Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 614/R/MF
Ședința publică din 16 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier: a
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -
Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin procuror G
S-au luat în examinare, recursurile penale declarate de inculpații, O și, toți deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, și A, personal și asistați de avocat ales.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului să ia legătura cu inculpații.
Avocat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile acordării cuvântului, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora. De asemenea, cu privire la recursurile declarate de inculpații și pune în discuție admisibilitatea acestora.
Avocat, având cuvântul, arată că asupra recursurilor declarate de inculpații și A lasă la aprecierea instanței având în vedere că acestea au fost soluționate prin decizia penală nr.608/R/MF din data de 13.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Pe recursurile declarate de inculpații și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpaților și continuarea judecării cauzei cu inculpații în stare de libertate, apreciind că nu se mai impune această măsură având în vedere că au trecut 7 luni de când inculpații au fost arestați, având în vedere că inculpații au recunoscut din săvârșirea faptei, precum și faptul că unul dintre inculpați era minor la data săvârșirii faptei, că nu au folosit săgeți ca alte grupuri.
De asemenea apreciază că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere că nu există părți vătămate în țară, părțile vătămate fiind cetățeni trăini, procedura de citare cu acestea se va face foarte greu, având în vedere celelalte dosare mai vechi, la dosar există toate înregistrările telefonice, mailluri-le, perchezițiile informatice, care nu mai pot fi influențate, iar martori nu există.
Solicită punerea în libertate a inculpaților pentru ca aceștia să poată să își continue studiile, pentru a putea să își facă un viitor în viață, au greșit și urmează a răspunde pentru faptele sale.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca inadmisibile și A lasă la aprecierea instanței având în vedere că acestea au fost soluționate prin decizia penală nr.608/R/MF din data de 13.10.2009, pronunțat de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Pe recursurile declarate de inculpații și pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea nu au încetat și dată fiind gravitatea faptelor săvârșite de către inculpați.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, judecarea în stare de libertate, arătând că va respecta orice condiție impusă de instanță.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, pe fond punerea în libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, pe fond punerea în libertate.
Recurentul inculpat A având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, arată că recursul este admisibil și solicită admiterea lui, pe fond punerea în libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în temeiul dispozițiilor art. 3002raportat la art. 160 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații:, fiul lui G și, născut la data de 16.08.1986, în Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.3, județul A, CNP -, fiul lui și, născut la data de 24.10.1988, în municipiul Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.2, județul A, CNP -, O-, fiul lui și, născut la data de 30.04.1987, în municipiul Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.2, județul A, CNP -, A, fiul lui și, născut la data de 04.09.1986, în B, domiciliat în A,- -5.A.2, județul T, CNP -, în prezent aflați în stare de arest la Penitenciarul Colibași.
S-a fixat termen intermediar pentru verificarea stării de arest a inculpaților la data de 05.XI.2009 și s-a respins cererea formulată de inculpați, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 27D/P/2009, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești, la data de 07.07.2009, înregistrat sub nr. 2620/109/08.07.2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, și A, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică, prin intermediul internetului, prevăzută de art.49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, fals informatic și inițierea, respectiv aderarea la un grup infracțional organizat, prevăzute de art. 48 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și de art.7 din Legea nr. 39/2003.
În fapt, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut că inculpații și A au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au coordonat și inculpații, precum și inculpata, în scopul de a înșela prin intermediul internetului pe alte persoane, reușind astfel să înșele un număr de 67 de persoane vătămate, cărora le-a fost cauzat un prejudiciu total în valoare de 51.388 dolari și 11.183 coroane suedeze, faptele fiind desfășurate în mod continuat în perioada cuprinsă între anii 2006 - 2008, în care inculpații au introdus date nereale în sistemele informatice, respectiv au trimis mesaje părților vătămate, în numele companiei, prin care se confirma siguranța tranzacției și calitatea de garant al acestei companii.
Inculpații postau astfel, în mod fraudulos, diferite produse pe mai multe site-uri de vânzare - cumpărare și convingeau părțile vătămate să le trimită sumele de bani, reprezentând contravaloare bunurilor pe care ei credeau că le-au achiziționat, în România, pe numele inculpaților, și.
Infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților sunt pedepsite de textele legale incriminatoare cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind incident cazul prevăzut de art.148 alin.1 lit.f) Cod pr.penală.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, această stare de pericol rezultă din multitudinea actelor materiale, întinse pe parcursul a peste trei ani, numărul mare al părților vătămate prejudiciate, a urmărilor produse constând, pe de o parte, în valoarea prejudiciului total cauzat părților vătămate ce se ridică la peste 50.000 euro, iar, pe de altă parte, chiar din starea de pericol ce rezultă din constituirea unui astfel de grup. De asemenea, din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate, rezultă că inculpații, în ciuda primirii unor informații ce atestau pornirea unor activități specifice ale organelor de cercetare penală având drept scop identificarea și prinderea persoanelor ce se ocupau cu operațiuni frauduloase pe suport informatic, și-au continuat activitatea delictuoasă. - mult, cu prilejul efectuării uneia din percheziției domiciliare, respectiv cea efectuată la locuința inculpatului (f 89-92 vol.I dosar urmărire penală), organele poliției judiciare au surprins chiar derularea unei tranzacții pe internet, pe ecranul calculatorului fiind afișat în acel moment un email conținând mesaje privind transferuri de bani.
Cu privire la cererea inculpaților de luare a unei măsuri preventive mai blândă, restrictivă de libertate, precum cea prev. de art.145 Cod pr.penală, s-a apreciat că eficiența acesteia este redusă și inaptă atingerii scopului măsurilor preventive, atâta timp cât faptele de natura celor pendinte se pot comite cu cea mai mare ușurință din propria locuință. S-a reținut ca relevant acest argument, mai ales în speța de față, unde inculpații sunt persoane foarte tinere, care de circa trei ani de zile s-au obișnuit cu un mod de viață și de a-și asigura cele necesare prin modalități facile, dar mai puțin legale, persoane expuse, astfel, cu ușurință tentației de a continua în același mod odată aflați în libertate, reprezentând și un puternic model negativ pentru ceilalți tineri.
Față de cele menționate, tribunalul a apreciat că în cauză nu se poate lua față de inculpați, la acest moment, o altă măsură, motiv pentru care a respins cererea formulată de inculpați, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru considerentele ce preced, întrucât scopul măsurii arestării prev. de art. 136 Cod pr.penală nu poate fi realizat decât prin privarea în continuare de libertate, instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive, conform art. 3002rap. la art.160 Cod pr.penală.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, A, și.
Recurenții-inculpați și au solicitat casarea încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate, invocând depășirea termenului rezonabil, având în vedere că au trecut 7 luni de când inculpații au fost arestați. S-au arătat circumstanțele personale, faptul că inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, împrejurarea că unul dintre inculpați era minor la data săvârșirii faptei și că s-ar impune lăsarea lor în libertate pentru ca aceștia să poată să își continue studiile.
Aceiași inculpați au invocat faptul că nu există probe din care să rezulte că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere că nu există părți vătămate în țară, părțile vătămate fiind cetățeni străini, iar martori nu există. De asemenea, s-a arătat că, în comparație cu modalitatea săvârșirii acestor infracțiuni de către alte persoane implicate în fraude informatice, inculpații au folosit propriul nume atunci când au ridicat sumele trimise de părțile vătămate, ceea ce dovedește un pericol social mai redus al faptelor.
Analizând recursurile inculpaților, prin prisma motivelor invocate și sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că recursurile declarate de inculpații și, sunt nefondate, iar recursurile declarate de inculpații și sunt inadmisibile, având în vedere că acestea au fost soluționate prin decizia penală nr.608/R/MF din 13.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-. In condițiile în care, în ceea ce-i privește pe acești doi ultimi inculpați încheierea recurată este definitivă, nu se poate face o nouă analiză asupra ei, deoarece s-ar încălca autoritatea de lucru judecat.
In ceea ce privește recursurile inculpaților și, curtea apreciază că apărările formulate de aceștia sunt neîntemeiate, iar soluția pronunțată de tribunal de menținere a arestării preventive este legală și temeinică, fiind respectate normele de procedură incidente și regăsindu-se în continuare temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive.
In opinia majoritară a curții, există în continuare probe și indicii în sensul că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv fraudă informatică, fals informatic și aderare la un grup infracțional organizat.
Este adevărat că cei doi inculpați au recunoscut o parte dintre acuzațiile aduse, relatând despre perioadele în care au făcut licitații frauduloase și despre metodele folosite, însă curtea consideră că atât declarațiile lor, cât și apărările formulate în prezentul recurs sunt în parte nesincere.
Astfel, inculpații au susținut că au efectuat licitații numai pe numele lor și că, deci, faptele ar fi mai puțin grave decât ale altor persoane care săvârșesc infracțiuni de același gen și care se folosesc de așa zisele "săgeți" pentru a îngreuna descoperirea lor. Curtea constată, dimpotrivă, că inculpații s-au folosit și de alte persoane pentru a obține sumele de bani ce rezultau din activitatea lor infracțională și chiar și de alte persoane pentru a induce în eroare pe părțile vătămate.
De exemplu, au fost situații în care inculpatul, după ce lansa licitațiile pentru a menține în eroare pe părțile vătămate care acceptaseră cumpărarea bunurilor, a indicat pe coinculpatul, ca persoană ce urmează să retragă sumele de bani, pentru a da astfel impresia că acesta este reprezentantul unei firme de curierat, iar acest coinculpat a recunoscut că a retras sume de bani, inclusiv pentru, cei doi frați folosind adrese de email indicate de unele dintre părțile vătămate care au formulat plângere față de inculpatul.
Și coinculpatul a retras sume de bani pentru inculpații, chiar dacă acesta declară că retragerile s-au făcut la cererea unei persoane care este cercetată într-un alt dosar, însă, coroborându-se adresele de email folosite, cu înregistrările convorbirilor telefonice pentru datele la care s-au primit banii și cu corespondența purtată de părțile vătămate care au trimis acești bani, a rezultat că tranzacțiile frauduloase erau de fapt efectuate de către inculpații.
De asemenea, există probe în cauză care o indică și pe ca fiind "săgeată" pentru inculpatul, acesta folosindu-se și de pentru a purta conversații în limba spaniolă cu cetățenii pe care acesta îi frauda.
In consecință, numai în funcție de ceea ce inculpații au recunoscut parțial se poate susține de către aceștia că activitatea lor nu a fost deloc una complexă, însă, în realitate, aceștia au făcut "progrese" în rezoluția infracțională și în activitatea de punere a ei în aplicare, trecând de la rolul inițial de "săgeată" pentru inculpatul, la acela de autori ai falsurilor informatice și ai fraudelor informatice, ajungând să racoleze, la rândul lor, alte persoane care să execute o parte dintre activitățile infracționale.
Aceste activități sunt cele care, de obicei, în structura organizată a unui grup de persoane care săvârșesc infracțiuni informatice, permit câștigarea unor sume importante de bani și se reflectă în stilul de viață al celor doi inculpați care, deși nu au nici un loc de muncă, fiind absolvent de studii liceale, iar fiind doar absolvent a 11 clase, își permiteau să locuiască fiecare dintre ei cu chirie, să-și întrețină prietenele, să achiziționeze un autoturism Volskwagen, să frecventeze cluburi și alte locuri accesibile publicului în care se cheltuiesc sume mari de bani și să se deplaseze în mod repetat la B pentru retragerea sumelor de bani trimise de părțile vătămate. Este evident că, toate acestea nu și le-ar fi permis din comisionul mic pe care-l primesc "săgețile" și nici dintr-un număr redus de tranzacții frauduloase.
In opinia curții, nici prejudiciul presupus a fi produs de către toți inculpații din grup nu este unul mic, așa cum susțin inculpații, el situându-se peste suma de 50.000 dolari și 11.000 coroane suedeze, însă, acest prejudiciu este doar cel pentru care toate datele privind săvârșirea activității infracționale au putut fi adunate de organele de cercetare penală, însă, este posibil ca prejudiciul să fie mult mai mare, deoarece există numeroase acte materiale în a căror săvârșire există indicii că sunt implicați acești inculpați, dar pentru care, fie nu s-au depus plângeri până în prezent de către părțile vătămate, fie nu s-a putut stabili cu certitudine circuitul banilor, motiv pentru care s-a și disjuns cauza.
De asemenea, există o plângere a reprezentanților, în sensul că inculpații ar fi folosit fraudulos conturile unor utilizatori legitimi ai acestui domeniu pentru a-și posta anunțurile fictive de vânzare bunuri, ceea ce ar putea conduce la stabilirea unor conexiuni cu inculpații și pentru tranzacții inițiate aparent de utilizatori oficiali ai -ului, cu atât mai mult cu cât, la momentul percheziției informatice efectuate asupra calculatorului aparținând inculpatului, a fost identificată aplicația informatică on line 9, care permite găzduirea unor adrese de email și disimularea IP-ului cu care se conectează la internet, inculpatul având deci în concret posibilitatea de a efectua convorbiri și licitații de pe orice adresă de email și orice nume fictiv.
Deși au aflat faptul că la data de 14 aprilie 2008, C și Pitești au avut o acțiune urmată de arestări, nici unul dintre inculpații din prezenta cauză nu a încetat activitatea infracțională, ceea ce constituie un argument pentru a se aprecia asupra pericolului concret pe care aceștia îl prezintă pentru ordinea publică, față de persistența în comportamentul antisocial. Un alt argument, în același sens, pe lângă multitudinea actelor materiale, îl constituie și disponibilitatea inculpaților de a trece și la alte tipuri de metode de săvârșire a infracțiunilor, existând o convorbire telefonică între inculpatul și, din care rezultă că urmau să ia contact cu o persoană capabilă să le ofere sprijin pentru "cc-uri, cărți bune, să nu cadă" și că erau dispuși să muncească intens pentru a face mulți bani: "păi dacă ai zis că ne trebuie atâția bani...am acuma o combinație, asta decât pentru noi doi, trebuie să facem, dar... cam n-ar trebui să ieșim din casă cam două săptămâni".
In ceea ce privește susținerea inculpaților, în sensul depășirii unui termen rezonabil al arestării, curtea constată că inculpații sunt arestați din data de 31 martie 2009, iar de la acest moment s-au scurs 6 luni și J, rechizitoriul fiind emis la data de 7 iulie 2009. Față de complexitatea cauzei în care sunt cercetate multiple acte materiale, 8 inculpați și sunt citate zeci de părți vătămate și părți civile, curtea apreciază că nu se poate reține depășirea unui termen rezonabil al arestării preventive, cu atât mai mult cu cât în această perioadă judecarea cauzei s-a amânat datorită cererilor de lipsă de apărare formulate de unii dintre inculpații care nu sunt arestați, dar față de care recurenții din prezenta cauză nu s-au opus.
Datele personale ale inculpaților, care sunt tineri, în continuarea studiilor, nu sunt în măsură să conducă singure la punerea în libertate a acestora, câtă vreme acesta este profilul obișnuit al autorului infracțiunilor informatice, însă, activitatea complexă și susținută a celor doi frați dovedesc "specializare" timpurie a acestora în astfel de activitate și, așa cum s-a mai arătat, o parcurgere rapidă a etapelor pe care le presupune de obicei un grup criminal organizat cu obiectiv săvârșirea de infracțiuni informatice.
Pentru toate aceste considerente, curtea va respinge ca inadmisibile recursurile inculpaților și A, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.a Cod pr.penală și ca nefondate recursurile inculpaților și, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, urmând ca toți recurenții să fie obligați la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Respinge ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la data de 16.08.1986, în Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.3, județul A, CNP - și A, fiul lui și, născut la data de 04.09.1986, în B, domiciliat în A,- -5.A.2, județul T, CNP -, aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 24.10.1988, în municipiul Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.2, județul A, CNP - și O, fiul lui și, născut la data de 30.04.1987, în municipiul Pitești, cu domiciliul în Pitești, Str.- -.G.2, județul A, CNP -, aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 08 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
28 octombrie 2009
OPINIE SEPARATĂ
pentru admiterea recursurilor declarate de recurenții - inculpați OG- și -, casarea în parte a încheierii recurate și, pe fond, înlăturarea dispozițiilor de menținere a arestării preventive a celor doi inculpați.
Apreciez că se impune înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât o astfel de măsură, mai blândă, este suficientă pentru asigurarea prevenției, iar arestarea a devenit, la acest moment, excesivă, în raport cu scopul pentru care ea este prevăzută de legiuitor, în art. 136 din Codul d e procedură penală.
Potrivit acestui text de lege, măsurile preventive se pot lua pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Este neîndoielnic faptul că infracțiunile de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații sunt grave, urmările produse de acestea fiind prejudicierea cu sume importante de bani a persoanelor interesate a achiziționa diverse produseon line.
Totodată, modul de a acționa al inculpaților, ce s-au constituit în grup organizat, cu atribuții precise pentru fiecare membru al grupului, reflectă o periculozitate sporită a celor în cauză.
Gradul de pericol social al infracțiunii nu este, însă, singurul criteriu pe care legiuitorul l-a prevăzut în aprecierea măsurii ce urmează a fi luată, în alin. 8 al art. 136.
Acest text de lege impune a se ține cont, pe lângă pericolul social al faptei ce face obiectul acuzării, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
Or, este important de menționat, din perspectiva celor anterior arătate, că inculpații sunt cu toții foarte tineri, vârstele lor depășind cu puțin pe cea a majoratului, că niciunul dintre ei nu posedă antecedente penale, aceasta fiind prima lor abatere de la rigorile legii, că poziția adoptată de ei este una sinceră, de recunoaștere a faptelor de comiterea cărora sunt acuzați și de colaborare cu organele de anchetă.
Aceste circumstanțe, împreună cu împrejurarea că cei în cauză au petrecut deja o perioadă de timp în penitenciar (6 luni), în care au putut să realizeze consecințele grave pe care le atrag asemenea fapte sunt de natură a convinge, în opinia mea, că pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților îl prezenta la momentul arestării lor s-a diminuat în prezent, nemaifiind necesară detenția preventivă.
Nu există la dosar niciun fel de date din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni și nici că aceștia ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea părților sau a martorilor.
Dimpotrivă, atitudinea sinceră, de recunoaștere a faptelor și de descriere a împrejurărilor în care ele au fost comise, pledează în favoarea inculpaților și, împreună cu circumstanțele anterior enumerate, conduc la concluzia că, odată puși în libertate, aceștia se vor abține de la orice faptă care, încălcând obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 1/1 și alin. 1/2 lit. f), ar fi menită să atragă din nou arestarea.
De aceea, concluzionez că ar fi trebuit pronunțată o soluție de admitere a recursurilor ca întemeiate, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d) Cod de procedură penală, cu consecința punerii în libertate a recurenților - inculpați.
În privința recursurilor declarate de ceilalți doi inculpați, împărtășesc opinia majoritară, în sensul că acestea sunt inadmisibile și trebuiau respinse ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. a) teza a II-a Cod de procedură penală.
JUDECĂTOR,
Red.:
Tehnored.:
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Corina Voicu, Raluca
