Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 67/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 67/2008
Ședința publică de la 03 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații recurenți și - ambii în stare de arest din Penitenciarul Aiud, asistați de avocat -cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpaților recurenți susține recursurile declarate solicitând admiterea lor, casarea încheierii penale recurate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor de îndată în libertate.
În subsidiar, dacă nu va fi împărtășită această cerere, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea de a nu părăsi țara.
Din actele și lucrările dosarului nu rezultă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, neexistând nici indicii că aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere și starea precară a sănătății inculpatei.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor formulate în cauză de inculpați ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Având ultimul cuvânt, inculpata solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate, susținând că nu a comis fapta pentru care s-a dispus arestarea sa.
Inculpatul se consideră nevinovat și solicită a fi pus în libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Constată prin încheierea din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul - s-a dispus în baza art. 300/2, rap. la art. 160/b și C.P.P. art. 148 lit. f) menținerea C.P.P. măsurii arestării preventive a inculpaților și.
Prin aceeași încheiere s-au respins cererile de revocare a arestării preventive și de înlocuire a acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpați.
În motivarea acestei încheieri, Tribunalul a reținut că inculpații și au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, în dosar fiind trimisă în judecată și inculpata I, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42.Cod Penal, inițiere și constituire de grup prev. de art. 8 din Legea 39/2003 și proxenetism prev. de art. 329 al. 1 cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42.Cod Penal, respectiv complicitate la aceste infracțiuni în ce-l privește pe inculpatul.
Instanța a reținut că din actele dosarului reiese că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților, că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele ce li se impută este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de starea de neliniște și insecuritate în rândul societății civile datorită faptului că persoane asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate sporită sunt cercetate în stare de libertate.
S-a mai considerat că lăsarea în libertate a inculpaților în această fază a procedurii nu este oportună, iar considerentele de ordin personal nu impun revocarea arestării sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen inculpații și.
Inculpații, personal și prin apărătorul legal, au solicitat în principal admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145.C.P.P. sau cu măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145/1
C.P.P.În motivarea recursului inculpații, prin apărătorul ales, au arătat că nu prezintă nici un pericol social iar judecarea lor în stare de libertate nu ar periclita siguranța vreunei colectivități sau buna desfășurare a procesului penal, iar pe de altă parte, temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat radical.
Inculpata mai arată că este bolnavă și starea sănătății sale nu s-a îmbunătățit deși face tratament, astfel că s-ar impune judecarea sa în stare de libertate pentru a se putea trata.
Inculpații arată că nu există date din care să rezulte că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului iar în cauză ar putea fi judecați în stare de libertate și s-ar putea înlocui măsura arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate cum ar fi aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Curtea de Apel, examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate de către recurenții inculpați, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 Cod proc. penală, cu referire la art. 160/b și C.P.P. art. 148 lit. f) C.P.P. constată că în cauză încheierea atacată este legală și temeinică iar recursurile declarate sunt nefondate din următoarele considerente:
Măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod pr. penală dar și dacă există vreuna dintre cauzele expres și limitativ expuse de legiuitorul român în disp. art. 148 al.1 cod pr. penală.
În cursul soluționării unei cauze de natură penală, în care inculpatul sau inculpații se află în stare de arestare preventivă, instanța are obligația de a verifica periodic, prin prisma dispozițiilor art. 160/b din Codul d e proc. penală, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă în cauza respectivă față de unul sau mai mulți inculpați.
Art. 160/b prevede în aliniatul (2) "Dacă instanța constată că arestarea preventiva este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului".
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive, conform alin.(3 ) din același articol de lege.
Aspectele reținute de către instanța de fond în încheierea de ședință pronunțată cum că în actualul stadiu procesual subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, implicit subzistă indiciile temeinice și probe cu privire la săvârșirea de către inculpați unei fapte penale, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la gravitatea deosebită a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații și prin reacția opiniei publice, sunt corecte, ele având fundament în probatoriul cauzei și corespund dispozițiilor legale în menținerea stării de arest preventiv.
În speță, inculpații și au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, în dosar fiind trimisă în judecată și inculpata I, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 13 al. 1, 2 și 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42.Cod Penal, inițiere și constituire de grup prev. de art. 8 din Legea 39/2003 și proxenetism prev. de art. 329 al. 1 cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42.Cod Penal, respectiv complicitate la aceste infracțiuni în ce-l privește pe inculpatul.
administrat în cauză demonstrează că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de recurenții inculpați continuă să subziste și acestea justifică menținerea arestării preventive.
Susținerile recurenților inculpați că nu prezintă pericol social sunt infirmate de acuzațiile grave ce li se aduc, acuzații susținute până în prezent de actele de urmărire penală efectuate în cauză și din care rezultă că asupra lor planează bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit faptele ce li se impută. La fel, nu se poate susține că raportat la aceste acuzații grave, lăsarea inculpaților în libertate nu ar avea un impact asupra colectivității, creând o stare de insecuritate și neliniște în rândul societății.
Curtea de Apel constată astfel că în mod corect Tribunalul Albaa menținut măsura arestării preventive a inculpaților și, având în vedere probele și indiciile temeinice că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și care, în mod cert prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărările inculpaților cum că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor ce li se rețin în sarcină exced acestei cauze și urmează a fi analizate de către instanța de fond pe parcursul cercetării judecătorești.
În ce privește starea de sănătate precară invocată de către inculpata, se constată că nu există vreun act medical procedural care să ateste imposibilitatea acesteia de a lua parte la procesul penal sau să se afle în stare de detenție preventivă.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea de Apel constată că în cauză nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpați cu o altă măsură preventivă din cele prev. la art. 145 și 145/1
C.P.P.Față de acestea, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.P.P. Curtea de Apel va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
În baza art. 192 al. 2 Cp.p., inculpații vor fi obligați la plata sumelor de câte 90 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de câte 40 lei se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ȘI împotriva încheierii penale din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr.-.
Obligă pe fiecare inculpat recurent să plătească statului câte 90 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de câte 40 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03 iulie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./
2ex/04.07.2008
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Sanda Trif, Leontin Coraș
