Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 647/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.647/R/2008
Ședința publică din 4 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Ioana Cristina
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata împotriva încheierii din data de 28 octombrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, prin care s-a menținut măsura arestului preventiv, inculpata fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 penal rap.la art.215 alin.1,2,3,5 penal cu aplicarea art.41 alin.2 penal; art.288 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și art.290 alin.1 penal cu aplicarea art.41 alin.2 penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata aflată în stare de arest asistată de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată, av., care depune la dosar împuternicirea avocațială precum și referatul pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției solicitând acordarea acestuia pentru studiul dosarului și pregătirea apărării.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatei susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea încheierii penale a Tribunalului Cluj și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, revocarea măsurii arestării preventive iarîn subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Astfel, consideră că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală deoarece nu s-a luat în considerare trecerea timpului de la data luării măsurii arestării preventive și până în prezent precum și actele care au fost depuse și care impun modificarea temeiurilor inițiale ale arestării. Astfel, arată că majoritatea creditelor, în proporție de 80% s-au finalizat prin restituirea sumelor iar băncile nu s-au constituit părți civile până în prezent. Există doar o singură declarație a unui funcționar bancar despre existența creditelor însă nu se poate interpreta ca o constituire de parte civilă. Consideră că inculpata poate fi cercetată în stare de libertate pentru că este singura care se află în arest față de ceilalți inculpați care sunt liberi și merită toți același tratament juridic, pentru că băncile nu s-au constituit părți civile, pentru că majoritatea persoanelor care au contactat credite le-au achitat și pentru că inculpata a avut o atitudine sinceră și cooperantă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că în mod corect s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei întrucât există indicii că s-a comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii conducând la presupunerea că inculpata le-a comis. În privința mențiunilor referitoare la termenul rezonabil, arată că au trecut doar câteva luni iar raportat la faptele pentru care inculpata este trimisă în judecată nu se poate vorbi despre termen rezonabil. La dosarul cauzei s-au administrat probe de un volum impresionant, probe care duc la concluzia că inculpata este vinovată de faptele reținute în sarcina acesteia. Mai mult, inculpata a recunoscut comiterea infracțiunilor iar la dosar se află raportul de constatare din care rezultă că toate adeverințele de salariu ale persoanelor care au prezentat acte false pentru credite aparțin inculpatei. De asemenea, există constituiri de parte civilă ale BCR din care rezultă că este vorba de sume impresionante. În privința art.148 lit.f pr.pen. apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la limitele de pedeapsă și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpata dacă ar fi cercetată în stare de libertate, pericol care rezultă din gravitatea ridicată a faptelor imputate inculpatei, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care au fost comise, din amploarea pe care au luat-o aceste activități dar și din prejudiciile mari cauzate. Colaborarea și sinceritatea inculpatei sunt elemente care țin de pronunțarea soluției.
Apărătorul inculpatei, în replică, arată că s-a spus că sunt probe de vinovăție dar aceste probe care într-adevăr sunt, sunt aspecte care țin de fondul cauzei. Solicită a se avea în vedere că inculpata încă din prima declarație a adus elemente esențiale pentru descoperirea celorlalți inculpați astfel că munca organelor de cercetare a fost mult simplificată prin colaborarea inculpatei. Invocă o sentință de speță, respectiv nr.240/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj unde inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și pentru care a primit o pedeapsă de trei ani cu suspendare.
Inculpata, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că într-adevăr a încălcat grav legea dar la momentul respectiv nu a conștientizat gravitatea faptei. Mai mult, a recunoscut și colaborat cu organele de anchetă și nu are antecedente penale, solicitând astfel cercetarea ei în stare de libertate.
CURTEA
Prin Încheierea penală din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art.300/2 raportat la art. 160/b pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpata, fiica lui G și, născută la data de 19 octombrie 1949 în localitatea de, jud. B-N, domiciliată în municipiul C-N,-,.5,.2,.45, jud. C, văduvă, cetățenia română, studii superioare, ocupația economist la SRL C-N, posesoare al CI seria - nr.- eliberată la data de 08.12.2003 de Poliția municipiului C-N, CNP: -, fără antecedente penale.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin încheierea penală nr.35/C/19 iunie 2008 Tribunalului Cluj - Secția penală - s-a dispus arestarea inculpatei, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr.20/19.06.2008.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpata a fost trimisă in judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 pen. rap.la art.215 alin.1, 2, 3, 5.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.288 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.290 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen.
Verificând măsura arestului preventiv a inculpatei s-a apreciat că există indicii că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii conducând la presupunerea rezonabilă că inculpata le-a comis.
Din probele administrate până la această dată, rezultă că în speță există probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.68/1 și art.143 alin.1 proc.pen. în sensul că inculpata este autoarea faptelor pentru care este cercetată.
În privința condițiilor prevăzute de art.148 lit.f proc.pen. cerința cuprinsă în teza Iaa cestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților) este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege fiind sancționată cu închisoare mai mare de 4 ani.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei, trebuie subliniat faptul că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase, organele de stat nu acționează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar o faptă ca aceea pentru care este trimisă în judecată inculpata întrunește toate elementele menționate mai sus, mai ales că pe lângă prejudiciul foarte mare cauzat de inculpată prin activitatea sa infracțională, a mai atras în sfera infracțională un mare număr de persoane, iar justificarea inculpatei că a dorit să-i ajute pe ceilalți coinculpați, apare ca o justificare lipsită de temei văzând consecințele grave cauzate prin infracțiunile comise, aspecte de care instanța nu poate face abstracție atunci când are în vedere pericolul social concret pe care inculpata îl poate prezenta pentru societate.
La dosar există indicii că inculpata a săvârșit faptele pentru care a fost cercetată și trimisă în judecată, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, punerea sa în libertate ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare, de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiși ca autori a unor astfel de fapte.
Subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv și menținerea acestei măsuri și neexistând temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpatei, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal apreciind că în cauză este prezent temeiul arestării prev. de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, respectiv că inculpata a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acesteia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, s-a menținut această măsură.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, acesta rezultând din gravitatea ridicată a faptelor imputate inculpatei, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care faptele au fost comise, dar și din durata și amploarea pe care au luat-o aceste activități ilicite și prejudiciile mari cauzate unităților bancare.
Prin urmare, s-a reținut că măsura arestării preventive a fost luată față de inculpata cu respectarea dispozițiilor art.143 alin.1-3.C.P.P. iar temeiul prev.de art.148 lit.f p Cod Penal, impune în continuare privarea de libertate a inculpatei.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpata prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să se dispună în principal revocarea măsurii arestării preventive, cu punerea de îndată în libertate a inculpatei, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligația inculpatei de a nu părăsi localitatea.
În motivele de recurs inculpata prin apărătorul ales al acesteia a arătat că în cauză cercetarea penală poate fi continuată și cu inculpata în stare de libertate, că temeiurile care au dus la arestarea preventivă nu mai subzistă și că inculpata nu prezintă pericol public.
Inculpata a mai arătat că până în prezent părțile vătămate nu au depus cerere de constituire de parte civilă, sens în care nu se cunoaște valoarea prejudiciului, aspect relevant în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, că aceasta nu a urmărit obținerea unui folos material pentru sine, că este la prima confruntare cu legea penală, că are o vârstă apreciabilă și că nu va zădărnici aflarea adevărului.
Recursul formulat de inculpată urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Inculpata a fost trimisă în judecată,în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 pen. rap.la art.215 al.1,2,3 și 5.pen.288 al.1,290.pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. și 33 lit.a pen, reținându-se în concret că în perioada mai 2007 - mai 2008, folosindu-se de datele de identificare ale COM SRL C- și SC SRL, fie direct, fie cu sprijinul învinuiților G, și, în schimbul unor sume de bani, a facilitat și a încercat să faciliteze obținerea de credite bancare, în cuantum de peste 200.00 lei de la Banca Comercială Română-Sucursala C și de la Banca -Sucursala C, de către învinuiții, G, A, și, prin întocmirea de documente oficiale și sub semnătură privată false de angajare, respectiv adeverințe de salariu și carnete de muncă, prin care a atestat în mod nereal că aceștia sunt angajați în cadrul celor două firme și că beneficiază de venituri lunare care le permit contractarea de credite bancare și rambursarea lor în condițiile stabilite de cele două unități bancare.
Prin încheierea penală nr.35 din 19 iunie 2008 Tribunalului Clujs -a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 zile în baza art.143 și art.148 lit.f C.P.P. iar ulterior această măsură a fost prelungită de către instanță în mod legal, astfel că aceasta a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv.
Conform art.300/2 pr.pen.în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății,legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160/b pr.pen.
Prin urmare, conform acestei obligații, instanța a procedat la verificarea măsurii și în mod corect a constatat că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, astfel că a menținut arestarea preventivă.
Astfel, temeiul arestării a fost art.148 lit.f pr.pen. respectiv inculpata a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța de fond în mod corect a constatat că atât prevederile art.143 cât și cele prev. de art.148 lit.f pr.pen. sunt îndeplinite în cauză, respectiv există probe și indicii temeinice că în cauză s-au săvârșit infracțiunile arătate mai sus, că inculpata ar fi autoarea acestor infracțiuni, respectiv contractele de muncă, cărțile de muncă, adeverințele de salariu, contractele de credit semnate de părți, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare, declarațiile de recunoaștere a faptelor date de către inculpată și declarațiile celorlalți învinuiți, iar pe de altă parte, raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetată, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea apreciază că cercetarea inculpatei în stare de libertate ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave.
Raportat la atitudinea sinceră a inculpatei pe parcursul cercetărilor, la lipsa antecedentelor penale, la colaborarea acesteia cu organele de anchetă, toate acestea reprezintă criterii de individualizare a pedepsei, pe care instanța le va avea în vedere dacă va pronunța o hotărâre de condamnare în cazul în care se va stabili vinovăția acesteia, însă în acest cadru nu au relevanță, verificându-se doar existența temeiurilor arestării,care așa cum s-a arătat, nu s-au modificat de la data luării acestei măsuri. Cercetarea judecătorească încă nu a început, cauza fiind amânată până la termenul din 25 noiembrie 2008, termen pentru care s-au citat inculpații și părțile civile lipsă.
alte motive de casare a încheierii, care să fie luate în considerare din oficiu de către instanță conform art.385/9 al.3 pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatei.
În baza art.192 al.2 pr.pen. va obliga inculpata la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, aflată în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 28 octombrie 2008 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.IM
Dact./3ex.
13.11.2008
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Ioana Cristina