de 29.03.2009, victima a consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul,la locuința sa din comuna, sat,precum și la locuința inculpatului, situată în apropiere. În jurul orei 19, 00, inculpatul susmenționat, împreună cu minorul, s-au deplasat la locuința victimei, unde pe fondul consumului de băuturi alcoolice urmat de discuții în contradictoriu,referitoare la prietena inculpatului minor, celălalt inculpat ar fi luat o toporișcă din holul locuinței și ar fi lovit victima în cap. Minorul ar fi luat și el toporișca și l -ar fi lovit pe, de mai multe ori, în partea dreaptă a gâtului. În timp ce era lovit, acesta se afla pe pat, întins pe spate. Apoi minorul ar fi luat butelia de aragaz și televizorul aflat în camera victimei, bunuri cu care cei doi ar fi părăsit locul faptelor.
Potrivit concluziilor medico - legale,leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor - despicător, au legătură directă cu cauza morții și oricare dintre lovituri, prin gravitate, ar fi dus singură la deces. Moartea s - a datorat anemiei acute grave, consecutiv unei hemoragii externe grave în cadrul unui traumatism cranio - cerebral și cervical, cu secționarea pachetului vascular cervical dreapta.
La luarea măsurii arestării preventive au fost avute în vedere dispozițiile art.143 cod pr. penală și art.148 lit. f cod pr.penală.
Conform art.3001al. 1 cod pr.penală, în referire la art.160hal. 3 cod procedură penală pentru inculpatul minor, instanța este obligată să verifice din oficiu, după sesizarea cu rechizitoriu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, respectiv înainte de împlinirea perioadei de 60 de zile - pentru inculpatul major - și înainte de împlinirea duratei de 40 de zile - în cazul inculpatului minor -.
Potrivit art.300 indice 2 al. 2 Cod procedură penală, dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere, revocarea arestării și punerea deîndată în libertate a inculpatului.
3 al art. 300 indice 1 Cod proc. pen. prevede că atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, menține prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că măsura arestării a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie și că în continuare subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Astfel, la acest moment procesual sunt indicii temeinice, prevăzute de art.143 Cod pr.penală - definite de art.68/1 Cod pr.penală - ca și de art.5 pct.1 lit.c din CEDO, ale comiterii infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, de către inculpați,cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 75 lit. Cod penal față de și cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod pen, pentru inculpatul.
temeinice din care rezultă această presupunere rezonabilă, se regăsesc în probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: procesele verbale de cercetare la fața locului, de ridicare și examinare a obiectelor de vestimentație aparținând inculpaților, folosite de aceștia la data de referință, însoțite de planșele foto,actele medico- legale,declarațiile părților vătămate și -,depozițiile martorilor, declarațiile inculpaților.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpaților, acesta există în mod indubitabil, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de norma penală de incriminare pentru infracțiunea cercetată (închisoarea de la 10 la 20 de ani ), dar în raport și de gravitatea faptei, de împrejurările și modalitatea de săvârșire ( prin aplicarea mai multor lovituri în zona cervicală și craniană), de obiectul contondent folosit (topor),urmarea produsă ( decesul victimei ), de atitudinea procesuală contradictorie manifestată pe parcursul urmăririi penale, dat fiind și impactul asupra opiniei publice și rezonanța puternic negativă la comiterea unei infracțiuni atât de grave, ce induce o stare de dezaprobare firească din partea societății civile și reclamă luarea unor măsuri ferme de către organele judiciare.
Este așadar realizată cerința înscrisă în art. 148 lit.f Cod proc.pen. ca temei al luării măsurii arestării.
Măsura arestării respectă și exigențele Convenției Europeane a Drepturilor Omului, instanța europeană statuând că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăți democratice și că autoritățile judiciare naționale pot dispune restrângerea libertății de mișcare a unei persoane, cu respectarea necesității măsurii și a proporționalității cu scopul pentru care aceasta a fost aplicată, cerințe îndeplinite în cazul de față. În condițiile în care cercetarea judecătorească nu a început, nu au fost administrate probe din care să rezulte elemente noi în favoarea inculpaților ori modificări ale temeiurilor inițiale în baza cărora a fost luată măsura preventivă, acestea continuă să se mențină, astfel că nu pot fi primite cererea de revocare în sensul art.160 al.2 cod procedură penală și nici înlocuirea cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prevăzută de art.139 al.1 cod procedură penală raportat la art. 145 al.1 cod procedură penală.
Vârsta și starea de minorat a inculpatului, nu justifică, cel puțin la acest moment procesual,cînd nu a început cercetarea judecătorească, luarea unei măsuri preventive nerestrictivă de libertate,întrucît în cazul de față prevalează gravitatea faptei și circumstanțele reale, elemente care contrabalansează circumstanțele personale.
Măsura arestării nu încalcă prezumția de nevinovăție a celor doi inculpați, aceasta este o prezumție legală și se menține pînă la pronunțarea unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare.
În raport de cele expuse mai sus, corelat și cu prevederile art.136 al.1 Cod pr.penală, pentru realizarea scopului pentru care se dispune arestarea preventivă, privind buna desfășurare a procesului penal, în baza art.3002în referire la art.160 al.1 și al.3 Cod pr.penală, instanța va menține măsura arestării preventive față de inculpatul și în baza art.139 alin.1 cod procedură penală raportat la art.145 alin.1 cod procedură penală, va respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de același inculpat."
Împotriva încheierii din 16.06.2009 a Tribunalului Constanța au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu menținerea față de ei a măsurii arestării preventive.
În esență, ambii inculpați recurenți au susținut că, în prezent, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, deoarece nu există indicii sau probe din care să rezulte că ei reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În concluzie, inculpații recurenți au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului Constanța din 16.06.2009 și urmarea rejudecării, să se revoce măsura arestării lor preventive.
Într-o teză subsidiară, inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și urmarea rejudecării, să se înlocuiască măsura arestării sale preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Parchetului a pus concluzii de respingere a recursurilor, motivat în esență de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru ambii inculpați, iar la momentul actual, când inculpații au fost trimiși în judecată, iar cercetarea judecătorească nu a început, nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpatul.
Examinând încheierea din 16.06.2009 a Tribunalului Constanța, pronunțată în dosarul nr-, în lumina criticelor din recursurile inculpaților, de probatoriul administrat, cât și din oficiu, în limitele prev. de art. 3856cod pr. penală, curtea constată că este legală și temeinică, iar recursurile nefondate, pentru următoarele considerente:
Măsura arestării preventive față de inculpații recurenți și, a fost luată prin încheierea din 31.03.2009 a Tribunalului Constanța, în temeiul prevederilor art. 143 cod pr. penală și art. 148 lit. f cod pr. penală, fiind ulterior prelungită în condiții de legalitate.
Prin rechizitoriul din 12.06.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților recurenți pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 cod penal, iar la 15.06.2009, iar la 15.06.2009 a fost sesizat Tribunalul Constanța pentru judecarea cauzei.
În speță, cercetarea judecătorească nu a început, iar pentru defășurarea acesteia în condiții corespunzătoare, curtea apreciază că se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpaților, motivat de subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a acestora.
Probele pe baza cărora s-a întocmit rechizitoriul vin să susțină odată în plus, presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt trimiși în judecată. Drept urmare, având în vedere periculozitatea ridicată a faptelor, atât prin natura lor, cât și prin modalitatea în care se pretinde că au fost săvârșite, faptul că sancțiunea prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și nu în ultimul rând, datele ce caracterizează persoana inculpaților, curtea constată că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.
concretă pentru ordinea publică rezultă din modul în care se pretinde că au fost săvârșite faptele (urmare consumului de alcool în exces și prin aplicarea de lovituri repetate cu o toporișcă, în zone vitale victimei), din sentimentul de insecuritate și dezaprobare născut în rândul comunității în care s-au produs faptele, cât și raportat la datele ce caracterizează persoana inculpaților, în sensul că are antecedente penale și aaa ntrenat la săvârșirea faptei un minor, iar este prezentat prin referatul de evaluare, ca o persoană inadaptată rigorilor legii.
Măsura preventivă a arestării fiind luată față de inculpații recurenți la 31.03.2009, curtea apreciază că termenul rezonabil al acesteia nu a fost depășit.
Pentru considerentele amintite, curtea constată că este neântemeiată critica din recursurile inculpaților, referitoare la inexistența pericolului concret pentru ordinea publică și că, în mod temeinic și legal tribunalul a reținut că, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.
temeiurilor în baza cărora s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și faptul că nu au apăărut elemente noi care să poată fi invocate în favoarea acestora, impun concluzia că, nu se justifică la momentul actual, înlocuirea măsurii arestării preventive față de inculpatul cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Pe cale de consecință, se constată că în mod temeinic și legal s-a respins ca nefondată cererea inculpatului, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură restrictivă.
Constatând netemeinici criticilor din recursurile inculpaților și că în urma examinării din oficiu a încheierii recurate, nu s-au identificat alte motive de reformare a acesteia, se vor respinge ca nefondate recursurile inculpaților și.
Văzând și prevederilor art. 192 al. 2 cod pr. penală, curtea va obliga pe inculpații recurenți la plata a câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați C, pentru avocații și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b cod pr. penală;
Respinge recursurile declarate de inculpații - fiul lui și, născut la data de 21.04.1979 - deținut în Arestul C și - fiul lui și, născut la data de 01.02.1993 - deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință din data de 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondate.
În baza art. 192 al. 2 cod pr. penală;
Obligă recurenții la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului, dinn care câte 100 lei avocați oficiu și, se decontează din fondul Ministerului Justiției către Baroul Constanța.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.06.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
I -
Red. Jud. -/25.06.2009
Jud.fond.
Dact.IC
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Claudiu Răpeanu, Zoița Frangu
