Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.59
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30 martie 1969, în prezent aflat în Penitenciarul București Jilava și C fiica lui și, născută la data de 02 octombrie 1971, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii de ședință din data de 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care, în baza art.300/2 rap.la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, constatând că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate.
Au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive a celor doi inculpați și de înlocuire cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea, nefiind întrunite condițiile pe care le reclamă disp.art.139 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a răspuns recurenta - inculpată C, aflată în stare de arest, personal și asistată de avocat ales din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale nr.9/2009, fila 8 dosar, lipsă fiind recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, reprezentat de avocați aleși din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale nr.20/2009, fila 9 dosar și avocat ales din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, din dispoziția președintelui completului de judecată, s-a luat legătura telefonic cu Penitenciarul Mărgineni și apoi cu Penitenciarul București Jilava care a comunicat instanței că inculpatul se află în prezent în acest penitenciar, urmând ca în dimineața zilei de 22 ianuarie 2009 să fie transferat la Spitalul Colibași (notă telefonică, fila 10 dosar).
Avocați și având cuvântul pentru inculpatul arestat, arată că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta inculpată C, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, precizează că încheierea tribunalului este netemeinică și nelegală, întrucât art.17 Cod penal, prevede că fapta trebuie să constituie pericol social pentru ordinea publică și de această dată instanța trebuia să raporteze pericolul public la persoana inculpatului și nu este normal să se facă trimitere de fiecare dată la momentul luării măsuri arestării preventive, astfel ar însemna să fie lipsit de utilitate textul de lege.
Apreciază că în condițiile actuale, prin punerea în libertate inculpatul nu ar mai comite infracțiuni, deoarece în prezent nu se mai pot face împrumuturi la bănci decât în cazuri extreme și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, consideră că prin măsura preventivă luată față de inculpat se încalcă disp.art.5, art.6 din CEDO, art.66 Cod procedură penală,
Solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii și aplicarea în cauză a disp.art.136 alin.1 și art.145 Cod procedură penală, cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, a susținut că încheierea tribunalului este netemeinică și nelegală și excede principiilor de a menține o stare de arest, deoarece art.146 Cod procedură penală, arată că această măsură are în vedere și aspectul când este în interesul urmăririi penale, interes care la acest moment a dispărut. odată cu prezentarea materialului de urmărire penală la data de 11 noiembrie 2008 faza de urmărire și cercetare penală a luat sfârșit, astfel încât procurorul nu mai putea solicita o nouă prelungire a măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale.
Totodată, a precizat că nu sunt întrunite cele două condiții cumulative ale art.148 lit.f Cod procedură penală, nefiind probe certe din care să rezulte că prin lăsarea în libertate inculpatul ar influența martorii, este arestat de 4 luni și în nici un moment nu a rezultat intenția zădărnicirii aflării adevărului sau influențării martorilor.
A mai susținut că în prezent nu au apărut temeiuri noi care să impună prelungirea arestării preventive a inculpatului, fiind încălcat flagrant principiul prezumției de nevinovăție, art.5 și art. 6 paragraful 3 din O, întrucât din jurisprudența CEDO rezultă că starea de arest preventiv nu are nici o legătură cu pericolul abstract, iar în cauză nu se precizează care este pericolul public.
De asemenea, apreciază că inculpaților trebuie să li se asigure dreptul la un proces echitabil, prin aducerea lor în fața unei instanțe independente și imparțiale, în vederea audierii și administrării probelor pe care le vor considera necesare.
Față de motivele invocate, solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și respingerea cererii de menținere a măsurii arestării preventive.
În subsidiar, solicită judecarea inculpatului în stare de libertate.
Avocat având cuvântul pentru recurenta - inculpată C, achiesează la concluziile colegilor săi și susține că în motivarea încheierii recurate, judecătorul nu s-a raportat la momentul datei de 19 ianuarie 2009, întrucât nu arată probele certe din care să rezulte care ar fi pericolul public dacă inculpata ar fi cercetată în stare de libertate.
De asemenea, nu s-a raportat la persoana inculpatei care este autor primar, a recunoscut fapta, are doi copii minori în întreținere, nu reprezintă pericol public, iar prejudiciul este cert, deoarece nu s-a efectuat nici o expertiză tehnico-științifică în acest sens, apreciind că poate fi judecată în stare de libertate.
Pentru motivele mai sus enunțate, solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora subzistă și în prezent, față de natura și gravitatea faptelor, iar motivarea instanței de fond întrunește condițiile cumulative prevăzute de lege.
De asemenea, a precizat că motivele invocate de apărătorii aleși ai inculpaților nu pot fi avute în vedere la revocarea măsurii arestării preventive a acestora.
Inculpata C având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul său ales și solicită instanței judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul penal nr-, în temeiul disp.art.300/2 rap.la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților fiul lui, tatăl necunoscut, născut la 30 martie 1969 în comuna de Târg, județul P, cu același domiciliu, în prezent aflat în Penitenciarul București Jilava, studii liceul, fără antecedente penale, căsătorit, are un copil minor și C fiica lui și, născută la 02 octombrie 1971 în comuna de Târg, județul P, cu același domiciliu, în prezent deținută în Penitenciarul, studii liceul, căsătorită, are doi copii minori, constatându-se totodată că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate.
Prin aceeași încheiere, au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive a celor doi inculpați și de înlocuire cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea, nefiind întrunite disp.art.139 Cod procedură penală.
S-a dispus emiterea unei adrese către partea vătămată " BANK" pentru a preciza dacă înțelege să se constituie parte civilă în condițiile art.15 Cod procedură penală și în caz afirmativ să comunice și cu ce sumă.
În fine, s-a acordat un nou termen de judecată la 23 februarie 2009 pentru când s-a dispus citarea inculpaților, a părților civile și a părților vătămate.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, având în vedere disp.art.68/1 Cod procedură penală și art.143 Cod procedură penală, că din actele și lucrările dosarului rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, acestea rezultând din procesele verbale de ridicare de probe și documente de la domiciliile celor doi inculpați, procesele verbale de confruntare dintre inculpați, procesele verbale de recunoaștere după fotografii ale inculpaților, coroborate cu declarațiile inculpaților, precum și declarațiile martorilor.
Instanța a constatat că în cauză există și unul din cazurile cerute de disp.art.148, respectiv lit.f Cod procedură penală,întrucât inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
S-a considerat că menținerea stării de arest a inculpaților se impune și pentru o bună administrare a actului de justiție, în condițiile în care inculpații nu au fost audiați de către instanță.
În fine, s-a concluzionat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, aceasta fiind temeinică și legală.
Împotriva încheierii au declarat recursuri inculpații și C, care prin apărători aleși au susținut că aceasta este nelegală și netemeinică.
În esență, se arată că în prezent nu se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, cauza se află în faza de judecată și ca atare nu mai este în interesul urmăririi penale pentru ca să fie menținută măsura lipsirii de libertate a acestora.
Pe de altă parte, nu sunt întrunite cele două condiții cumulative prev.de disp.art.148 lit.f Cod procedură penală, nefiind probe certe din care să rezulte că prin lăsarea în libertate a inculpaților s-ar influența martorii și nu rezultă nici intenția acestora de a zădărnici aflarea adevărului.
În prezent, nu au apărut temeiuri care să impună prelungirea arestării preventive a inculpaților, așa încât, prin menținerea acestei măsuri s-ar încălca flagrant principiul prezumției de nevinovăție, art.5 și art.6 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât, din jurisprudența CEDO, rezultă că starea de arest preventiv nu are nici o legătură cu pericolul abstract, iar în cauză nu este precizat în concret în ce constă pericolul public.
Pe de altă parte, trebuie să li se asigure inculpaților dreptul la un proces echitabil, pentru aducerea lor în fața unei instanțe independente și imparțiale, în vederea audierii și administrării probelor care se vor considera necesare.
Se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților și judecarea acestora în stare de libertate.
Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Pe rolul Tribunalului Dâmbovița se află în faza de cercetare judecătorească, cauza penală ce face obiectul dosarului penal nr-, în care inculpații și C au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova nr.585/P/2008, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.215 alin.1,2 și 3 și alineatul 5 Cod penal și art.290 Cod penal, inculpata C și pentru infracțiunea prev.de art.291 Cod penal, toate cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În concret, s-a reținut față de inculpați că în perioada august - octombrie 2007 au întocmite adeverințe de salariu și contracte individuale de muncă unor persoane, atestând în mod necorespunzător că sunt angajate ai SC" "SRL de Târg, județul P, care au fost folosite de persoanele respective pentru obținerea de credite bancare prin inducerea în eroare a băncilor " BANK" P, BCR M și
Prin aceste manopere dolozive s-a creat un prejudiciu total băncilor în sumă de 88.546,5 Euro și 205.499,5 lei.
De asemenea, prin același rechizitoriu au mai fost trimiși în judecată în stare de libertate alți 11 inculpații -, și pentru infracțiunile de înșelăciune și uz de fals, prev.de art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal și respectiv art.291 Cod penal, toate cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, precum și inculpatul pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.215 alin.1,2, și 3 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Inculpații respectivi au folosit documentele falsificate ce atestau în mod nereal calitatea de salariat și veniturile obținute, inducând în eroare unitățile bancare pentru obținerea de credite.
Din actele și lucrările dosarului nu rezultă că prin lăsarea în libertate a celor doi inculpați și C față de care s-a luat măsura arestării preventive ar îngreuna aflarea adevărului prin influențarea martorilor ori s-ar sustrage de la judecată.
Curtea, apreciază că buna administrare a actului de justiție se poate face și cu acești inculpați în stare de libertate în condițiile în care față de ceilalți 11 inculpați nu s-a luat aceeași măsură a arestării preventive, cu toate că aceștia au avut un rol esențial în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, în sensul că personal au prezentat adeverințele false unităților bancare și au efectuat acte dolozive pentru inducerea acestora în eroare și obținerea de credite în mod nelegal.
De aceea, prin menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și C, măsură luată la 22 octombrie 2008 și respectiv 20 noiembrie 2008, s-ar crea o mare inechitate și ar fi încălcate prevederile disp.art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și prezumția de nevinovăție stipulată de Constituție și art.66 Cod procedură penală.
La rândul lor și acești inculpați trebuie să beneficieze de prezumția de nevinovăție, așa încât, prin lăsarea lor în libertate s-ar bucura de un proces echitabil și imparțial alături de ceilalți inculpați, ar avea posibilitatea să-și facă o apărare corespunzătoare și să probeze lipsa de temeinicie a probelor de vinovăție care au fost avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate față de aceștia.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că în prezent nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și C, motiv pentru care recursurile declarate de aceștia apar ca fiind fondate, urmând a fi admise conform art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală și pe cale de consecință, se va casa în parte încheierea din 19 ianuarie 2009 Tribunalului Dâmbovița.
Potrivit art.300/2 rap.la art.160/b alin.2 și art.139 alin.2 Cod procedură penală, se va revoca măsura arestării preventive și se va dispune punerea acestora în libertate dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Instanța consideră că se impune luarea față de inculpați a măsurii preventive prev.de art.136 alin.1 lit.c și alin.4 rap.la art.145 alin.1 Cod procedură penală, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara, pentru a exista garanția că inculpații nu se vor sustrage de la judecată și eventual de la executarea pedepselor.
Ca atare, se va stabili în sarcina acestora, următoarele obligații: de a se prezenta la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu se apropie de ceilalți inculpați, de martori, de părțile vătămate, de eventualii experți, ori de alte persoane implicate în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, încercând astfel să influențeze soluționarea cauzei.
În baza art.145/1 alin.2 rap.la art.145 Cod procedură penală, se va atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii dispuse sau a obligațiilor stabilite prin prezenta încheiere, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Totodată, se va dispune comunicarea prezentei decizii, secțiilor de poliție în a căror rază teritorială locuiesc inculpații, respectiv Poliția comunei de Tîrg, județul P, Jandarmeriei Județului P, Poliției comunitare a județului P, organelor competente să elibereze pașaportul, precum și Direcției Generale a Poliției de Frontieră.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații fiul lui, tatăl necunoscut, născut la 30 martie 1969 în comuna de Târg, județul P, în prezent aflat în Penitenciarul București Jilava și C, fiica lui și, născută la data de 02 octombrie 1971 în comuna de Târg, județul P, în prezent aflată în Penitenciarul, județul P, împotriva încheierii din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul penal nr-, pe care o casează în parte, și în consecință:
În baza art.300/2 rap.la art.160/b alin.2 și art.139 alin.2 Cod procedură penală, revocă măsura arestării preventive luată față de inculpații și C și dispune punerea acestora în libertate, dacă nu sunt arestați în altă cauză, de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr.28/U/din 22 octombrie 2008 (pentru ) și nr.30/U/din 20 noiembrie 2008 (pentru C
- 7 -
) emise de Tribunalul Dâmbovița, în dosarele nr- și respectiv -.
În baza art.136 alin.1 lit.c și alin.4 rap.la art.145/1alin.1 Cod procedură penală, ia față de inculpați măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara și stabilește în sarcina acestora, respectarea următoarelor obligații:
- de a se prezenta la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu se apropie de ceilalți inculpați, de martori, de părțile vătămate, de eventualii experți, ori de alte persoane implicate în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, încercând astfel să influențeze soluționarea cauzei.
În baza art.145/1 alin.2 rap.la art.145 Cod procedură penală, atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii dispuse sau a obligațiilor stabilite prin prezenta încheiere, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Dispune comunicarea prezentei decizii, secțiilor de poliție în a căror rază teritorială locuiesc inculpații, respectiv Poliția comunei de Tîrg, județul P, Jandarmeriei Județului P, Poliției comunitare a județului P, organelor competente să elibereze pașaportul, precum și Direcției Generale a Poliției de Frontieră.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestora.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 ianuarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier
Red.VM
Tehnored.EV
12 ex./23.01.2009
dos.f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
