Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 696/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 696/R/2008
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar judecător
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Livia
-
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale fără număr din data de 12 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor:
- tentativă la omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;
- tentativă la omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;
- tentativă la omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. și art. 99 și următoarele pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele pen. ) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen.cu aplicarea art. 99 și următoarele pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, av. și av., cu delegații avocațiale la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită în temeiul art.38515pct.2 lit.d Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, arătând că măsura s-a luat și menținut și datorită mediatizării cauzei, este mult prea severă raportat la fapta comisă de inculpat. Încadrarea juridică a faptei este "ciudată" față de latura obiectivă a infracțiunii având în vedere că inculpatul a aplicat o singură lovitură cu piciorul în zona capului și chiar dacă se reține existența infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor, apreciază că pedeapsa ce se va aplica inculpatului ar fi mai redusă ca urmare a acordării circumstanțelor atenuante. Scopul măsurii arestării preventive a fost atins, în cauză au fost audiați majoritatea martorilor astfel că nu există riscul influiențării acestora.
Solicită să se țină seama de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv că se află la prima confruntare cu legea penală, s-a prezentat la organele de poliție când a aflat că este cercetat și nu sunt date că s-ar sustrage de la judecată, a recunoscut fapta comisă și nu a încercat să ascundă adevărul, este tânăr, calm, liniștit, nu este o persoană violentă, nu a consumat alcool, nu a fumat, abia a ieșit de minorat. De asemenea, solicită să se țină sema este singurul întreținător al mamei sale, precum și faptul că inculpatul are o stare precară de sănătate, fiind internat în Spitalul Penitenciar D și la infirmeria penitenciarului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită în temeiul art. 139 și 145 Cod pr.pen. înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, arătând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii.
În susținerea recursului arată că din declarațiile martorilor audiați la termenul anterior rezultă că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care este judecat și că orice persoană arestată trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție. De asemenea, apreciază că menținerea arestării preventive este nelegală raportat la art.25 din Constituția României și art.5 din CEDO referitoare la regula libertății persoanei și termenul rezonabil al detenției. Arestarea preventivă este o măsură de excepție și nu trebuie să se transforme într-o pedeapsă.
Cu privire la faptă arată că nu sunt probe temeinice că inculpatul ar fi lovit-o pe partea vătămată cu și că a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa. Inculpatul a recunoscut fapta săvârșită care a constat într-o simplă lovitură cu mâna, faptă pentru care apreciază că o persoană nu poate fi arestată preventiv.
De asemenea, solicită să se țină seama de vârsta fragedă a inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală, că acesta i-a aplicat o lovitură cu mâna părții vătămate pe fondul teribilismului, precum și faptul că din declarațiile martorilor rezultă că inculpatul nu este un suporter înrăit.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacat și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, arătând că temeiurile care au stat la baza arestării preventive s-au modificat. Temeiul prev. de art. 148 lit.f Cod pe.pen. privind pericolul pentru ordinea publică nu mai există, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor care au arătat că inculpatul nu este membru al galeriei U C și că a participat întâmplător la acest eveniment. Apreciază că gravitatea infracțiunii nu poate fi considerată temei suficient pentru menținerea măsurii arestării preventive, sens în care invocă jurisprudența CEDO, respectiv Letellier contra Franța, Jecius contra Lituania. Termenul rezonabil al detenției a fost depășit, inculpatul fiind arestat preventiv de 7 luni și tinde a se transforma într-o pedeapsă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați și menținerea ca legală și temeinică a încheierii primei instanțe care în mod corect a reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii subzistă în continuare. Din cercetarea judecătorească rezultă probe serioase care să furnizeze convingerea că inculpații au comis infracțiunile reținute în sarcina lor, ba mai mult în faza de cercetare judecătorească s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de vătămare corporală gravă într-o infracțiune mult prea gravă, respectiv în infracțiunea de tentativă la omor.
Apreciază că termenul rezonabil al detenției nu a fost depășit raportat la cauza în sine care este o infracțiune complexă și consecințele trebuie stabilite prin expertiza medico-legală. În ce privește solicitarea de a se reține circumstanțe personale ale inculpaților și atitudinea corectă a acestora până la comiterea faptei, arată că acestea vor fi reținute la individualizarea pedepsei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este arestat preventiv de 6 luni și 16 zile pentru o lovitură aplicată cu piciorul și solicită revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că era sub influența băuturilor alcoolice în momentul săvârșirii faptei și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului cu consecința cercetării sale în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor de față
Deliberând reține că prin încheierea penală pronunțată la data de 12 noiembrie 2008 în dosarul nr- a Tribunalului Cluj în temeiul art. 300 indice 2. rap. la art. 160 indice b alin.1 și 3 și 160 indice h C.P.P. s- constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, la data de 20.05.1989, În
mun. C N, judo C, CNP -, fiul lui șiMaria, la data de 31.05.1988, În mun. C N, judo C, CNP - și, fiul lui și, la data de 17.07.1991, În C N, judo C, CNP -, toți aflați în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută, respingându-se implicit cererile de înlocuire a acestei măsuri cu o altă măsura preventivă mai puțin severă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele.
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj N sub nr. de mai sus la data de 19.05.2008, au fost trimiși in judecată inculpații, fiul lui și, născut la data de 20.05.1989, cetățean român, studii 8 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N- - 6,.32, judo C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.! penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.! și 2.penal cu aplic. art.33 penal; TIV, fiul lui și, născut la data de 31.05.1988 în C N, cetățean român, studii 11 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-. 20,. în C N,-,. 242, judo C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.! penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.! și 2.penal cu aplic. art.33 penal;, fiul lui și, născut la data de 17.07.1991, in C N, cetățean român, studii 10 clase, elev, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-.24, judo C, arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.! penal cu aplic. art.99 și urm. penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.! și 2.penal cu aplic. art.99 și urm. penal, totul cu aplic. art.33 penal și, fiul lui și, născut la data de 19.08.1987, în Cugir, judo A, cetățean român, studii 12 clase, student, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in Cugir,-.15, judo A, cu reședința în C N,-, judo C, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.! și 2.penal.
Sub aspectul învinuirilor s-a reținut pe scurt în actul de sesizare a instanței aceea că la data de 7.05.2008 inculpații, au aplicat pe rând câte o lovitură părții vătămate in zona capului cu corpuri contondente respectiv cu o dală de beton, în cazul primului inculpat, și cu piciorul de către ceilalți doi, cauzându-i leziuni ce necesită 75-80 zile îngrijiri medicale, iar la aceeași dată cei trei inculpați precum și inculpatul, au proferat in public cuvinte și expresii prin care s-a adus atingere bunelor moravuri cu ocazia deplasării pe mai multe străzi din mun. C N, agresând-o in public pe partea vătămată, acte ce au avut drept consecință tulburarea gravă a liniștii și ordinii publice.
Prin sentința penală nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N, în temeiul art. 39 Cod Procedură Penală a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj N, și în consecință, În baza art.42 proc.penală rap. la art.27 pct 1 proc.penaIă a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații -, fiul lui și, născut la data de 20.05.1989, cetățean român, studii 8 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,- - 6,.32, judo C trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosarnr.488/la data de 19.05.2008, În stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav,prev. și ped. de art. 20.penal rap. la art. 174.penal cu referire la art. 175 și i penal și art. 176 litf penal, cu aplic. art. 75 penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art.321 alin.! și 2.penal, cu aplic. art.33 penal; TIV, fiul lui și, născut la data de 31.05.1988, in C N, cetățean român, studii 11 clase, muncitor, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-. 20,.!. in C N,-,. 242, judo C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, În stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.penal rap. la art. 174.penal cu referire la art. 175 și i penal și art. 176 litf penal, cu aplic. art. 75 și c penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art.321 alin.! și 2.penal, cu aplic. art.33 penal, fiul lui și, născut la data de 17.07.1991, În C N, cetățean român, studii 10 clase, elev, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in C N,-.24, judo C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosar nr.488/P/2008 la data de 19.05.2008, În stare de arest preventiv, pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 20.penal rap. la art. 174.penal cu referire la art. 175 și i penal și art. 176 litf penal, cu aplic. art. 75 penal și art.99 și urm. penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. de art.321 alin.! și 2.penal, cu aplic. art.99 și urm. penal, totul cu aplic. art.33 penal și fiul lui și, născut la data de 19.08.1987, În Cugir, judo A, cetățean român, studii 12 clase, student, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat in Cugir,-. 15, judo A, cu reședința În C N,-, judo C, trimis in judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emis in dosarnr.488/la data de 19.05.2008, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art.321 alin.! și 2.penal (ca urmare a schimbării . juridice a faptelor), în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că inculpații sunt suporteri ai echipei de fotbal "Universitatea" C N și fac parte din galeria acesteia, susținând echipa cu ocazia meciurilor disputate de aceasta in cadrul Ligii Naționale de.
În vederea meciului de fotbal pe care echipa "Universitatea" C urma să-l susțină la data de 7.05.2008 ora 17.00 cu echipa CFR C N, membrii galeriei s-au hotărât să se întâlnească in din mun. C N, unnând să se deplaseze apoi împreună prin oraș la " ", locul de desfășurare a partidei, deși nu aveau aprobarea autorităților in acest sens.
La data de 7.05.2008 în jurul orei 14.00, inculpații, și s-au deplasat in, de unde în jurul orei 15.00 au pornit apoi cu ceilalți membri ai galeriei sau suporteri, aproximativ 2000 de persoane, spre, deplasarea făcându-se pe strada N și b-dul -, pe timpul deplasării scandând în public sloganuri împotriva echipei CFR și galeriei acesteia, folosind cuvinte obscene, triviale inclusiv și la adresa jandanneriei și poliției.
Ajunși în intersecția Bulevardului 21 cu str. - -, coloana de membri ai galeriei și suporteri între care se aflau și cei patru inculpați a intenționat să se deplaseze pe aceasta din unnă stradă, cunoscând că prin zonă unna să treacă și galeria echipei CFR, însă a fost întâmpinată de un cordon de jandanni. Aceștia le-au interzis accesul pe str.- -, astfel încât au forțat trecerea, producându-se o busculadă și având loc și schimburi de lovituri, organele de ordine fiind nevoite să folosească gaze lacrimogene pentru a-l opn.
Nereușind să pătrundă pe str. - -, coloana fonnată din membrii galeriei și suporteri ai echipei de fotbal "Universitatea C" și-au continuat deplasarea pe str. -, Sindicatelor și - -, continuând să scandeze sloganuri împotriva echipei de fotbal și galeriei CFR, a jandanneriei și poliției, folosind cuvinte obscene și triviale.
În momentul in care coloana a ajuns in zona, o mare parte din membrii galeriei s-au înannat cu corpuri contondente găsi te pe străzile din apropiere, inclusiv și, primul cu o dală de baton, iar al doilea cu o țeava din metal.
Pe timpul deplasării coloana de suporteri și membri ai galeriei era unnată de trupele de jandanni ce-i însoțeau pentru a asigura ordinea și liniștea publică și a preveni eventualele incidente, precum și de mai mulți ziariști și cameramani de la cotidiene și posturi locale de televiziune, dintre care Ziarul "", Transilvană, PRO TV, 1, Realitatea, etc. Între acești a se afla și partea vătămată, sergent major la Inspectoratul Județean de C care deși era in ținută civilă se afla in exercitarea atribuțiilor de serviciu, având misiunea de a monitoriza și filma cu o cameră video deplasarea galeriei la Stadion, cât și comportamentul suporterilor celor doua echipe pe timpul desfășurării partidei de fotbal.
La un moment dat, in jurul orei 16.00, în timp ce coloana de suporteri și membri ai galeriei înainta pe str. - -, partea vătămată se deplasa pe trotuarul din partea a străzii, în fața acesteia filmând deplasarea.
La un moment dat din mulțime s-a auzit expresia "uită-I mă" cu referire expresă la partea vătămată - persoana a cărei calitate de jandann era cunoscuta de către suporterii galeriei "Universitatea"C, deoarece si anterior a filmat activitățile sportive de acest gen astfel încât ca reacție a celor ce se strigau din coloană s-a desprins doar un grup de 5-6 persoane între care și inculpații, și, ce au pornit în fugă spre locul în care se afla partea vătămată, trecând de pe stradă pe trotuar pe după un autobuz ce era parcat și care obstrucționa, în oarecare măsură, vizibilitatea către trotuar și parc, dar cu toate acestea profitând atât de neatenția părții vătămate cât și de împrejurările prielnice de mascare a locului, inculpatul i-a aplicat victimei cu o dală de beton ce o avea în mână, o lovitură în zona capului, fapt în unna căruia partea vătămată a căzut pe trotuar, după care inculpatul a rămas în apropierea zonei.
La rândul său inculpatul s-a apropiat în fugă de partea vătămată ce eracăzută pe trotuar, aplicându-i cu piciorul drept o lovitură în cap, după care a fugit în parcul din apropiere. Acesta a fost urmat de către inculpatul minor ce i-a aplicat de asemenea părții vătămate căzută pe trotuar, în același loc, o lovitură puternică cu piciorul în cap, retrăgându-se apoi între ceilalți membri ai galeriei În cauză din probele administrate rezultă că inculpații, și au lovit partea vătămată cu un corp contondent - dală de beton - și cu picioarele succesiv de 3 ori, în zona capului cu mare intensitate, cauzându-i plagă craniocerebrală indirectă, hematom extradural, pneumocefalie, multiple fracturi la nivelul orbitei stângi, fractură temporo- frontală dreaptă, hamatom periorbital OS, hematom suborbitar drept, hemosinus, maxilar și sfenoidal bilateral, contuzie hemitorace stâng, contuzie glob ocular drept, plagă contuză frontală dreapta, fractura arcada zigomatică, fractură fără deplasare a osului propriu nazal.
Lovirea victimei cu o dală de beton și cu picioarele într-o regiune corporală vitală și cu o asemenea forță care a produs leziunile menționate în actul medico-Iegal constituie o acțiune care ar fi fost susceptibilă prin ea însăși să producă moartea victimei. Așadar din moment ce loviturile au fost aplicate cu un obiect să producă leziuni mortale asupra corpului părții vătămate cu o asemenea intensitate încât a fracturat regiunea frontală, înseamnă că agresorii au intenționat să ucidă victima și nu să-i producă doar vătămări corporale, sau cel puțin, dacă nu au urmărit rezultatulletal, l-au prevăzut și au acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Împrejurarea că decesul părții vătămate nu s-a produs datorită unei cauze independente de voința sa, nu înlătură calificarea faptei ca infracțiune de omor, ci doar o circumscrie formei de tentativă a acesteia.
Ceea ce deosebește in fracțiune a de vătămare corporala de tentativa la infracțiunea de omor este poziția subiectiva a făptuitorului față de acțiunile care constituie latura obiectiva a infracțiunii.
În timp ce in cazul infracțiunii prevăzute în art. 182. penal, făptuitorul acționează cu praeterintenție - în sensul că, urmărind să lovească victima sau să-i cauzeze o vătămare corporală, se produce o consecință mai gravă, și anume punerea în primejdie a vieții acesteia, consecință care depășește intenția făptuitorului și în raport cu care el se află în culpă - în cazul tentativei la infracțiunea de omor, acesta acționează numai cu intenție.
Pentru stabilirea poziției subiective a făptuitorului trebuie sa se seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisa, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizată și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, iar dacă nu se poate stabili culpa făptuitorului în ceea ce privește consecința mai produsa, atunci acesta va răspunde pentru tentativa la infracțiunea de omor.
Este adevărat ca, din conținutul raportului de constatare medico-legaIă, rezultă că leziunile suferite de partea vătămată nu au pus in primejdie viața acesteia și au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte încadrări juridice decât cea dată faptei. Important, însă, nu este atât rezultatul concret al acțiunii agresorului, cât intenția lui, directă sau indirectă, în raport cu viața victimei.
Activitatea infracțională prin însăși materialitatea sa dovedește că cei trei inculpați au săvârșit fapta cu intenție directă prevăzând moartea victimei ca rezultat posibil al acțiunilor lor. Rezoluția în baza căreia au acționat inculpații este dovedită cu elementele exterioare ale faptelor lor: după o primă lovitură cu de beton - aptă de a suprima viața victimei, într-o zonă corporală vitală la nivelul capului cu o intensitate deosebită, loviturile au continuat în timp ce partea vătămată era căzută la pământ, cu picioarele în aceeași zonă a capului, și care
au fost la rândul lor aplicate cu o intensitate deosebită, demonstrată de gravitatea leziunilor cauzate.
Acționând în modul descris, inculpații, și au prevăzut neîndoielnic rezultatul posibil al faptelor, suprimarea vieții victimei, rezultat pe care chiar dacă nu l-au urmărit, l-au acceptat. Mijlocul folosit la agresiune, zonele vitale vizate,intensitatea deosebită a loviturilor constituie elemente suficiente pentru a se reține intenția de a ucide.
Intenția de a suprima viața victimei este explicată prin însăși modul în care inculpații au acționat, iar lipsa rezultatului letal nu s-a datorat inculpaților care au încetat agresiunea doar la intervenția martorilor și.
În acest context, mențiunea în raportul de constatare medico-legală a faptului că leziunile nu au pus in pericol viața victimei nu au influență asupra calificării juridice, decisivă fiind într-o asemenea situație poziția subiectivă cu care s-a acționat
În esență infracțiunea săvârșită de inculpați reprezintă un caz tipic al acelei modalități a tentativei denumită în doctrină "tentativă terminată, completă sau perfectă" și căreia îi este specific faptul că deși actele execuționale au fost comise integral, efectul nu a avut loc, fiind indiferente cauzele care au determinat neproducerea acestuia.
În privința distincției între tentativa de omor (art.174 penal), punerea în pericol a vieții victimei (art.182 penal) și lovirea și alte violențe (art.180 penal), doctrina și practica sunt unanime în a considera că pentru a efectua o încadrare juridică corectă trebuie să se descopere intenția cu care agresorul a acționat Pentru aceasta, numărul de zile de îngrijiri medicale ale victimei nu este decât un indiciu secundar, elementele determinante fiind obiectul de care agresorul s-aJolosit, partea corpului vizată și intensitatea loviturilor aplicate.
Urmând cele de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat permanent că agresiunile care demonstrează intenția de a ucide victima constituie tentative de omor, chiar dacă rănile provocate nu au necesitat decât un număr redus de zile de îngrijire și că nu au pus in pericol viața victimelor (de exemplu hotărârile nr.-, 3260/2006 și-privind loviturile aplicate la capul victimelor cu un topor și care au necesitat intre 8 și 9, intre 16 și 18 și respectiv intre 17 și 18 zile de îngrijiri; hotărârile nr.2197/2003 și-privind loviturile aplicate la capul victimelor cu bastoane și care au necesitat de la 17 la 18 și respectiv de la 12 la 14 zile de îngrijiri; hotărârile nr.625/2004,-, -,3750/2005 privind rănile provocate de obiecte tăioase și care au necesitat de la 10 la 12, de la 14la 15, de la 12 la 14 și respectiv de la 8 la 9 zile de îngrijiri).
În consecință acordând semnificația juridică cuvenită, activitatea infracțională a inculpaților, și vizând agresiunea părții vătămate, Judecătoria Cluj Na reținut că fapta acestora întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art.20 rap. la art. 174, art.175 și i penal, art.176 litf penal cu aplic. art. 99 și urm. penal pentru inculpatul minor.
Nu mai departe, s-a dovedit că faptele au fost săvârșite cu premeditare, inculpații s-au înarmat în acest scop, în loc public - pe stradă și împotriva unui jandarm - calitate pe care o cunoșteau, iar pe de altă parte sunt aplicabile și circumstanțele agravante prev. de art.75 penal, săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, respectiv art.75 litc penal pentru inculpatul - săvârșirea infracțiunii de către un infractor major dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor.
Ca urmare a pronunțării sentinței penale nr. 467/05.06.2008 a Judecătoriei Cluj N, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 16.06.2008, sub același număr unic: -, fiind repartizată în sistem aleatoriu completului VIII F, cu termen de judecată la data de 17.07.2008.
La datele de 25.06.2008, 17.07.2008,21.08.2008 și 25.09.2008 și respectiv 03.11.2008 - în cazul inculpatului minor, instanța a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor trei inculpați, în cadrul termenelor impuse de art.160b a1.1 și 160h a1.3 Cod Procedură Penală.
Procedând la o nouă verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de cei trei inculpați, în termenul impus de normele legale mai sus arătate, instanța a constatat că măsura luată față de aceștia este legală și temeinică, iar temeiurile ce au stat la baza luării unei asemenea măsuri subzistă și în continuare.
Astfel, în cauză există indicii temeinice și chiar probe care formează bănuiala legitimă că s-au comis fapte prevăzute de legea penală. Aceste probe constau în declarațiile tuturor inculpaților date atât în faza de urmărire penală cât și în fața Judecătoriei Cluj N, precum și suplimentele de declarații luate de către Tribunalul Cluj, în declarațiile părții vătămate, declarațiile unor martori, care au perceput direct evenimentele.
La acest termen de judecată a fost administrată o parte substanțială a probatoriului încuviințat deja. Toate aceste probe, constituie fundamente verosimile pentru a forma convingerea unui observator obiectiv și imparțial că au fost comise fapte prevăzute de legea penală, în sensul practicii constante manifestate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Fără a discuta încadrarea juridică dată faptei prin sentința penală nr. 467/2008 a Judecătoriei Cluj N, care însă ne leagă, în acest moment procesual, este evident că în acest moment instanța este sesizată cu judecarea unei infracțiuni, la care inculpații, cel puțin aparent, raportat la probele existente la dosar până acum, și-au adus o contribuție, a cărei caracterizare, ca infracțională sau nu, va fi calificată în final, prin pronunțarea unei soluții procedurale, specifice fazei procesuale în care ne aflăm, și anume cea a judecății pe fond.
Nu este momentul pentru a face o analiză de detaliu a contribuției fiecărui inculpat la consumarea faptelor, și la calificarea lor juridică pentru fiecare în parte, în raport de activitatea concretă desfășurată și de poziția lor strict subiectivă.
Din probatoriul administrat până în acest moment rezultă mai multe probleme care vor trebui dezlegate de către instanță pe parcursul cercetării judecătorești care urmează a se derula în continuare, dintre care: latura obiectivă a cauzei - prin prisma urmărilor pe care acțiunile inculpaților le-au produs, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării părții vătămate, eventualele infirmități suferite de acesta, legătura de cauzalitate dintre acțiunea fiecărui inculpat în parte și urmările produse, în ce au constat aceste acțiuni în mod concret (pentru fiecare inculpat în parte); latura subiectivă - ce au urmărit inculpații prin acțiunile lor, calitatea specială a părții vătămate (dacă era cunoscută ori nu de către inculpați).
Probatoriul administrat la acest termen și la termenele anterioare nu a deslușit suficient aceste aspecte problematice pe care le-am invocat, însă, așa cum s- arătat mai sus, în linii generale, există la dosar probe serioase care să formeze bănuiala legitimă că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală.
Pentru a fi legală dar mai ales temeinică o măsură preventivă ca cea de față este necesar ca, în primul rând, în cauză, să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul să fi comis fapte prevăzute de legea penală, arătând mai sus în ce constau aceste probe, în speța de față, chiar dacă ele nu au lămurit pe deplin, până acum cel puțin, datele ce poartă asupra încadrării juridice a faptelor și a formei de vinovăție a celor trei inculpati
În al doilea rând este necesar să existe un temei de arestare dintre cele prevăzute de art.148 Cod Procedură Penală. În cauză există cu prisosință cel descris de litera fat extului de lege mei sus amintit.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta dedusă judecății, mai ales în noua încadrare juridică dată faptei prin sentința penală nr.-a Judecătoriei Cluj N, este închisoarea mai mare de 4 ani, și nu în ultimul rând, lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Raportat la noțiunea de pericol concret pentru ordinea publică, în practica judiciară și literatura de specialitate, s-au pronunțat mai multe opinii, dar general, s-a conchis, în concordanță cu dispozițiile deciziei penale nr. 1435/15.03.2002 a Inaltei Curți de Casație și Justiție că deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esentială a infractiunii, aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, Între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este Învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de infracțiuni.
În cauza "Svipsta contra Lituaniei" Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că gravitatea infracțiunii de care era acuzată inculpata putea legitima, inițial, prin ea însăși, menținerea arestului preventiv.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpaților, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează . Împotriva infracționalității.
S-a mai arătat în jurisprudența instanței supreme că pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate În stare de libertate.
În cazul infracțiunilor deduse judecății, întreaga opinie publică a fost prompt informată de către mass media de faptele de care sunt bănuiți inculpații, făcându-se multiple comentarii legate de cinismul și barbaria de care au data dovadă aceștia, de lipsa de fair play de care au dat dovadă suporterii echipei "Universitatea C", la modul general, și inculpații, în mod special, și de atitudinea, deși combati vă, totuși sportivă, ce ar trebui să domine o competiție sportivă, de orice natură, și pe cei ce o susțin.
faptelor pentru care este cercetat inculpatul nu s-au stins nici în prezent, acest lucru fiind subliniat și prin depoziția martorului, ascultat de către instanță la chiar acest termen de judecată.
Din această depoziție reiese că la data de 01.11.2008, relativ recent, un post de televiziune, în contextul unei alte acțiuni a galeriei "U" C, a reluat imaginile agresării părții vătămate. Cu puțin timp în urmă (cu circa o lună înainte), mai multe posturi de televiziune au reluat, de asemenea, la orele de știri de maximă audiență, aceleași imagini, În perspectiva unei noi confruntări sportive între aceleași două echipe de fotbal care a generat incidentele din data de 07.05.2008. În plus, în cadrul acelorași emisiuni, s-a arătat că în Croația a fost recent condamnat un suporter pentru o faptă similară la o pedeapsă cu închisoarea destul de substanțială, făcându-se din nou analogie cu cazul de la C
Prin urmare pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă cercetarea inculpaților în stare de libertate nu a fost estompat de trecerea timpului, situatie care face inaplicabilă În speță hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului În cauza"Letellier contra Franței".
În acea hotărâre se arată că trecerea timpului face să se estompeze pericolul pentru ordinea publică, astfel încât prezervarea opiniei publice apare ca și secundară În raport de dreptul fundamental al omului la libertate. În speța de față, așa cum s-a arătat și cum rezultă din plin din cele ce preced, pericolul pentru ordinea publică este prezent și actual, atâta timp cât diverse canale mass media, ca portavoce a opiniei publice, își arată încă preocuparea față de acest incident și de demersul organelor judiciare.
Nu în ultimul rând, pentru a demonstra actualitatea acestui pericol, sunt semnificative pentru modul în care opinia publică a perceput fapta inculpaților și implicit pericolul pe care acești a îl reprezintă pentru ordinea publică, prin cercetarea lor în stare de libertate, mesajele postate pe internet, de diferite persoane, provenind din medii socio-profesionale diferite, și care se arată profund indignate de modul În care inculpații și alți suporteri ai aceleiași echipe de fotbal, au . "să-și susțină" echipa favorită.
În mod special față de inculpatul minor, instanța subliniat că repararea prejudiciului reprezintă o circumstanță personală, lăudabilă de altfel, ce va fi avută în vedere la momentul individualizării sancțiunii, dacă inculpatul va fi găsit vinovat.
În raport de data la care s-a luat măsura arestării preventive a inculpaților și față de particularitățile cauzei, apreciem că durata arestării preventive a acestora este rezonabilă și în concordanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Este real că această cauză a suferit mai multe amânări care chiar dacă nu sunt imputabile tuturor inculpaților, au fost generate de unii dintre aceștia, ori de apărătorii lor, ori unul dintre criteriile de apreciere a duratei rezonabile a unei măsuri preventive, în optica Curții Europene a Drepturilor Omului, este tocmai conduita procesuală manifestată de către părți și de apărătorii acestora. În ansamblu, cauza nu a suferit amânări nejustificate sau din motive legate de ineficiența sistemului judiciar.
Pentru toate cele mai sus expuse, apreciem că măsura arestării preventive luată față de inculpați este legală și temeinică, iar temeiurile ce au stat la baza luării sale subzistă și În acest moment și impun privarea de libertate a acestora În continuare.
Atâta vreme cât temeiurile subzistă și nu au fost modificate, nu poate intra în discuție înlocuirea unei asemenea măsuri cu o altă de o gravitate mai redusă, cum este cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art. 145 și respectiv 145 indice 1.
C.P.P.Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termenul legal inculpații, și .
În motivarea recursului incupatului se arată că măsura arestării inculpatului a fost luată datorită mediatizării cauzei, iar încadrarea juridică nu este corespunzătoare.de asemenea majoritatea martorilor au fost audiați, iar inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut săvârșirea faptei și nu exită date că s-ar sustrage de la judecată, are o stare de sănătate precară și este singurul întreținător al familiei.
Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea recursului inculpatului se arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea arestării.Din probe rezultă că inculpatul doar a lovit-o pe partea vătămată cu mâna și deci încadrarea juridică nu este corespunzătoare.De asemenea majoritatea martorilor au fost audiați,iar acesta se bucură de prezumția de nevinovăție și nu în ultimul rând este tânăr și se află la prima confruntare cu legea penală
Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului,iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea recursului inculpatului se arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive s-au modificat.Astfel temeiul art. 148.lit. f) privind C.P.P. pericolul pentru ordinea publică nu mai subzistă deoarece martorii audiați au relevat că inculpatul nu este membru al galeriei U C, și că a participat întâmplător la acel eveniment. Pe de altă parte gravitatea infracțiunii nu poate fi considerat temei suficient pentru menținerea măsurii arestării preventive.
Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului,iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Din examinarea dosarului de fond aflat pe rolul Tribunalului Cluj rezultă că au fost trimiși în judecată inculpații pentru săvârșirea tentativei la infr.de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ) și a infr.ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.; pentru săvârșirea tentativeila infr. de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. ) și a infr. ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și pentru săvârșirea tentativei la infr. la omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. cu referire la art. 175 lit. a și i pen. și art. 176 lit. f pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. și art. 99 și următoarele pen. ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele pen. ) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 și 2.pen.cu aplicarea art. 99 și următoarele pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. luându-se încă din faza de urmărire penală măsura arestării preventive a acestora.
Condițiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală subzistă și în prezent, astfel că faptele pentru care sunt cercetați inculpații prevăd pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunilor comise, urmările acestora și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.
Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, cum se susține, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Prin prisma dispozițiilor art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa că aprecierea limitelor rezonabile ale detenției trebuie să se facă urmând a se analiza circumstanțele fiecărui caz în parte.
S-a subliniat că la aprecierea caracterului rezonabil al duratei detenției preventive vor fi avute în vedere: complexitatea cauzei, aspectul dacă inculpații au prejudiciat în vreun fel eforturile magistraților de a lămuri toate aspectele de fapt, de a furniza atât apărării cât și acuzării mijloacele de probă și explicațiile pe care le consideră necesare (cauza contra Austriei; cauza S-R contra Elveției).
Durata arestării preventive a inculpaților de circa 7 luni nu este un temei al înlocuirii măsurii preventive, aceasta având relevanță numai sub aspectul prevăzut în art.140 proc.pen. referitor la încetarea de drept a măsurilor preventive, text care nu are incidență în cauză.
În plus, Curtea va reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie", măsura arestării preventive a inculpațiilor fiind conformă scopului instituit prin art.5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabilă că s-au comis mai multe infracțiuni", măsura menținerii arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.
Instanța de fond în mod corect a apreciat în contextul în care probațiunea nu a fost finalizată, că în momentul procesual actual procedând la verificarea legalității și temeiurile măsurii arestării inculpaților se impune în baza art. 3002raportat la art. 160indiceb și h Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a acestora, deoarece din momentul arestării și până în prezent nu au intervenit temeiuri noi, care să justifice punerea acestora în libertate.
Referitor la existența anumitor anumitor împrejurări sau circumstanțe de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpaților -respectiv poziția procesuală adoptată de către aceștia, colaborarea cu organele judiciare, absența antecedentelor penale,încadrarea juridică corespunzătoare a faptei, precum și participația penală a acestora vor fi relevante într-un moment procesual ulterior când instanța va pronunța o soluție conform art. 345.
C.P.P.În contextul celor expuse mai sus, nu este oportună nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, precum și la disp. art. 139.
C.P.P.Astfel potrivit art. 139.C.P.P. o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea arestării, s-au schimbat.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpaților sau a faptelor săvârșite de către aceștia, ceea ce în speță până în prezent nu s-a constatat.
Ca atare, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații. și aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj.
În baza art. 189.C.P.P. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de câte 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, pentru avocații și.
În baza art. 192 alin. 2.va C.P.P. obliga pe inculpații si să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial și pe inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații. și aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, pentru avocații și.
Obligă pe inculpații si să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial si pe inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Livia
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
5.ex.
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Livia
