Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 619/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Dan Anton
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 619
Ministerul Public reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 07.10 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Interpelat, inculpatul arată că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent arată că recursul inculpatului vizează încheierea din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, prin care s-a menținut măsura de arest preventiv luată față de acesta. În motivarea încheierii, în mod greșit s-a reținut că subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii preventive, deși în prezent au intervenit elemente concludente pe baza cărora se poate constata diminuarea caracterului solid al indiciilor temeinice cerute de art. 143 Cod procedură penală. La luarea măsurii preventive au fost avute în vedere două infracțiuni grave, respectiv tentativă viol și lipsire de libertate, dar în declarația dată de partea vătămată la data de 29.06.2009 aceasta și-a retras plângerea pentru infracțiunea de tentativă viol și a arătat că nu a fost lipsită de libertate.Se reține în încheierea recurată că inculpatul se află în continuare în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală, deoarece a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare și că există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dar la acest moment nu mai sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de textul de lege, neexistând nici o probă că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică. În art. 5 paragraful 3 din se arată că menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, în contextul schimbării condițiilor avute în vedere la luarea măsurii preventive a inculpatului, în contextul schimbării condițiilor avute în vedere la luarea măsurii, apare ca fiind una abuzivă. Arestarea preventivă care depășește o anumită limită rezonabilă, în cazul de față mai mult de 12 luni, apare practic ca o formă de executare unei pedepse privative de libertate, încă nepronunțate. După trecerea 12 luni de la data luării măsurii arestării, aceasta nu mai poate fi menținută exclusiv în considerarea naturii infracțiunilor și a impactului asupra opiniei publice, în acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel București prin decizia penală nr. 1605/R din 12 noiembrie 2007. Nu se poate justifica menținerea arestării preventiv numai pe un argument subiectiv, necontrolabil, reacția opiniei publice avuta în vedere la luarea acestei măsuri s-a estompa. Jurisprudența CEDO a statuat că simpla invocare de către Instanță a motivelor generale pentru care o persoană poate fi privată de libertate nu are caracterul unor motive pertinente și suficiente, iar în cauza de față nu există în concret individualizat la acest moment al procesului penal nici un motiv din cele enumerate anterior față de persoana inculpatului, ceea ce conduce la concluzia că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat.
Consideră că scopul măsurilor preventive, prevăzut de dispozițiile art. 136 din Codul procedură penală poate fi atins și prin aplicarea uneia dintre măsurile prev. de art. 145 lit. b Cod procedură penală.
În concluzie solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris.
Reprezentantul Ministerului Public arată că motivele invocate de inculpat vizează fondul cauzei și că aceste motive au fost avute în vedere de instanța de fond atunci când a constatat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii de arest preventiv. Manifestarea de voință a părții vătămate nu justifică susținerea că lăsarea inculpatului în stare de libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Nu se poate disocia fapta săvârșită de pericolul social pentru ordinea publică, pericol care decurge și din natura faptelor comise.
Formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea măsurii de arest preventiv luată față de inculpat.
Av. pentru inculpatul recurent, solicitând cuvântul în replică arată că nu a atins fondul cauzei a vrut doar să învedereze instanței că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii de arest preventiv, că nu sunt probe certe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 7.10.2009 a Tribunalului Vaslui, s-au dispus următoarele:
S-a constatat că măsura arestării preventive luată prin Încheierea nr. 23 din data de 31 iulie 2008 Judecătoriei Vaslui, mandat de arestare nr. 24/U/31.07.2008 împotriva inculpatului fiul lui și, născut la data de 31.10.1977 în municipiul V, județul V, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Iași este legală și temeinică.
In baza art. 300 ind. 2 rap. la art.160 ind. ind.b alin.3 Cod procedură penală, s- menținut starea de arest a inculpatului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive urmând a fi verificată în termenul prev de art. 160 indice b alin. 1 Cod de procedură penală.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a motiva astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat, nu au încetat și subzistă și la data examinării legalității și temeiniciei măsurii preventive dispusă față de inculpat.
În temeiul prev. de art. 141 Cod procedură penală încheierea a fost recurată de inculpatul și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul susține că nu se justifică arestarea preventivă, care a depășit de altfel o durată rezonabilă. Pe de altă parte, trebuie să fie avută în vedere și estomparea impactului asupra opiniei publice, pe care l-a avut comiterea faptei și lipsa probelor care să ateste că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele procedurale, Curtea constată că nu este întemeiat recursul inculpatului pentru considerentele ce urmează:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la viol, prev. de art. 20 raportat la art. 197 al.1 Cod penal și lipsire de libertate în mod nelegal, prev. de art. 189 al.2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt s-a reținut că în noaptea de 21/22.07.2008, inculpatul a sechestrat-o pe partea vătămată, a lovit-o și a ars - o cu țigara, în scopul de aod etermina să întrețină relații sexuale cu el.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 29.07.2008, măsura fiind verificată periodic, în termen legal de către instanță.
Prin sentința penală nr.775/17.06.2009 a Judecătoriei Vaslui, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 al.2 Cod penal, dispunându-se încetarea procesului penal pentru infracțiunea prev. de art. 20 raportat la art. 197 al.1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii părții vătămate.
Cauza se află în prezent pe rolul Tribunalului Vaslui, pentru verificarea apelului inculpatului.
În mod judicios, în considerarea tuturor criteriilor prevăzute atât de dreptul european cât și de dreptul național în materia detenției provizorii, Tribunalul Vasluia considerat că subzistă temeiurile avute în vedere la momentul când s-a luat măsura arestării preventive față de inculpat, dispozițiile art. 139 al.2 Cod procedură penală nefiind incidente în cauză.
Chiar dacă instanța de fond dispus încetarea procesului penal, cu privire la infracțiunea de tentativă la viol, probatoriul administrat oferă informații suficiente în sensul existenței unor motive verosimile pentru a se bănui că inculpatul a săvârșit fapte prev. de art. 189 al.2 Cod penal.
În speța de față, gravitatea faptei imputate, gravitatea pedepsei pe care o prevede legiuitorul, comportamentul agresiv al inculpatului - așa cum rezultă din situația de fapt relevată de probele dosarului, rezonanța faptei pentru întreaga colectivitate, justifică pe deplin concluzia că ordinea publică este efectiv amenințată prin lăsarea în libertate a inculpatului, judecat pentru infracțiunea de lipsire de libertate.
Trebuie avut în vedere că fapta se reține că a fost săvârșită într -un oraș mic, liniștit, pe timp de noapte, iar impactul pentru acea comunitate locală a fost deosebit, creând în mod evident o stare de temere, chiar de în special pentru fetele tinere, valoarea socială lezată fiind dintre cele mai importante.
Apărările inculpatului sunt lipsite de consistență și nu justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.
Constatând că nu sunt motive de casare a încheierii recurate, în baza disp. art. 385 ind. 15, pct. 1, lit. b Cod penal, Curtea va respinge ca nefundat recursul inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cod procedură penală ce reglementează cheltuielile judiciare către stat:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 07.10.2009, a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier
- -
Red.
Tehnored. AG
Tribunalul Vaslui:
4.11.2009
2 ex.
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Dan Anton, Otilia Susanu
