Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.65/MP

Ședința publică de la 24 august 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Maria Uzună

JUDECĂTOR 3: Mihaela Popoacă

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 20 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură arestare preventivă.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:

- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în substituire avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.54/2009, emisă de Baroul Constanța;

- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.3909/2009, emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat critică hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie. Consideră că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, se poate integra în societate dacă va fi pus în libertate, fapta fost săvârșită în perioada de minorat. Susține că regula este cercetarea inculpatului în stare de libertate, starea de arest fiind excepția. Valoarea prejudiciului produs este în prezent neacoperit, dar familia s-a angajat să plătească părților civile contravaloarea bunurilor.

Solicită, în principal, admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Consideră că la acest moment procesual nu mai subzistă temeiurile inițial avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul se consideră nevinovat și menționează totodată că are loc de muncă, are familie, rezonanța faptei s-a diminuat.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a recursurilor formulate de recurenții inculpați și și de menținere a încheierii pronunțată de tribunalul Constanța, ca temeinică și legală. Temeiurile inițial avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Menționează că inculpații au săvârșit trei fapte de tâlhărie. Pericolul pentru ordinea publică este concret, rezultă din probele administrate în cauză, de asemenea solicită a se avea în vedere natura infracțiunilor și valoarea prejudiciului.

Apreciază că nu se impune nici revocarea măsurii arestării preventive și nici înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și solicită să fie judecat în stare de libertate.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și solicită să fie judecat în stare de libertate.

- CURTEA -

Asupra recursurilor penale de față;

cu soluționarea apelurilor formulate împotriva sentinței de condamnare cu termen la 07.09.2009, prin încheierea de ședință din 19 august 2009, Tribunalul Constanțaa menținut, în baza art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.(3) Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului, în baza art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.(3) Cod procedură penală și art.160 alin.(3) Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului și, a respins ca nefondate cererile formulate de inculpați prin apărători de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Pentru pronunțarea încheierii, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpații sunt cercetați sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de tâlhărie, respectiv art.211 alin.(1) și (2) lit.b), c) și alin.(21) lit.a) Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm Cod penal; art.211 alin.(2) lit.c) Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal și art.211 alin.(1) și (2) lit.b) și c) și alin.(21) lit.a) Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, reținute în concurs, conform art.33 lit.a) Cod penal ( inculpatul ) și inculpatul, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.(1) și (2) lit.b), c) și alin.(21) lit.a) Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c) Cod penal

Față de materialul probator existent la dosar, există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, în sensul art.143 Cod procedură penală, art.681Cod procedură penală.

Se mai constată și prezența temeiului prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală, dat fiind că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de tâlhărie, pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din modalitatea în care se arată că ar fi fost săvârșite faptele, respectiv prin sustragerea unor sume de bani și telefoane mobile prin violență și amenințare, numărul actelor materiale, față de sentimentul de insecuritate produs comunității, față de circumstanța comiterii de către inculpatul major a faptei împreună cu inculpatul minor, având în vedere că acesta din urmă este cunoscut că a mai avut conflicte cu legea penală.

Dată fiind complexitatea cauzei, măsura arestului preventiv își păstrează caracterul de rezonabilitate și sub aspectul duratei sale.

În prezența temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive care subzistă nemodificate, instanța de apel apreciază că măsura arestării preventive se impune pentru o bună soluționare a cauzei în acord cu scopul prevăzut de art.136 Cod procedură penală, cererile privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea fiind nefondate.

Împotriva hotărârii de menținere a stării de arest, în termenul legal, inculpații și au declarat recurs, motivând că în cauză nu mai subzistă temeiurile inițial avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu există temeiuri noi, sunt nevinovați, iar lăsarea lor în stare de libertate nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.

Criticile sunt neîntemeiate.

În baza art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au stat la baza arestării impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, se menține arestarea preventivă.

Potrivit art.5 pct.(1) lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, cei doi inculpați au fost, inițial arestați în vederea aducerii lor în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit o infracțiune.

Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza probelor de vinovăție, a gravității infracțiunilor generate de natura acestora și a reacției publicului față de acestea.

Pronunțând condamnarea Judecătoria Constanța la pedepse cu închisoare, chiar dacă sentința penală nr.861/17.07.2009 nu este definitivă, dar cu o anumită valoare asupra vinovăției și responsabilității inculpaților încheind o primă fază procesuală, față de probele în acuzare aflate la dosar până în acest moment neînfrânte de apărare, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare pe timpul soluționării căii de atac a apelului privarea lor de libertate;în condițiile în care cauza s-a soluționat în primă instanță și are termen pe rolul tribunalului, în apel, la 07.09.2009 nu se poate considera că măsura arestării preventive ar fi depășit o durata rezonabilă.

Având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive subzistă și în prezent nemodificate, privarea de libertate fiind necesară realizării scopului constând în buna desfășurare a procesului penal, cererile formulate de inculpați privind revocare sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu sunt admisibile.

Prin urmare, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursurile sunt nefondate și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, vor fi respinse.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata sumei de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.189 Cod procedură penală și a "Protocolului" încheiat între și UNBR, onorariile de câte 100 lei pentru avocat, respectiv pentru avocat se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge recursurile penale declarate de inculpații și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 20 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondate.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurenții la plata sumei de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Conf. art.189 cod procedură penală, onorariile de câte 100 lei pentru avocat, respectiv pentru avocat se vor plăti din fondurile

Conform art.309 alin. ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 august 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Jud. fond.:,

Red.dec.jud.: -

Tehnored.gref.: /2 ex./ 25.08.09

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Mihaela Popoacă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Constanta