Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 612/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 612/R/2009
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Livia Mango
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - --
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul G, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 7 octombrie 2009 Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul G, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că își însușește recursul declarat de avocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului G solicită admiterea recursului declarat de apărătorul inculpatului și însușit de inculpat împotriva încheierii penale din 7 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj, casarea în întregime a încheierii recurate și, rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită luarea față de inculpat a unei măsuri neprivative de libertate.
Apreciază că temiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă. Deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru o faptă gravă, raportat la prcatica Înaltei Curți de Casație și Justiție și practica chiar și în acest caz se poate lua o măsură neprivativă de libertate.
Solicită să se aibă în vedere că fapta a avut loc pe fondul unei stări conflictuale între inculpat și victimă și a consumului excesiv de alcool, relevant fiind în acest sens raportul de constatare medico-legală din care rezultă că decesul victimei a survenit pe fondul stării de ebrietate și că este posibil că această stare a provocat decesul. Mai solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală și nu posedă antecedente penale.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, cu consecința cercetării acestuia în stare de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public arată că din actele medicale rezultă că alcoolemia victimei era mare, însă aceasta nu poate justifica atitudinea inculpatului care cu un obiect contodent i-a aplicat mai multe lovituri victimei în urma cărora a survenit decesul acesteia. Având în vedere că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
CURTEA:
Prin încheierea penală din 7 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, în temeiul art. 3001al.3 Cod Procedură Penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul G, zis, fiul lui G și, la data de 29.07.1954, CNP -, aflat în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută.
În baza art.192 al.3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, arestat preventiv, inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiuni de omor, prev. de art.174 alin.l Cod Penal.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că inculpatul G, în cursul zilei de 18.08.2009, în timp cese afla la domiciliul său din com., sat., nr.71, jud. C, a exercitat concubinei sale violențe cu intenția de a ucide, prin lovirea cu corpuri dure în zona capului, toracelui, abdomenului, a membrelor superioare și inferioare, în urma cărora a survenit decesul acesteia.
Tribunalul Cluja fost sesizat cu soluționarea cauzei la data de 24 septembrie 2009, fiind înregistrată sub nr-, în sistem aleatoriu cauza fiind repartizată pentru termenul din 22 octombrie 2009.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul G, respectiv cele prev. de art. 143 Cod Procedură Penală, în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpat.
Probele amintite constau în declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală, declarațiile martorilor, raport de constatare medico-legală, raport de expertiză medico-legală serologică.
Fără a face o analiză de detaliu a probatoriului administrat, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, și fără a emite judecăți de valoare asupra validității mijloacelor e probă existente în dosarul cauzei și a actelor procesuale și procedurale realizate în faza de urmărire penală, s-a constatat, fără echivoc, că în cauză există date care formează presupunerea rezonabilă că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste date îmbrăcând chiar forma probelor, în sensul definiției acestora cuprinsă în Codul d e Procedură Penală.
De asemenea, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod Procedură Penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care este cercetat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol rezidă în însuși pericolul social al faptei deduse judecății, ținând seama de amploarea fenomenului violent îndreptat împotriva vieții persoanei. Nu mai puțin adevărat este că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, deși a fost cercetat la un moment dat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, la dosarul cauzei nu există dovada vreunei condamnări definitive pentru această infracțiune, dar totuși, în situația actuală, la modul general vorbind, a fenomenului infracțional, instanța apreciază că o asemenea infracțiune, în condițiile și împrejurările concrete în care s-a consumat, este menită să atragă atenția opiniei publice, care așteaptă reacția imediată a organelor judiciare, chemate să ia măsuri prompte și eficiente.
Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei, martorii amintiți mai sus, și care au văzut o parte din evenimentele petrecute la data de 18.08.2009, precum și alte "corecții" fizice aplicate victimei, s-au arătat indignați de un asemenea comportament violent manifestat de inculpat, și chiar au intervenit în varii forme în sprijinul victimei, anunțând organele de poliție și ambulanța despre cele întâmplate în familia inculpatului.
În legătură cu apărările invocate de inculpat la acest moment procesual, s-a precizat că judecătorul care a dispus prelungirea duratei arestării preventive, chiar dacă nu avea la dosarul de urmărire penală copia încheierii prin care s-a luat măsura arestării față de inculpat, avea mandatul de arestare, unde sunt consemnate temeiurile de drept în baza cărora s-a luat o asemenea măsură preventivă,și anume 148 lit. f Cod Procedură Penală, cum este cazul de față, iar probele pe care se sprijină acest temei sunt toate la dosar, așa încât avea toate informațiile necesare pentru a decela asupra legalității măsurii pe care era chemat să o prelungească.
Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3001alin.3 Cod procedură penală, a costatat că măsura arestării preventive luată față de inculpat, este legală și temeinică și a fost menținută.
Împotriva hotărârii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat.
Se apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă. Deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru o faptă gravă, raportat la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție și practica chiar și în acest caz se poate lua o măsură neprivativă de libertate.
Solicită să se aibă în vedere că fapta a avut loc pe fondul unei stări conflictuale între inculpat și victimă și a consumului excesiv de alcool, relevant fiind în acest sens raportul de constatare medico-legală din care rezultă că decesul victimei a survenit pe fondul stării de ebrietate și că este posibil că această stare a provocat decesul. Mai solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală și nu posedă antecedente penale.
Instanța de recurs reține următoarele:
rin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată, arestat preventiv, inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiuni de omor, prev. de art.174 alin.l Cod Penal.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că inculpatul G, în cursul zilei de 18.08.2009, în timp cese afla la domiciliul său din com., sat., nr.71, jud. C, a exercitat concubinei sale violențe cu intenția de a ucide, prin lovirea cu corpuri dure în zona capului, toracelui, abdomenului, a membrelor superioare și inferioare, în urma cărora a survenit decesul acesteia.
Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, instanța de fond a constatat cu corectitudine că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpatul G, respectiv cele prev. de art. 143 Cod Procedură Penală, în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpat.
Probele amintite constau în declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală, declarațiile martorilor, raport de constatare medico-legală, raport de expertiză medico-legală serologică.
De asemenea, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod Procedură Penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care este cercetat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol rezidă în însuși pericolul social al faptei deduse judecății, ținând seama de amploarea fenomenului violent îndreptat împotriva vieții persoanei. Este de apreciat că o asemenea infracțiune, în condițiile și împrejurările concrete în care s-a consumat, este menită să atragă atenția opiniei publice, care așteaptă reacția imediată a organelor judiciare, chemate să ia măsuri prompte și eficiente.
Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3001alin.3 Cod procedură penală, s-a constatat în deplină legalitate și temeinicie că măsura arestării preventive luată față de inculpat subzistă și a fost menținută în consecință.
Așa fiind, pe considerentele art. 485/15 pct. 1 lit. b proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul promovat.
Văzând și disp. art. 192 al.2 proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G, fiul lui G și, la data de 29.07.1954, aflat in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 7 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - --
RED.SM/MB
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Livia Mango