Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 582/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.582
Ședința publică din 12 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Arin Alexandru
GREFIER: -
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - inculpat menține recursul și arată că este de acord să fie asistat de apărător desemnat din oficiu.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din 07.10.2009 și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului. Arată că măsura arestului are două scopuri - unul educativ și altul preventiv, ambele fiind admise - cel educativ datorită duratei mari a arestului iar cel preventiv prin prisma faptului că au trecut trei ani de la data comiterii infracțiunii, inculpatul neavând posibilitatea să săvârșească fapte similare, cu atât mai mult cu cât societățile lui și ale celuilalt coinculpat au interdicție financiară. Susține că a fost depășită durata rezonabilă a arestului preventiv. Solicită plata onorariului pentru apărător din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Arată că în cauză nu sunt incidente condițiile art.1602CPP cu privire la maximul pedepsei pentru care se poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar. Apoi fapta este una gravă, cu multe acte materiale.
Recurentul - inculpat arată că este arestat de 1 an și inițial a fost audiat în stare de libertate. Precizează că susținerile din rechizitoriu nu sunt reale, nu el a constituit grupul infracțional. Susține că nu prezintă pericol social iar firma sa este spre faliment. Cu privire la prejudiciu, învederează faptul că nu s-a făcut vreo expertiză financiară iar pentru cele două locații ale sale prejudiciul a fost de până într-un miliard. Arată că a fost arestat în baza declarațiilor a doi martori, ambii precizând ulterior că s-au înșelat. Solicită judecarea în stare de libertate, precizând că are doi copii minori în creștere.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea din 07 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în temeiul art.1608aal.6 Cod proc.pen. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
La data de 22 septembrie 2009, fost înregistrată la instanță cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de, soția inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 1, 3 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, complicitate la înșelăciune, la fals intelectual și la uz de fals, prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, art. 289 al. 1 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, complicitate la înșelăciune, la fals intelectual și la uz de fals, prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 4 Cod penal, art.289 al. 1 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 41/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 al. 1 Cod penal, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În motivarea cererii, soția inculpatului a arătat că motivele vor fi prezentate în fața instanței de apărătorul ales.
Potrivit dispozițiilor art. 1608Cod procedură penală, instanța a procedat la verificarea admisibilității în principiu a cererii, în sensul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1606Cod procedură penală. Constatând că cererea cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 1606al. 2 Cod procedură penală, iar inculpatul și-a însușit cererea formulată de soția sa, făcând mențiune în acest sens, instanța a admis în principiu cererea.
Analizând pe fond cererea formulată, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, motivat de următoarele:
Prin încheierea nr. 27/U din 5 septembrie 2008 Tribunalului Neamț, în baza art. 146-1491Cod procedură penală, raportat la art. 148 al. 1 lit. f Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1,2,3,4,5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în prezent inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor sus menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 1602al. 1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
În condițiile în care inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, infracțiune pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este de 20 de ani, condiția prevăzută de art. 1602al. 1 Cod procedură penală nu este îndeplinită.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 1608aal. 6 Cod procedură penală instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată.
Împotriva încheierii a declarat recurs la pronunțare inculpatul.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, prin apărător, dar și personal, inculpatul a solicitat admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie pentru motivele menționate în preambulul prezentei hotărâri.
Verificând încheierea pe baza motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul nu este fondat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.
Reglementată în titlul IV din codul d e procedură penală, intitulat "Măsurile preventive și alte măsuri procesuale", liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune are natura juridică a unei măsuri procesuale, constituind una dintre garanțiile dreptului unei persoane arestată în condițiile paragrafului 1 lit.c din Convenția Europeană, de a fi eliberată în cursul procedurii.
În dreptul intern, dispozițiile art.136 al.2 Cod proc.pen. prevăd că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin eliberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Rezultă așadar că în cazul unei cereri de liberare provizorie instanța trebuia să stabilească dacă scopul stabilit de dispozițiile art.136 al.1 Cod proc.pen. poate fi atins în cazul admiterii unei astfel de cereri.
Mai întâi însă se impune a se verifica dacă titularul cererii are sau nu vocație la liberarea provizorie.
Potrivit art.1602al.1 Cod proc.pen. liberarea provizorie se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Din actul de sesizare a instanței rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, printre care și complicitate la infracțiunea continuată de înșelăciune având consecințe deosebit de grave pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Susținerile inculpatului că nu este vinovat de săvârșirea acestei fapte sau că prejudiciul nu a fost stabilit printr-o expertiză nu au relevanță în soluționarea cererii de liberare provizorie, atât timp cât nu s-a dispus schimbarea încadrării juridice, astfel încât să fie îndeplinite condițiile prev. de art.1602Cod proc.pen. soluția primei instanțe de respingere a cererii fiind legală.
Din considerentele arătate, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod proc.pen. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii din data de 07.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților a onorariului pentru avocat oficiu în sumă de 100 lei.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.10.2009, în prezența inculpatului.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
-
Red.înch.
Red.
Ex.2
13.10.2009
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene, Arin Alexandru
