Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 732/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 732/
Ședința publică din 03 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Teodora G--
Grefier:
Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitatea organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale, declarate de inculpații, ȘI, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art.304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-au prezentat recurenții inculpați, asistați de avocat ales, în baza delegației de la dosar, și, asistați de avocat, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a permis apărătorilor să ia legătura cu inculpații.
, și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații, și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură preventivă, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării.
Din motivarea încheierii rezultă că inculpatul este lider de grup, ceea ce nu este adevărat, iar pentru ceilalți inculpați s-a motivat doar pe faptul că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării. Altă motivare nu este făcută, ceea ce duce la concluzia că încheierea nu este motivată. S-au făcut operații strict legale, cu procură legală și lăsarea în libertate a inculpaților nu are ce pericol să prezinte, nu are cum influența probele, pentru că toate actele sunt la dosar. Inculpații au și situații deosebite în familie, inculpata are un copil minor care este internat în spital, fiind bolnav de inimă. are un copil minor și soția urmează să nască.
În situația în care se va dovedi că inculpații se fac vinovați de vreo faptă penală, vor fi condamnați și vor executa pedepsele ce se vor aplica.
Inculpații sunt arestați de 7 luni și având în vedere numărul mare de părți vătămate și martori, care urmează să fie audiați, cercetarea poate foarte mult, și nu se mai impune menținerea măsurii arestării. Nu există nici-o dovadă că prin lăsarea în libertate inculpații ar perturba buna desfășurarea procesului prin lăsarea în libertate.
Avocat depune la dosar pentru inculpatul acte cu borderou și un memoriu.
Solicită a se constata în ceea ce-i privește pe ambii inculpați, că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării. Măsura arestării a fost luată pentru a da posibilitatea organelor de cercetare să efectueze urmărirea penală, să administreze probe, ori în acest moment, aceste acte au fost finalizate, dosarul a fost înaintat la instanță. Nu există nici-o dovadă că prin lăsarea în libertate, inculpații ar perturba buna desfășurare a procesului.
Au trecut 7 luni de la data arestării, probele la urmărirea penală au fost administrate, iar în ce privește administrarea probelor la instanță, arată că este vorba de 300 martori și părți vătămate și ar foatre mult, unele părți fiind plecate din țară. În acest fel se va depăși termenul rezonabil.
Inculpatul a recunoscut faptele, mai mult, dat detalii care au dus la aflarea adevărului și deci nu mai are cum influența buna desfășurare a procesului. Solicită admiterea recursului casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură preventivă.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, încheierea este nemotivată. Motivarea de la fila 16 este făcută pentru 1o inculpați, printre care și -., nicidecum pentru. Se face chiar precizarea că a fost lider de grup, ori pentru nu rezultă din nicio probă că ar fi fost lider, ci -. era liderul. Nici unul din cele 6 motive nu se referă la.
Inculpatul doar a negociat cu persoanele care vroiau să valorifice acțiunile, au mers la notariat unde au fost încheiate procurile, în baza cărora s-au încasat banii. Totul s-a făcut legal. Este vorba de un comerț prevăzut de lege. În acest sens a depus azi la dosar copie de pe procurile încheiate. Din nicio probă nu rezultă că inculpatul ar fi comis vreo faptă penală. Având în vedere că motivarea încheierii în ceea ce privește menținerea măsurii arestării nu este făcută și pentru, solicită casarea cu trimitere spre rejudecare.
În ceea ce privește liberarea provizorie, motivarea instanței că prin lăsarea în libertate ar perturba buna desfășurare a procesuluiu și că ar comite alte fapte penale, nu este dovedită cu nimic. Pericolul social nu este totuna cu pericolul pentru ordinea publică. Potrivit deciziilor CEDO, după administrarea probelor, cercetarea se poate face cu inculpații în stare de libertate. Sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru a se dispune liberarea provizorie sub control judiciar. Solicită admiterea recursului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor, menținerea încheierii ca legală și temeinică atât pe menținerea măsurii arestării, cât și în ce privește liberarea provizorie a lui, întrucât subzistă temeiurile avute în vederea la luarea măsurii arestării. Sunt indicii că prin lăsarea în libertate a inculpatului, s-ar perturba buna desfășurarea a procesului și că poate comite alte fapte.
În ceea ce privește motivarea încheierii cu privire la -. în loc de, este vorba de o greșeală de dactilografiere.
Recurenții inculpați având ultimul cuvânt pe rând:
solicită să fie judecat în stare de libertate;
solicită să fie judecată în stare de libertate, are copilul bolnav de inimă, în prezent fiind internat în spital;
solicită să fie judecat în stare de libertate, nu este vinovat, totul a fost făcut în mod legal;
solicită să fie judecat în stare de liberate;
, solicită să fie judecat în stare de libertate, a recunoscut fapta, nu are cum să împiedice buna desfășurare a procesului.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în temeiul dispozițiilor art. 3002rap. la art. 160 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 17.03.1970 în comuna, județul G, domiciliat în B V,-, CNP -, fiica lui G și -, născută la data de 27.07.1971, în comuna, județul G, domiciliat în B V, sat Spart, județul G, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.01.1988 în orașul B V, județul G, domiciliat în B V,-, județul G, CNP -;, fiul lui și, născut la data de 20.03.1987 în municipiul B, sector 6, domiciliat în B V,-, județul G, CNP -;, fiica lui și, născută la data de 17.09.1974, în orașul B V, județul G, domiciliată în B,-, județul G, CNP -;, fiul lui G și, născut la data de 22.05.1982 în municipiul B, sector 2, domiciliat în B, sector 3,-,. 34A,.3,. 1,.66, CNP -;, fiul lui și, născut la data de 27.04.1981 în municipiul B, sector 6, domiciliat în municipiul B, sector 6,-,. 145,. B,. 2,.56, CNP -; ( fost ),fiul lui și, născut la data de 18.07.1982 în municipiul B, sector 6, domiciliat în B, sector 6, domiciliat în B, sector 2,-,.3, CNP -;, fiul lui - și, născut la data de 13.02.1988 în municipiul B, sector 6, domiciliat în municipiul B, sector 6,-,. 3,. A,. 4, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 18.08.1972 în municipiul B, sector 7, domiciliat în B, sector 6,-, -.2,.1,.40, CNP -, în prezent toți deținuți în Penitenciarul Colibași.
În baza disp. art. 160/8a alin. 6 Cod pr.penală, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
În baza disp. art. 139 Cod pr.penală, s-a respins cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Cu privire la starea de arest inculpaților, N, (fost ), și u, la cererea inculpatului N de liberare provizorie sub control judiciar și la cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, tribunalul a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr.37D/P/2007/18.06.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor, Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Piteștia dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.279 alin.1 rap.la art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit. din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.215 alin.1, 2 și 5 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal rap.la art.288 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.291 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.290 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal rap.la art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.279 rap.la art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit. din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.215 alin.1, 2 și 5 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.290 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal și art.33 lit.a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.26 cod penal rap.la art.279 alin.1 rap.la art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.215 alin.1, 2, 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal; N, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.279 alin.1 rap.la art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.215 alin.1, 2 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.26 cod penal rap.la art.279 alin.1 și art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 cod penal rap.la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.290 Cod penal, cu aplic.art.41 alin2 Cod penal, art.42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
În cauză au mai fost trimiși în judecată în stare de arest încă 5 inculpați și în stare de libertate alți 13 inculpați pentru săvârșirea unor fapte similare.
A fost trimis în judecată, în lipsă, și inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.279 alin.1 rap.la art.248 comb.cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal rap.la art.288 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.291 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 cod penal rap.la art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
În esență, actul de sesizare al instanței a reținut că inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv împreună cu alți inculpați s-au constituit într-un grup infracțional cu intenția de a săvârși mai multe fapte penale.
Inculpații, -., și și-au propus să procure fraudulos sume importante de bani într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acțiuni la SC " Central" SA prin mijloace frauduloase.
În realizarea scopului propus aceștia au contactat pe inculpatul, care lucrase până în luna februarie 2007 la SC Central SA și, ulterior el i-a atras în grupul infracțional organizat pe inculpații, și a, care aveau calitatea de operator-calculator la SC Central SA, spre a le procura informații despre cetățenii din baza de date au un număr mai mare de acțiuni, care este valoarea aproximativă a acestora și datele de stare civilă ale celor vizați.
În urma serviciilor făcute, cei care aveau calitatea de angajați la SC Central SA primeau sume de bani, care variau în ceea ce privește cuantumul, în raport cu numărul mai mare sau mai mic al acțiunilor pe care le dețineau investitorii ce urmau a fi devalizați.
Inculpații au recurs și la o altă cale de a obține extrase de cont și liste cu coduri confidențiale, întocmind acte de identitate false pentru acționarii ce urmau a fi înșelați, pe care le anexau la o cerere semnată în numele persoanei vizate, mai atașau o chitanță că au plătit taxă cerută pentru eliberarea documentelor de tranzacționare, după care expediau aceste acte prin poștă la unitatea depozitară și solicitau să li se schimbe în baza de date domiciliul, pe adresa B,- ori 100, sector 6, cerând totodată să le fie expediate, tot prin poștă, actele de tranzacționare la noua adresă.
La adresa din-, locuia inculpatul, care prin căsătorie și-a schimbat numele în, iar la nr. 100 locuia un vecin al lui, care îl rugase să îi oprească această corespondență și să i-o înmâneze, întrucât între timp el vânduse casa. După tranzacționare, banii erau virați într-un cont bancar sau expediați prin mandat poștal investitorului. Pentru că banii ar fi ajuns la cel pe care îl înșelaseră, a trebuit ca inculpații să deschidă conturi bancare, cu procuri false și cu acte de identitate false.
grupului infracțional - inculpații, - și, cu ajutorul unor persoane neidentificate încă, au realizat acte de identitate, cu datele de stare civilă ale persoanei ce urmau să i se tranzacționeze fraudulos acțiunile, dar cu fotografia celui care trebuia să deschidă contul bancar și să ridice banii.
Grupul infracțional a înșelat un număr de 303 persoane care locuiesc în diferite regiuni ale țării, cu suma totală de 1.878.841,48 lei. Inculpații, astfel organizați, au comis aceste infracțiuni în perioada cuprinsă între vara anului 2006 și 23 iulie - 1 august 2007.
Tribunalul Argeș prin încheierea nr.43/CC/27.05.2009, pronunțată în dosar nr-, definitivă prin încheierea nr.48/R/29.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a dispus arestarea preventivă a inculpaților, iar prin încheierea pronunțată de instanța de recurs s-a dispus arestarea preventivă inculpatului.
În ce privește pe inculpații, -, ( fost ), și, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a acestor inculpați.
Astfel, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar infracțiunile pentru care s-a luat măsura arestării preventive și pentru care au fost trimiși în judecată cei 10 inculpați, sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar în sensul disp.art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ce privește pe inculpații și -, s-a constatat că în sarcina acestora s-a reținut și calitatea de organizatori de grup, iar pentru inculpatul s-a reținut, pe lângă calitatea de organizator de grup, și calitatea de salariat la partea civilă SC Central SA.
Instanța de fond a apreciat, că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, din modul în care s-a reținut în rechizitoriu că ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni, din numărul mare al participanților la săvârșirea faptelor penale precum și al părților vătămate și civile, în total 303 persoane au fost prejudiciate, din valoarea ridicată a acestui prejudiciu așa cum s-a reținut la urmărirea penală.
De asemenea, pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din caracterul organizat al faptelor reținute în sarcina inculpaților, organul de urmărire penală reținând constituirea în cauză a unui grup organizat în vederea săvârșirii de alte infracțiuni.
La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică se are în vedere și participația fiecărui inculpat la săvârșirea mai multor infracțiuni și a mai multor acte materiale precum și rezonanța socială a săvârșirii unor infracțiuni cu consecințe grave pentru părțile vătămate.
De asemenea, s-a avut în vedere posibilitatea scăderii încrederii proprietarilor de acțiuni în instituțiile de depozitare a acestora din toată țara, deoarece părțile vătămate în număr foarte mare, locuiesc în mai multe zone urbane și rurale ale țării, precum și în bursa de valori mobiliare. Totodată, s-a avut în vedere și posibilitatea scăderii încrederii populației în organele și instituțiile statului cu atribuțiuni de urmărire și judecată a unor astfel de fapte.
De asemenea, s-a avut în vedere la stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică și posibila reacție a colectivității la săvârșirea unor astfel de infracțiuni, având în vedere și vârsta înaintată a unora dintre părțile vătămate.
În cauză, tribunalul a apreciat la stabilirea pericolului social concret pentru ordinea publică, modul de operare pentru fiecare inculpat arestat preventiv, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, precum și atitudinea inculpaților la urmărirea penală.
Prin aceste elemente, s-a făcut dovada că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a celor 10 inculpați impun în continuare privarea de libertate.
Cu privire la aplicarea art.5 privind dreptul la libertate și la siguranță din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, s-a constatat de către instanța de fond, că potrivit acestui text, orice persoană are dreptul la libertate și la siguranță și nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, decât în situația în care măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale.
În speță, măsura arestării preventive pentru inculpați a fost luată cu respectarea dispozițiilor Codului d e procedură penală și a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Termenul de arestare preventivă a inculpaților la această dată este rezonabil, având în vedere natura și complexitatea cauzei.
Instanța de fond a apreciat, că se impune menținerea stării de arest preventiv a celor 10 inculpați, în scopul asigurării în sensul disp.art.136 Cod pr.penală, a bunei desfășurări a procesului penal în această fază, respectiv în scopul împiedicării sustragerii inculpaților de la judecată.
Având în vedere elementele mai sus arătate, în prezent nu se justifică revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpați și nici înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara, sau cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Perioada de arest preventiv pentru cei 10 inculpați reprezintă un termen rezonabil în raport de natura și complexitatea dosarului și de numărul mare de inculpați și părți civile.
Cu privire la cererea inculpatului N, de liberare provizorie sub control judiciar, s-a constatat că această cerere este admisibilă în principiu, deoarece pedeapsa prev.de lege pentru faptele reținute în sarcina acestui inculpat este mai mică de 18 ani.
Dar, în sensul disp.art.1602lit.b Cod pr.penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi acordată în ce privește pe inculpat; astfel, din atitudinea inculpatului pe parcursul procesului, din relațiile acestuia cu o parte din inculpați, precum și din activitatea materială reținută în sarcina inculpatului în actul de sesizare al instanței, rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni și să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori.
În aceste condiții, cererea formulată de inculpatul Naf ost apreciată de instanța de fond ca neîntemeiată.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.
In esență, toți inculpații au invocat nemotivarea încheierii, depășirea unui termen rezonabil de la luarea măsurii și faptul că judecata se va prelungi datorită multitudinii de părți vătămate și a lipsei de procedură cu acestea. De asemenea, inculpații au susținut că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpații, și au susținut că au făcut operațiuni legale, tranzacționând acțiuni pe bază de procuri obținute de la adevărații proprietari. Inculpatul arată că are o situație familială care impune prezența sa alături de copilul minor și de soția care urmează să nască, iar inculpata a arătat că are un copil grav bolnav.
Inculpatul a solicitat să fie pus în libertate, deoarece a recunoscut săvârșirea faptelor și a furnizat detalii care au condus la aflarea adevărului, deci nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Inculpatul a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare și a arătat că încheierea nu este motivată în nici un fel în ceea ce-l privește, între cei 10 inculpați la care face referire prima instanță regăsindu-se -. care este o altă persoană cu care nici nu este rudă, singura legătură cu acesta fiind localitatea în care își au domiciliul. Inculpatul susține că nu există nici o probă în sensul săvârșirii vreunei fapte penale, cumpărând în mod legal acțiunile pe bază de procuri și efectuând plata către vânzătorii lor. De asemenea, a arătat că cererea sa de liberare provizorie este întemeiată.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că recursurile inculpaților, și sunt nefondate, iar recursul inculpatului este fondat, numai în ceea ce privește nemotivarea încheierii pentru menținerea arestării sale preventive, acest caz de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.9 Cod pr.penală, conducând la casarea parțială a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare sub acest aspect.
Susținerile inculpatului, referitoare la lipsa oricărei motivări a menținerii arestării preventive în ceea ce-l privește, sunt reale.
Incheierea recurată este structurată în partea de considerente în funcție de conținutul dispozitivului: alineate în care se motivează amânarea judecății, alineate în care se motivează dispoziția de menținere a arestării preventive a inculpaților, un paragraf în care se motivează respingerea cererii inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive și în final argumente pentru respingerea cererii de liberare provizorie formulată de inculpatul.
Pentru a argumenta soluția de menținere a arestării preventive, prima instanță a enumerat infracțiunile pentru care fiecare dintre inculpații arestați au fost trimiși în judecată (10, 11, 12 și 13 din încheiere), a sintetizat situația de fapt, s-a referit la temeiurile reținute de instanță la momentul luării acestei măsuri preventive (14) și a făcut un istoric al încheierilor prin care s-a menținut în continuare măsura și s-au respins diferite cereri ale inculpaților, referitoare la punerea lor în libertate (15).
In continuare, instanța de fond a redat textele de lege incidente sau o sinteză a conținutului articolelor 300/2, 160/b, 160/2 și 139 alin.2 Cod pr.penală. Argumentele propriu-zise pentru menținerea arestării preventive se regăsesc începând cu paragraful 5 al paginii 16 și continuă pe pagina 17.
In tot acest conținut, nu se regăsește nici măcar o dată numele inculpatului, tribunalul enumerând 10 inculpați între care se regăsește inculpatul -. și făcând referire în continuare tot la acesta, deși pentru acest din urmă inculpat, arestat în lipsă și încă neîncarcerat, nu se poate pune în discuție necesitatea menținerii arestării preventive.
In cauză, nu se regăsește o eroare materială cu privire la inițiala tatălui inculpatului recurent, ci se realizează o confuzie între doi inculpați cu situații de fapt diferite, încadrări juridice diferite și circumstanțe personale distincte, deoarece instanța de fond nu se rezumă la a menționa numele inculpatului -. ci se referă și la activitatea infracțională reținută în sarcina acestuia, arătând că este organizator de grup, deși apărarea criticase modul în care s-au atribuit greșit inculpatului și în încheierile anterioare aspecte de fapt, calități și considerente străine de persoana lui.
In aceste condiții, pentru inculpatul, motivarea soluției de menținere a arestării preventive lipsește în totalitate și nu se poate aprecia, ca în cazul celorlalți inculpați recurenți, că instanța de recurs, având elemente succinte, dar esențiale privitoare la modul în care prima instanță și-a format convingerea privind persistența temeiurilor arestării, poate completa motivarea acesteia.
Lipsa oricărei motivări pentru dispoziția referitoare la menținerea arestării preventive a inculpatului, conduce la casarea încheierii sub acest aspect și la trimiterea cauzei spre rejudecare în aceste limite.
In nici un caz nu se poate accepta ideea că acele considerente avute în vedere pentru ceilalți inculpați ar fi aplicabile și inculpatului, deoarece o astfel de motivare a fost sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Svipsta contra Letoniei, în care s-a arătat că motivarea prelungirii detenției prin amplasarea în hotărâre a unui fișier de text uniform, preexistent, cu caracter succint și abstract, nu corespunde exigențelor articolului 5 paragraful 4 din Convenție.
In ce privește respingerea cererii aceluiași inculpat de liberare provizorie, Curtea constată că aceasta se analizează în condițiile în care inculpatul a rămas în stare de arest în baza încheierii anterioare prin care s-a menținut arestarea lui preventivă, rejudecarea parțială urmând să aibă loc înainte de împlinirea celor 60 de zile, prevăzute de art.300/2 Cod pr.penală, care curg de la data de 29 octombrie 2009, data precedentei încheieri.
Așa cum corect a reținut prima instanță în analiza cererii de liberare, inculpatul, spre deosebire de ceilalți inculpați, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni pedepsite cu închisoarea sub 18 ani, nereținându-se participarea sa la producerea unui prejudiciu care să atragă reținerea alin.5 al art.215 Cod penal.
Cererea a fost însă corect respinsă ca neîntemeiată, deoarece întrunirea condițiilor de admisibilitate determină doar o vocație la liberarea provizorie, în care un rol important îl au atât gradul de pericol social al faptei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, ținându-se seama în primul rând de scopul măsurii, conform art.136 alin.ultim Cod pr.penală.
Chiar dacă inculpatul susține că a săvârșit faptele fără vreo înțelegere cu ceilalți coinculpați, gravitatea lor specifică persistă, deoarece procurile pe care le invocă inculpatul presupuneau efectuarea unor tranzacții în beneficiul adevăratului proprietar și înmânarea întregului preț obținut din vânzarea acțiunilor, nu însușirea lui de către procurator.
Pe de altă parte, găsirea deținătorilor de acțiuni de către inculpat, nu a fost rezultatul aplicării unor calcule probabilistice sau a unor metode individuale care să provoace norocul de a identifica printre milioane de persoane tocmai pe acelea care dețineau acțiuni, ci este rezultatul activității celorlalți inculpați care au obținut date despre acești acționari în mod fraudulos, prin coruperea unor angajați ce aveau acces la date confidențiale, aspect care rezultă din convorbirile telefonice înregistrate.
In ce-i privește pe ceilalți recurenți, curtea constată că, deși insuficientă motivarea încheierii recurate, ea poate fi suplinită de către instanța de recurs prin particularizarea situației fiecărui inculpat, în limitele unei analize impuse de cadrul procesual ce vizează doar menținerea măsurii preventive.
Această completare a motivării se impune și față de faptul că judecătorul fondului este obligat să realizeze argumentarea hotărârii sale, în sensul că persistă indiciile săvârșirii faptei de către un anume inculpat și să facă referiri la gravitatea acuzării și periculozitatea inculpatului, ce justifică menținerea arestării, fără, însă, a face o veritabilă analiză a probelor pentru fiecare inculpat, analiză care i-ar putea atrage incompatibilitatea de a mai judeca acea cauză.
Din această perspectivă, a menținerii acestui echilibru, între o motivare detaliată și evitarea antepronunțării, dar și pentru că cercetarea judecătorească, practic, încă nu a început, judecătorul fondului nu s-a referit la posibilitatea reținerii în sarcina anumitor inculpați a unor contribuții mai mici decât cele descrise în rechizitoriu.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, rolul acestuia de organizator al grupului rezultă din activitățile desfășurate și din relațiile pe care le are cu alți coinculpați, inculpatul fiind fiul acestuia, iar concubina sa. Martorii și coinculpații au arătat că inculpatul, fie îi însoțea pe ceilalți doi menționați, fie doar îi coordona de la distanță, trimițându-i să ia legătura cu persoanele vătămate, alimentându-i cu bani și punându-le la dispoziție mașină și șofer, dar, mai ales, rezultă că acesta este persoana care a obținut o parte din baza de date a acționarilor de la angajați ai ui Central și, apoi, cerea verificarea unora dintre aceștia, fiind cel care trimitea pe ceilalți doi inculpați sau se prezenta personal pentru a aduce listele cu -urile potențialelor victime, ocupându-se inclusiv de modificarea domiciliilor acționarilor.
Inculpata, susține că a efectuat tranzacții legale în baza unor procuri obținute de la părțile vătămate, însă, curtea reamintește că aceste procuri reprezentau de fapt un mandat cu titlu gratuit, urmare căruia inculpata putea să facă operațiuni în numele și în beneficiul părților vătămate, însă, trebuia să le aducă la cunoștință realitatea operațiunilor și să le plătească întregul preț obținut urmare vânzării acestora, procura nevalorând act de vânzare-cumpărare.
De asemenea, inculpatul, deși încearcă a acredita ideea unei contribuții minore la săvârșirea faptei, curtea reține că există indicii ale implicării acestuia atât în demersurile de obținere a datelor concrete despre acționari, cât și în aceea de inducere în eroare a părților vătămate, deplasându-se în multe localități din țară împreună cu inculpata și uneori chiar împreună cu tatăl său.
Activitatea acestor inculpați a contribuit la inducerea în eroare și la păgubirea unui număr mare de persoane vătămate și la coruperea unor angajați obligați a păstra confidențialitatea datelor pe care le dețineau sau le procesau, care au decredibilizat instituțiile ce dețineau informațiile, depozitau acțiunile sau le-au tranzacționat ulterior. Prin numărul mare de persoane păgubite și prin valoarea însemnată a prejudiciului, dat fiind și teritoriul foarte mare în care s-au deplasat inculpații pentru a înșela pe părțile vătămate, s-a produs o puternică rezonanță negativă în rândul societății, ce justifică menținerea inculpaților în stare de arest, chiar și după trecerea a 7 luni de la arestare.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, este adevărat că acesta a recunoscut, în parte, faptele și că a ajutat la identificarea unora dintre coinculpați, însă, date fiind calitatea acestuia de angajat al " Central" și durata mare de timp în care acesta și-a adus contribuția la activitatea infracțională, pentru realizarea unor câștiguri personale, deși el avea ca atribuții de serviciu inclusiv păstrarea confidențialității datelor și evitarea oricăror tentative de fraudare a acționarilor, curtea apreciază că în mod corect s-a menținut arestarea preventivă a acestui inculpat.
Durata arestării preventive de doar 7 luni, nu depășește un termen rezonabil, dată fiind complexitatea cauzei cu zeci de inculpați și sute de părți vătămate, unele decedate, cu domicilii pe tot teritoriul țării.
Față de toate cele expuse, curtea va respinge ca nefondate recursurile inculpaților, și, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va admite recursul inculpatului, însă numai în ceea ce privește dispoziția de menținere a arestării preventive a acestui inculpat, pentru care în baza dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.c Cod pr.penală, va fi casată sub acest aspect încheierea și va fi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș, menținându-se dispoziția de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, precum și restul dispozițiilor încheierii recurate.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurenții inculpații cărora li s-a respins recursul vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat, iar în ce privește pe inculpatul, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, în baza art.192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20 martie 1987, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea menționată numai cu privire la dispoziția de menținere a măsurii arestării preventive a inculpatului și trimite cauza spre rejudecare sub acest aspect la Tribunalul Argeș
Menține în rest dispozițiile încheierii.
Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 17.03.1970 în comuna, județul G, domiciliat în B V,-, CNP -, fiica lui G și -, născută la data de 27.07.1971, în comuna, județul G, domiciliat în B V, sat Spart, județul G, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.01.1988 în orașul B V, județul G, domiciliat în B V,-, județul G, CNP -; și, fiul lui și, născut la data de 27.04.1981 în municipiul B, sector 6, domiciliat în municipiul B, sector 6,-,. 145,. B,. 2,.56, CNP -; deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-, și-i obligă pe acești inculpați la câte 150 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - G -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2/9 2009
Jud.fond -.
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Corina Voicu, Teodora
