Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 602/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.602/R/2008
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe
JUDECĂTOR: - G - președintele instanței
GREFIER:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații recurenți, născută la 07.10.1970 și, născut la 25.08.1985, din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O împotriva încheierii penale din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive conform prevederilor art.160/b din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații recurenți și, ambii în stare de arest și asistați de apărători aleși avocat și avocat.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților asupra recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți și avocat solicită admiterea recursurilor, casarea și modificarea încheierii recurate, în principal, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. În motivare arată că singura probă din dosar este declarația unei martore, iar în baza acestei declarații a fost luată măsura arestării preventive a inculpaților. Solicită a se avea în vedere că, față de inculpata, trimisă în judecată pentru aceleași fapte s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, hotărârea rămânând definitivă, situația în care consideră că trebuie să existe egalitate de tratament cu privire la toți inculpații din dosar. Consideră că măsura arestării preventive este netemeinică deoarece nu există probe cu privire la săvârșirea faptelor de către inculpați sau care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere că inculpata are un copil minor în întreținere care în prezent se află în îngrijirea bunicilor și consideră că judecarea inculpaților în stare de libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți și avocat solicită admiterea recursului, casarea și modificarea încheierii recurate, în principal, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil. În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură restrictivă neprivativă de libertate, apreciind că în prezent nu se impune menținerea stării de arest preventiv față de inculpați. În motivare arată că inculpații recurenți au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, în cauză existând o singură victimă. Cu privire la această persoană la dosarul de urmărire penală este atașat un dosar în care aceasta este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție și pentru săvârșirea unui act sexual cu un minor. Partea vătămată a fost trimisă în judecată în calitate de inculpată iar după două luni se transformă din inculpată în victimă, aceasta fiind o metodă ușoară de a scăpa prin înaintarea de plângeri penale. Se mai reține în sarcina inculpaților și infracțiunea de proxenetism cu privire la martora. Această martoră a practicat prostituția și a arătat că nu a lucrat pentru nimeni. Față de inculpata s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea, lipsind egalitatea de tratament de care ar trebui să beneficieze toți inculpații. Din dosar nu rezultă că inculpații ar fi săvârșit fapta. În afară de plângerea de la dosar și declarația ulterioară de parte vătămată nu există alte probe din care să rezulte vinovăția inculpaților. Cu privire la inculpata se reține și art. 37 lit. a respectiv starea de recidivă, care în prezent nu mai prezintă un temei pentru luarea măsurii arestării preventive, de altfel primele acte au început să se desfășoare înainte de rămânerea definitivă a sentinței care dă starea de recidivă, fiind vorba de fapte concurente. Starea de recidivă s-a reținut artificial pentru luarea măsurii arestării preventive. Apreciază că încheierea este nelegală și netemeinică întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la schimbarea încadrării juridice a inculpatei privind înlăturarea stării de recidivă. Pentru aceste considerente solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea. Solicită a se avea în vedere că inculpații recurenți sunt arestați de peste 6 luni de zile, au fost audiați deja, iar lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, probele sunt pertinente și concludente, iar față de pericolul concret al faptelor se impune menținerea inculpaților în stare de arest preventiv.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți și avocat în replică arată că nu trebuie să ne raportăm la pericolul concret ci doar la menținerea stării de arest.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în libertate.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestului preventiv, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpați. În baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod procedură penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților:, născută la data de 07 octombrie 1970, în O, județul B, fiica lui și, fără ocupație, domiciliată în O,-, jud. B și fără forme legale în O, str. C-tin nr. 15/A, - 51, jud. B, CNP - în prezent deținută in Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr. 20/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.24/2008 și, născut la data de 25 august 1985 în O, județul B, fiul lui și, fără ocupație, domiciliat în O,-/A, județul B și fără forme legale în O,-, județul B, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură luata prin încheierea nr.20/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventiva nr.23/2008.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul, xaminând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților, a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și în prezent, existând în continuare pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpaților, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, motiv pentru care văzând dispozițiile art.300/2 combinat cu art.160/b alin.3 Cod procedură penală și prevederile art.23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art.5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a respins cererile formulate de inculpați privind revocarea și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea prev. de art.145 și art.145 ind.1 Cod procedură penală și a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpații și, solicitând admiterea acestuia, în principal, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților. În subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în limitele legii, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursurile declarate de inculpați apar ca neîntemeiate și, în consecință, în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, urmează a fi respinse ca nefondate.
În speță, sunt întrunite toate cerințele prevăzute de art.148 lit. f Cod de procedură penală, respectiv pedeapsa stabilită de lege este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, care rezidă din gravitatea deosebită a faptelor săvârșite: trafic de persoane.
În consecință, fiind demonstrat pericolul concret pentru ordinea publică și având în vedere că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au modificat, instanța de control judiciar apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Măsura preventivă s-a luat cu respectarea dispozițiilor art. 143 combinat cu art.148 lit. f Cod de procedură penală, art. 149/1 și art. 150 Cod de procedură penală, iar mandatul de arestare a fost emis conform prevederilor art. 151 Cod de procedură penală.
În mod corect a reținut tribunalul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, care, evident au impact social negativ, mai ales prin consecințele pe care le produc.
Este adevărat că scopul măsurii arestării preventive este de a asigura buna desfășurare a urmăririi penale sau de a împiedica sustragerea de la urmărire, dar o măsură preventivă nu se ia exclusiv în considerarea acestora, art. 148 Cod procedură penală enumerând expres cazurile în care se dispune arestarea, iar în speță este evident că ne găsim în prezența cazului prevăzut de lit. faa cestui text de lege.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se poate avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și cele referitoare la faptă, aceasta fiind de natură a crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate.
Temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora, față de care s-a reținut săvârșirea unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social.
Chiar dacă este adevărat că înțelesul expresieipericol concret pentru ordinea publicănu este același cu cel al noțiunii de pericol social al faptei, ca trăsătură a infracțiunii, nu este mai puțin adevărat faptul că există infracțiuni, printre care și cele de săvârșirea cărora sunt învinuiți inculpații, care nu numai că periclitează ordinea publică, dar o și lezează, prin consecințele pe care le poate produce.
Deținerea inculpaților este legală și justificată, nu există nici un temei pentru revocarea măsurii arestării preventive a acestora.
Astfel fiind, recursurile apar ca nefondate și urmează a fi respinse ca atare, potrivit dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală, apreciind ca fiind în culpă procesuală obligă inculpații recurenți la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
REPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații, fiica lui și a lui, născută la 07.10.1970 și, fiul lui și, născut la 25.08.1985 în O împotriva încheierii penale din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - -
red.dec. jud.- A/în concept: 02.12.2008
jud.fond
tehnored. dec. GM/2 ex./ 03.12.2008
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Condrovici Adela, Groza Gheorghe
