Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 597/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.597/R/2009
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan JUDECĂTOR 2: Claudia Ilieș Ioana Cristina
JUDECĂTORI: - -
: ---
GREFIER:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva Încheierii penale din 15 septembrie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpații arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu și că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei. Nu există probe la dosar din care să rezulte că inculpata a săvârșit infracțiunile care i se rețin în sarcină. Inculpata nu a racolat părțile vătămate în vederea practicării prostituției. Solicită a se avea în vedere că inculpata realizează venituri licite din munci ocazionale și că nu are antecedente penale. Arestarea preventivă a inculpatei, raportat la faptele reținute nu este justificată, nefiind întrunită condiția cu privire la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei. Parchetul nu a reușit să demonstreze că inculpata ar putea să exercite presiuni asupra părților din dosar, deși face referire le acest aspect. Nu există probe că inculpata prezintă pericol pentru ordinea publică și că ar putea să influențeze buna desfășurare a procesului penal. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului. Pericolul social pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului nu se presupune generic, ci trebuie dovedit nemijlocit. La dosar, nu există probe din care să rezulte acest pericol pentru ordinea publică. Nu există nici pericolul, ca în libertate, inculpatul să influențeze părțile sau să nu se prezinte la proces. Inculpatul este arestat de peste 9 luni, apreciind că s-a încălcat art.6 din CEDO privind termenul rezonabil al arestului preventiv. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise, că are în întreținere 4 copii minori și că a fost încadrat în muncă înainte de comiterea faptelor. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. În raport cu probele administrate și având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare, apreciază că în mod corect Tribunalul Cluja menținut măsura arestării preventive a celor doi inculpați. Inculpata a contactat părțile văătmate și martorii pentru a-i determina fie să nu se prezinte, fie să declare mincinos pentru a le favoriza situația Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu ea a fost cea care a contactat părțile din dosar, ci fratele ei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, pe motiv că dorește să-și întrețină familia. Arată că regretă fapta comisă și are 4 copii minori în întreținere.
CURTEA
Prin încheierea penală din 15 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților -, fiul lui și -, născut la data de 12.02.1976 în C-N, jud. C, CNP -, și, fiica lui G și, născută la data de 24.12.1971 în C-N, jud. C, CNP -, ambii deținuți în Penitenciarul Gherla.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că temeiurile avute în vedere la data arestării inculpaților - și subzistă și în prezent, și impun în continuare privarea de libertate a acestora (cele prev. de art.143 alin.1 și art.148 lit.f pr.pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul -, respectiv art.148 lit.b, e și f pr.pen. referitor la inculpata ) întrucât, pe de o parte, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina lor (fapte constând în aceea că, cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în anul 2008 le-au recrutat și le-au găzduit pe părțile vătămate -, în vârstă de 16 ani și -, în vârstă de 13 ani, la locuința lor situată în C-N,-, jud. C, iar prin amenințare și violență le-au obligat să practice prostituția în zona clubului "" din cartierul și, respectiv, cerșetoria, exploatându-le în beneficiul lor; de asemenea, în anul 2008, inculpații au recrutat și cazat pe partea vătămată -, în vârstă de 18 ani, la locuința situată în C-N,- jud. C iar prin amenințare și prin crearea unei stări de dependență emoțională și materială, l-au obligat să practice cerșetoria, exploatându-l în interesul lor; în sfârșit, în toamna anului 2008, au găzduit-o la aceeași locuință pe numita -, care practica prostituția de bună voie, trăgând foloase în urma acestui fapt, respectiv banii obținuți de către susnumita fiind luați de inculpați), în acest sens fiind plângerile și declarațiile părților vătămate -, -, - și -, procesele-verbale de efectuare a investigațiilor întocmite de către organele de urmărire penală, raportul de evaluare psihologică a părții vătămate -, referatul de situație întocmit de S M - Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor de Persoane, actele medicale privind părțile vătămate, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare și informatice, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai M de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând, în principal, din gravitatea deosebită a faptelor imputate (reflectată, de altfel, și în pedeapsa foarte aspră prevăzută de lege - închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), din modul și împrejurările în care acestea au fost comise, urmările produse, precum și din faptul că lăsarea în libertate a unor persoane care au comis astfel de infracțiuni, ce au ajuns la cunoștința opiniei publice producând un puternic impact negativ, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat.
În plus, față de inculpata sunt incidente și dispozițiile art.148 lit.b și e pr.pen. din declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorelor și -, declarația numitului, procesul-verbal de verificări și fotografiile anexe (74-91 dosar fond), rezultând date certe că inculpata, după trimiterea acesteia în judecată și luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și - și a martorelor și -, respectiv că aceasta exercită presiuni asupra părților vătămate și -. Astfel, referitor la partea vătămată, inculpata a încercat să-l determine să-și schime declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, inițial prin aceleași manopere prin care l-a convins să cerșească în beneficiul ei și al inculpatului -, respectiv oferindu-i adăpost și hrană (arătându-se chiar dispusă să-l găzduiască până la termenul de judecată din data de 31 martie 2009), dar întrucât nu a reușit, inculpata a continuat cu amenințări și presiuni asupra lui, atât direct cât și prin intermediul fratelui ei - numitul G, pentru a se prezenta în instanță și a-și retrage declarațiile anterioare. În ceea ce-l privește pe partea vătămată -, în vârstă de 13 ani, acesta locuiește în continuare cu inculpata (aceasta afirmând că partea vătămată refuză să plece de la ea), care are un control deplin asupra lui, existând chiar indicii temeinice că această parte vătămată cerșește în continuare în beneficiul inculpatei. De asemenea, inculpata le-a contactat și pe martorele și -, ale căror depoziții îi sunt defavorabile, și le-a amenințat să nu se prezinte în instanță pentru a-și susține declarațiile din faza de urmărire penală, spunându-le că, în caz contrar, "se vor întoarce pachet acasă", martorei - (mama părții vătămate -) atrăgându- chiar atenția "să aibă grijă că fiul ei este la ea". Mai mult, chiar și după arestarea ei preventivă, inculpata, prin intermediul fratelui acesteia, G, continuă să exercite presiuni (constând în insulte și amenințări cu bătaia) asupra părților vătămate și a martorilor în scopul de a zădărnici aflarea adevărului în cauză, împrejurare care rezultă din declarațiile părților vătămate - și -, precum și ale martorului.
Împotriva încheierii Tribunalului Cluj au declarat recurs, în termenul legal, inculpații și, solicitând casarea acesteia și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În susținerea recursului, inculpata a arătat, în esență, că nu există la dosar probe din care să rezulte că a săvârșit infracțiunile care i se rețin în sarcină și că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul a susținut că nu sunt probe certe la dosar, în sensul că lăsarea sa în libertate ar putea pune în pericol concret ordinea publică și că s-au încălcat dispozițiile art.6 din CEDO cu privire la termenul rezonabil de arest prezentiv, raportat la împrejurarea că s-a luat, față de el, această măsură de circa 9 luni de zile.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856al.3 pr.pen. Curtea constată următoarele:
Din actele dosarului, rezultă că prin încheierea penală nr.1/C din 7 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 zile, reținându-se ca temei al arestării disp. art.148 lit.f pr.pen. iar față de inculpata, inițial, prin Ordonanța din 06 ianuarie 2009 DIICOT Biroul Teritorial Cluj, s-a luat o măsură neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, pe considerentul principal că este însărcinată. Ulterior, în cursul judecății, prin încheierea din 31 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei, reținându-se incidența disp.art.148 lit.b,e și f pr.pen.
Prin rechizitoriul DIICOT- Biroul Teritorial Cluj din 29 ianuarie 2009, inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev.de art.13 alin.1,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 pen. trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 și proxenetism, prev.de art.329 alin.1 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen. reținându-se, în esență, că în anul 2008, cei doi inculpați au recrutat și găzduit la locuința situată în C N- jud.C, pe părțile vătămate minore de 16 ani și de 13 ani și le-au obligat să practice prostituția și cerșetoria, iar pe partea vătămată de 18 ani l-au găzduit și l-au obligat să practice cerșetoria, exploatându-i în folosul lor; de asemenea, în aceeași perioadă au găzduit-o pe care practica prostituția, inculpații realizând venituri de pe urma activității acesteia.
Instanța de fond, după înregistrarea dosarului, la termenul din 3 februarie 2009, verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, constatând, în mod corect, că temeiurile care s-au avut în vedere la luarea măsurii și-au păstrat actualitatea și că se impune privarea de libertate a inculpatului. Măsura arestării preventive a mai fost verificată de instanța de fond la termenele de judecată din 31 martie 2009, 26 mai 2009 și 21 iulie 2009, de fiecare dată constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă în continuare și impun privarea de libertate a acestuia.
Referitor la inculpata Așa, cum am arătat mai sus, deși față de aceasta s-a luat inițial o măsură neprivativă de libertate, la data de 31 martie 2009, în cursul judecății, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei, constatându-se că a încercat să influențeze prin amenințări și presiuni pe părțile vătămate, și pe martorii și, prin intermediul fratelui ei, cerându-le să-și schimbe declarațiile sau să nu se prezinte în instanță. Instanța de fond a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive la termenele de judecată din 26 mai 2009 și 21 iulie 2009, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea inculpatei se mențin în continuare.
La termenul din 15 septembrie 2009, s-a analizat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, constatându-se de către instanța de fond că luarea acestor măsuri s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale prev.de art. 136 rap. la art.143 pr.pen. și că în privința inculpaților este incident cazul de arestare prev.de art.148 lit. f Cod proc.pen. precum și art.148 lit.b și e pr.pen. în plus față de inculpata.
Stabilirea vinovăției inculpaților urmează a se face desigur numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei. Probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune însă în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 pr.pen. care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de aceștia.
Menținerea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați în condițiile legii, nu afectează cu nimic dreptul acestora la un proces echitabil, având posibilitatea de a cere și administra toate probele considerate necesare, cu ocazia cercetării judecătorești.
Este necontestat că în speță este incident în privința ambilor inculpați cazul de arestare prev.de art. 148 lit. f cod proc.pen. deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai M de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate ar putea prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție, ținându-se seama tocmai de împrejurările comiterii infracțiunii.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie", măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al CEDO.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, conform art.148 lit.f proc.pen. este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, cum se susține, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În plus, față de inculpata sunt incidente și dispozițiile art.148 lit.b și e pr.pen. din declarațiile părții vătămate -, declarațiile martorelor și -, declarația numitului și procesul-verbal de verificări și fotografiile anexe (74-91 dosar fond), rezultând date certe că inculpata, după trimiterea acesteia în judecată și luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și - și a martorelor și -, respectiv că aceasta exercită presiuni asupra părților vătămate și -.
S-a susținut în apărarea inculpatului că perioada de 9 luni a arestării preventive ar depăși termenul rezonabil prevăzut de art. 6 din CEDO.
Raportat la criteriile stabilite de jurisprudența CEDO în definirea caracterului rezonabil al duratei unei măsuri preventive, printre care sunt cele privind complexitatea anchetei penale, numărul inculpaților, al părților vătămate și al martorilor, a căror audiere este necesară în vederea aflării adevărului și justa soluționare a cauzei pentru lămurirea tuturor aspectelor, nu se poate vorbi la ora actuală despre depășirea unei limite care să poate fi caracterizată ca fiind rezonabilă.
Față de natura și gravitatea concretă a faptelor presupus a fi comise de inculpați, față de pericolul social concret al infracțiunilor, curtea apreciază că se impune în continuare judecarea inculpaților în stare de arest, neimpunându-se înlocuirea arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, iar pentru motivele ce preced, va respinge ca nefondate recursurile acestora în baza art.38515pct.1 lit.b Cod proc.pen.
Văzând disp.art.192 alin.2 Cod proc.pen. recurenții vor plăti statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și în prezent arestați și deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 15 septembrie 2009 Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
/
09.10.2009 - 5 ex.
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Claudia Ilieș Ioana Cristina
