Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 781/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 781/R/2008
Ședința publică din 23 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Virgil Viorel
JUDECĂTORI: - -
- -
Președintele Curții de APEL CLUJ
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații, - G, DO-, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 18 decembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului H, cu delegație la dosar, inculpatul G, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului S, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului S, cu delegație la dosar, inculpatul Do-adu, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului B, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului B, cu delegație la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului S, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea din oficiu a inculpatului depune acte medicale la dosar solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătoarea din oficiu a inculpaților, și solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, cu consecința revocării măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpaților. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că probele au fost administrate în faza de urmărire penală, astfel încât inculpații nu ar putea să împieteze buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care probațiunea este în mare parte informatică. Expertizele multiple sunt finalizate, inculpații neavând nicio posibilitate de a influența derularea procesului penal. Apreciază, raportat la fapta comisă, la perioada de detenție că acesta este momentul propice pentru a se dispune punerea în libertate a inculpaților. Gravitatea faptelor comise de inculpați, fiind constituiți în grup infracțional organizat, rezonanța acestora în rândul opiniei publice nu pot fi luate în considerare pentru a se menține starea de arest preventiv a inculpaților. că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, inculpații fiind trimiși în judecată, iar probațiunea complet administrată. Pentru a nu se transforma această măsură într-o sancțiune se impune punerea de îndată în libertate a inculpaților. Din probele administrate în cauză nu s-a dovedit că inculpații ar avea o contribuție mare în acest dosar. Inculpatul și-a recunoscut vina care nu este suficientă pentru a fi privat de libertate. Susține că pericolul pentru ordinea publică se confundă cu pericolul social al faptei.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se constată că nu mai există elemente noi care să stea la baza luării măsurii arestului preventiv. Acest inculpat a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa și s-a dispus începerea urmăririi penale pentru 6 infracțiuni. Încă de la începutul anchetei acest inculpat a avut o poziție sinceră, de recunoaștere a faptelor, de regret, a recunoscut prejudiciul cauzat. Activitatea infracțională în ceea ce-l privește pe acest inculpat se rezumă la 24 de ore, în perioada 30-31 iulie, când a sustras diferite sume de bani din bancomat. S-a luat măsura arestului preventiv la 8 septembrie 2008, însă s-a realizat efectul forței coercitive, astfel încât se impune admiterea recursului. Inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut faptele, însă nu a cunoscut persoanele care i-au propus această afacere.
Apărătorul ales al inculpatului G solicită admiterea recursului declarat de inculpat, revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate. Tribunalul Sălaja procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv și a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului. Chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, totuși pericolul concret pentru ordinea publică s-a redus considerabil. CEDO a statuat în mai multe cauze (cauza Lettellier contra Franței) că pericolul social se diminuează odată cu trecerea timpului. Instanța de fond trebuia să analizeze în mod concret și real gradul de diminuare a pericolului social. Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie analizat raportat la stadiul dosarului, la probele existente, la persoana inculpatului. Având în vedere aceste aspecte, raportat la poziția sinceră a inculpatului care a recunoscut acuzațiile care i s-au adus, a dat informații despre fapte de care DIICOT- S nu avea cunoștințe, că se impune punerea în libertate a inculpatului.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, arată că acesta este unic întreținător al familiei sale. Față de stadiul dosarului, față de activitatea desfășurată de acest inculpat, apreciază că măsura arestului preventiv este prea severă și solicită să se constate că inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Solicită admiterea recursului, având în vedere cele mai sus expuse.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului arată că susține recursul declarat de inculpat și solicită admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dipună punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi. Acest inculpat doar a montat acele dispozitive, nu a sustras nicio sumă de bani. Are 4 clase, nu are cunoștințe despre bancomate, calculatoare, fiind manipulat. Consideră că implicarea acestuia în activitatea infracțională este minimă. Nu se justifică menținerea acestuia în stare de arest preventiv, întrucât nu mai poate influența cercetarea judecătorească în acest dosar și nici desfășurarea procesului penal. La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică, instanța trebuie să-și îndrepte atenția către poziția sinceră a inculpatului. Acest inculpat are în întreținere un copil minor, care are nevoie de operație urgentă în Belgia.
Solicită admiterea recursului și în principal să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Dacă inculpatul nu ar respecta obligațiile impuse în sarcină, atunci se poate dispune din nou măsura arestului preventiv. Cu onorar.
Apărătoarea aleasă a inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună punerea în libertate a inculpaților. Apreciază că măsura arestului preventiv s-a menținut în mod eronat de către instanța de fond, întrucât nu a analizat circumstanțele noi ale cauzei. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Instanța de fond a avut în vedere rezonanța profund negativă a faptelor în societate, modalitatea în care infracțiunile au fost săvârșite, precum și aspectul că activitatea infracțională s-a desfășurat în mai multe țări din Europa Centrală. Această stare trebuie analizată în raport de durata rezonabilă a măsurii arestului preventiv. Instanța de fond nu a analizat circumstanțele noi ale cauzei. A trecut 1 an de zile de la începerea activității infracționale. Acest inculpat a indicat persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii, a dus la descoperirea altor acte materiale, ceea ce a dus la aplicarea art. 9 din Legea 39/2003. În acest dosar pericolul social pentru ordinea publică s-a diminuat, iar rezonanța faptelor comise s-a mai stins. La finalizarea cercetării judecătorești s-ar putea ca unele din fapte să prezinte o altă încadrare juridică.
Referitor la circumstanțele personale ale acestui inculpat, arată că în familia sa se produce o adevărată dramă. Fratele acestuia este grav bolnav și are nevoie urgentă de operație în străinătate. A împlinit 24 de ani în data de 18 decembrie 2008. Nu are antecedente penale, iar această infracțiune este dosar un incident în viața sa. A recunoscut și regretat faptele comise. Deși a avut o poziție sinceră pe tot parcursul cercetărilor totuși cererile sale au fost respinse de plano, cu referire la periculozitatea generică a faptelor, fără să se aibă în vedere situația personală a inculpatului.
Apărătoarea aleasă a inculpaților și Do-adu solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar să se înlocuiască măsura arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Ar. 3001proc.pen. are în vedere temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv, însă în prezent aceste temeiuri s-au schimbat și nici nu mai există temeiuri noi. La filele 44-45 din rechizitoriu există o caracterizare a DIICOT din care rezultă că acești inculpați au furnizat date esențiale pentru descoperirea altor inculpați și a altor acte materiale. Totodată, la fila 56 se reține că nu au falsificat instrumente de plată și nici nu au extras vreo sumă de bani. Nu poate fi reținută aderearea la un grup infracțional organizat și nici nu se poate reține că cei doi inculpați prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică. În sarcina lor s-a reținut un prejudiciul relativ scăzut, respectiv 10000 lei în sarcina inculaptului și 20000 lei în sarcina inculpatului. Nu există părți civile în cauză. Inculpatul a ajuns dintr-o eroare în acest grup, toți ceilalți inculpați declarând că nu-l cunosc pe acesta. Au fost găsite două carduri clonate, prin rechizitoriu dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală pentru 6 infracțiuni, dispundându-se trimiterea în judecată pentru 3 infracțiuni. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că la luarea în considerare a gradului de pericol nu trebuie să fie avută în vedere gravitatea infracțiunii reținute în sarcină.
În concluzie, solicită admiterea recursurilor cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților, apreciind că 60 de zile în stare de arest preventiv au fost suficiente pentru a se reeduca. în penitenciar la 19, respectiv 23 de ani, scopul reeducării prev. de art. 136 proc.pen. nu ar putea fi atins. Nu se vor mai putea reintegra în societate. Inculpatul se afla în străinătate la momentul începerii urmăririi penale și cu toate acestea s-a întors în țară pentru a se pune la dispoziția organelor de urmărire penală.
Apărătorul ales al inculpatului arată că și de această dată judecătorul fondului a fost sedus de starea de fapt reținută prin rechizitoriu, care însă nu reflectă adevărul. DIICOT din dorința de a prezenta o situație fantastică încearcă să exagereze lucrurile și să le prezintă într-o lumină gravă. Se vorbește despre existența unui sistem de tip mafiot, crimă organizată, de un sistem de tip piramidal cu funcționare de tip ceas elvețian, în care fiecare inculpat are un rol prestabilit. Sunt prezentate infracțiuni care sunt de o gravitate fantastică, însă care nu corespund realității. Aceste aspecte sunt menite să dea o gravitate extraordinară. Susține că inculpatul nu a comis faptele reținute în sarcina sa. A făcut rost de 1500 de euro și împreună cu alți trei indivizi a cumpărat un aparat. În rechizitoriul s-a reținut că ar fi încercat să monteze echipamente de citit carduri, însă nu au reușit pentru că bancomatele aveau sisteme de bruiaj. Au primit 30 de carduri falsificate pentru a sustrage bani, însă nu au reușit să sustragă niciun, pentru că persoana care le-a înmânat cardurile a luat banii înainte. Inculpatul nu a fost întrebat de prejudiciul cauzat, deși în rechizitoriul așa se reține. A recunosctu faptele reținute în sarcina sa. Nu a ascuns nimic și a contribuit la aflarea adevărului în acest dosar. După luarea măsurii arestului preventiv nu s-a mai administrat nicio probă. Este student la arhitectură în anul 3. A răspuns la prima solicitare a organului de urmărire penală, s-a supus tuturor măsurilor dispuse de procuror și s-a considerat inițial că nu prezintă niciun pericol pentru ordinea publică. Consideră că numai aceste neconcordanțe între starea de fapt și probele administrate ar trebui să ducă la concluzia că menținerea stării de arest preventiv nu este necesară. Se arată în rechizitoriul că din probele administrate rezultă acuzații grave, însă 80% din dosarul de urmărire penală conține înregistrarea convorbirilor telefonice, or s-a stabilit că informațiile de acest fel nu pot fi folosite ca probă în procesul penal. Având în vedere comportamentul sincer de care a dat dovadă inculpatul și prin care a încercat să ajute la aflarea adevărului în cauză, a răspuns la solicitarea DIICOT, apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Noul cod penal, preconizat a intra în vigoare la data de 1 septembrie 2009 prevede pedepse mult mai reduse.
Susține că inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise. Nu poate fi luată o măsură egală pentru toți, atât pentru cei care au cauzat un prejudiciu, cât și pentru cei care nu au cauzat niciun prejudiciu.
În concluzie, solicită admiterea recursului pentru considerentele de mai sus.
Reprezentanta DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii Tribunalului Sălaj prin care s-a menținut măsura arestului preventiv. Instanța de fond procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, conf. art. 3001proc.pen. a pronunța o soluție temeinică și legală, având în vedere că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv. A respins cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv, întrucât nu există date sau elemente noi care să contureze o schimbare a temeiurilor. Raportat la amploarea infracțiunilor comise de inculpați nu se poate spune că timpul scurs este suficient pentru a diminua pericolul social al faptelor. Raportat la complexitatea cauzei apreciază că nu se poate vorbi de o durată rezonabilă a măsurii arestului preventiv.
În concluzie, solicită repingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu consecința obligării acestora la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cu consecința cercetării sale în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Dorește să fie alături de familie d e sărbători.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită punerea sa în libertate și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, susține că a dat dovadă de credibilitate, când i s-a adus la cunoștință încadrarea juridică a faptelor. După ce a fost audiat a plecat, însă s-a prezentat la fiecare solicitare a organului de urmărire penală. Solicită să i se acorde o șansă să demonstreze că susținerile parchetului nu sunt adevărate.
Inculpatul Do-adu, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arătând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are antecedente penale. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate. Nu sunt adevărate susținerile din rechizitoriu.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arătând că a fost sincer. Este student în anul 3 la facultatea de arhitectură, are un loc stabil de muncă. Nu a beneficiat de niciun din toată această activitate. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea penală din data de 18 decembrie 2008, în baza art. 160 rap. la art. 3001proc.pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, Do-adu, G și.
În considerentele încheierii atacate s-au reținut următoarele:
Prin Rezolutia nr. 5/D/P/2008 din 21 03 2008 a -Biroul Teritorial
,
S a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului, iar prin Rezoluția nr.5D/P/2008 a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului.
Prin Rezoluțiile nr.5D/P/2008 din datele de 21 03 2008; 28 03 2008; 04 09 2008 și 24 10 2008 a - Biroul Teritorial Sălaja fost începută unnărirea penală împotriva inculpaților -, -, -, Do-adu-, -, G și, și G, fiind cercetați în dosar nr. 5/D/P/2008 a - Biroul Teritorial Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped. de art. 42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod. pen. și art. 37lita Cod penal; art.42 alin.2 din Legea 161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal; art.24 alin.1 din legea nr.365/2002, cu aplic art. 41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41alin.2 Cod penal și a art.37 Cod penal;art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal și a art.37Codpenal; art.7 din Legea 39/2003 cu aplic. art.9 din legea nr.39/2003 și a art.37 lit.a Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003 privind pe inculpatul,art.42 alin. 1 din legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art. 27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003, privind pe inculpații-, Do-adu-,. -; -,art.42 alin.l din Legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal art.7 din legea nr.39/2003 cu aplic. art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din legea nr.39/2003, privind pe inculpatul-.art.42 alin.1 din legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplic.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003, privind pe inculpatul art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2Codpenal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art.7 din legea nr.39/2003 cu aplic. art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003, privind pe inculpatul art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legca nr.365/2002 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplic.art.33 Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003, privind pe inculpațiiG,și art. 24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.l din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din legea nr.365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din legea nr.39/2003 cu aplic.art.9 din legea nr.39/2003; totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003, privind pe inculpatul
Prin încheierea penală nr. 27/C/2008 din 07 09 2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 05 -.
Prin încheierea penală nr.28/C/2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpați lor, - și, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 06 -.
Prin încheierea penală nr.29/C/2008 din 13 09 2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 11 10 2008, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.148 litf Cod procedură penală.
Prin încheierea penală nr.31/C din 30 09 2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților,
, -, G și, pe o perioadă de 30 de zile.
Prin încheierea penală nr.35/C din 28 - a Tribunalului Sălajs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților,
, -, G, și, pe o perioadă de 30 de zile, iar prin încheierea penală nr.39/C din 19 noiembrie 2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, -, G,Do-adu, și pe o perioadă de 30 de zile până la data de 24 -, ora 21,00.
Prin Rechizitoriul - Biroul Teritorial Sălaj, au fost trimiși în judecată inculpații: -, -, Do-adu-, -, -, G, - și -G fiind cercetați în dosar nr. 5/D/P/2008 a - Biroul Teritorial Sălaj,pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 42 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.37
Cod penal; art.42 alin.2 din Legea 161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal; art.24 alin. 1 din legea nr.365/2002, cu aplic art.41 alin.2 Cod
penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.a Cod penal; art.7 din Legea 39/2003 cu aplic. art.9 din legea nr.39/2003 și a art.37 lit.a Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr.39/2003 privind pe inculpatul -, art.42 alin.1 din legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod
penal; art.42 alin.2 din Legea nr. 161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.24
alin.l din Legea nr.365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.27 alin. 1 din legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și a art. 9 din Legea nr. 39/2003, privind pe inculpații-. Do-adu-.. -; -.art. 42 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art. 42 alin.2 din legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.7 din legea nr.39/2003 cu aplic. art.9 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din legea nr. 39/2003, privind pe inculpatul-.art.42 alin.1 din legea nr. 161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art. 41alin.2 Cod penal;art.7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr. 39/2003, privind pe inculpatul.art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art.7 din legea nr. 39/2003 cu aplic. art.9 din Legea nr.39/2003; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr. 39/2003, privind pe inculpatul,art.42 alin.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art.9 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și a art.9 din Legea nr. 39/2003, privind pe inculpațiiG,și art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.27 alin.2 din legea nr.365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din legea nr. 39/2003 cu aplic.art.9 din legea nr. 39/2003; totul cu aplic. art.33 lit.a Cod penal și a art. 9 din Legea nr. 39/2003, privind pe inculpatulG,reținându-se în sarcina acestora că începând cu anul 2007, inculpații au constituit un grup infracțional organizat, având ca obiect infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații. Astfel, se reține că inculpații au utilizat instrumente de plată electronice sau date de identificare ale unor deținători de instrumente de plată electronice, au falsificat instrumente de plată electronice cu care, ulterior au retras numerar din bancomate de pe teritoriul României, Franței, Olandei, Italiei, Germaniei faptele derulându-se pe o perioadă mai mare de timp.
La Tribunalul Sălaja fost înregistrat dos. nr- și s-a fixat termen de judecată la data de 21 ianuarie 2008.
La primirea dosarului procedându-se din oficiu la verificarea legalității
temeiniciei arestării preventive a inculpaților, în conformitate cu disp. art.300/1 Cod procedură penală rap. la art.160 Cod procedură penală se constată că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpați lor, având în vedere urnlătoarele considerente:
Temeiul arestării preventive a inculpaților dispusă prin: încheierea penală nr. 27/C/2008 din 07 09 2008 a Tribunalului Sălaj privind pe inculpații și, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 05 10 2008, prin încheierea penală nr.28/C/2008 a Tribunalului Sălaj privind pe inculpații, - și!-, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 06 10 2008 iar prin încheierea penală nr.29/C/2008 din 13 09 2008 a Tribunalului Sălaj privind pe inculpatul, pe o perioadă de 29 zile, până la data de 11 10 2008, prin încheierea penală nr. 36/C/28 10 2008 a Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților -, -, -, Do-adu- pe o perioadă de 29 zile, până la data de 25 11 2008, este cel prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Măsura arestării preventive a inculpaților a fost prelungită prin încheierea penală nr.39/C din 19 11 2008 a Tribunalului Sălaj până la data de 24 12 2008.
Examinându-se probele existente la dosarul cauzei la data trimiterii în judecată a inculpaților se contată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Există indicii privind săvârșirea faptelor de către inculpați, deduse așa cum am arătat din declarațiile de recunoaștere ale acestora coroborate cu declarațiile inculpatului trimis în judecată împreună cu alți inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de același gen, precum și cu procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice și de supraveghere operativă.
Rezultă astfel că mai mulți inculpați au constituit un grup infracțional organizat
având ca obiect infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații. Inculpații au utilizat instrumente de plată electronice sau date de identificare a unor deținători de instrumente de plată electronică, au falsificat aceste instrumente de plată cu care ulterior au retras numerar din bancomate de pe teritoriul României, Franței, Italiei, germani ei, Olandei.
Din grup făceau parte alături de inculpații pentru care se face verificarea măsurii arestării preventive și inculpații -, -, trimiși în judecată în alt dosar în stare de arest preventiv, precum și inculpații,
, G,.
Astfel infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prezintă un grad sporit de pericol social datorită modalității în care au fost comise și scopului urmărit, constituindu-se în grup, angrenând în activitatea infracțională un mare număr de persoane din întreaga țară iar infracțiunile au depășit granițele țării.
Aprecierea pericolului public pentru ordinea publică are în vedere nu doar valoarea prejudiciului care, chiar dacă nu s-a stabilit exact este însemnat doar raportat la recunoașterea inculpaților ci și modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia, precum și reacția generală În rândul societății civile față de astfel de fapte grave.
După cum s-a arătat mai sus, infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată inculpații prezintă un grad sporit de pericol social iar lăsarea în libertate a acestora ar prezenta un pericol pentru ordinea publică prin faptul că ar putea crea un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor care ar avea credința că organele abilitate nu aplică legea față de persoane care au săvârșit fapte grave.
Aprecierea pericolului pentru ordinea publică are în vedere nu doar valoarea prejudiciului care, chiar dacă nu s-a stabilit exact este însemnat doar raportat la recunoașterea inculpaților, ci și modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia precum și reacția generală în rândul societății civile față de astfel de fapte grave.
Față de pericolul ridicat al faptelor pentru care există indicii că au fost săvârșite de inculpați lăsarea în libertate a acestora ar putea trezi un sentiment de indignare a opiniei publice și un sentiment de nesiguranță la nivelul acesteia.
De asemenea, lăsarea în libertate a inculpaților ar putea încuraja și alte
persoane în săvârșirea unor fapte asemănătoare.
Prin urmare aceste temeiuri avute în vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive nu au încetat, dimpotrivă subzistă și în prezent și impun în continuarea privarea de libertate a inculpați lor.
Apărătorii inculpaților -, DO--, -, -, - G- și inculpații personal, au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi țara sau localitatea susținând că inculpații nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, măsura arestării preventive putând fi înlocuită cu altă măsură, motive pentru care nu se justifică judecarea acestora În stare de arest, solicitând punerea acestora în libertate și înlocuirea măsurii cu obligația de a nu părărsi localitatea sau țara.
Având în vedere considerentele mai sus arătate care au determinat arestare și menținerea arestării preventive a inculpaților și care nu au încetat, ci impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara cum aceștia solicită, ținând cont de gravitatea faptelor săvârșite și urmările acestora.
În consecință în baza art.300/1 Cod procedură penală raportat la art.160 Cod
procedyră penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații solicitând admiterea recursurilor declarate, cu consecința revocării măsurii arestului preventiv și punerea lor în libertate. În subsidiar, au solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. S-a arătat în motivarea recursurilor că probele au fost administrate în faza de urmărire penală, astfel încât inculpații nu ar putea să împieteze buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care probațiunea este în mare parte informatică. Expertizele multiple sunt finalizate, inculpații neavând nicio posibilitate de a influența derularea procesului penal. Se apreciază, raportat la fapta comisă, la perioada de detenție că acesta este momentul propice pentru a se dispune punerea în libertate a inculpaților. Gravitatea faptelor comise de inculpați, fiind constituiți în grup infracțional organizat, rezonanța acestora în rândul opiniei publice nu pot fi luate în considerare pentru a se menține starea de arest preventiv a inculpaților. S-a considerat că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, inculpații fiind trimiși în judecată, iar probațiunea complet administrată. Pentru a nu se transforma această măsură într-o sancțiune se impune punerea de îndată în libertate a inculpaților. Din probele administrate în cauză nu s-a dovedit că inculpații fiecare în parte ar avea o contribuție mare la comiterea infracțiunilor. S-a susținut că instanța de fond confundă pericolul pentru ordinea publică cu pericolul social al faptei,noțiuni care sunt distincte.
Curtea examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Inculpații sunt trimiși în judecată în stare de arest preventiv, pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
cele prev. de art. 42 alin. 1 și alin. 2 din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41, art. 42.pen. cele prev. de art. 24 alin. 1 și 2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41, art. 42.pen.; cele prev. de art. 27 alin. 1 și 2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41, art. 42.pen. art. 7 din Legea 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.În sarcina inculpaților s-a reținut că începând cu anul 2007, aceștia au constituit un grup infracțional organizat, având ca obiect infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații. Astfel, aceștia au utilizat instrumente de plată electronice sau date de identificare ale unor deținători de instrumente de plată electronice, au falsificat instrumente de plată electronice cu care, ulterior, au retras numerar din bancomate de pe teritoriul României, Franței,Olandei,Italiei și Germaniei. Aceste infracțiuni s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, au avut loc în mod repetat, astfel încât s-a demonstrat existența unui grup infracțional structurat, în cadrul căruia fiecare membru avea rolul său bine determinat, primind în compensație o cotă parte din sumele de bani obținute în urma desfășurării activităților infracționale.
Conform art.300/1 pr.pen. după înregistrarea dosarului la instanță,în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest,instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Prin urmare, conform acestei obligații, instanța a procedat la verificarea măsurii și în mod corect a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, astfel că a menținut arestarea preventivă.
Astfel,temeiul arestării a fost art.148 lit.f pr.pen. respectiv inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Temeiul arestării inculpaților l-a constituit art.148 lit.f pr.pen. constând în aceea că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile imputate sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, Curtea constatând în acest context că prima instanță în mod corect a reținut că subzistă în continuare aceste temeiuri.
Potrivit art.148 lit. f cod proc.pen. una din condițiile arestării este aceea ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea săvârșirii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, cum se susține, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Pe de altă parte, este de observat că orice faptă contrară normelor de conduită, care constituie substanța ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbură atât ordinea de drept, cât și mediul social.
Această tulburare, coroborată cu riscul repetabilității unor atari atitudini neconforme, de încălcare a legii penale, creează o stare de insecuritate pentru raporturile sociale și, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității.
Ori, exigențele impuse de necesitatea restabilirii ordinii de drept încălcate se realizează, între altele, prin îndeplinirea cu promptitudine a actelor procedurale, cu asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale părților.
De aceea, asigurarea respectării termenelor prevăzute de lege pentru desfășurarea activităților specifice procesului penal, în cadrul cărora împiedicarea făptuitorului de a se sustrage urmăririi penale constituie un deziderat major, impune luarea și după caz, menținerea sau prelungirea măsurilor preventive.
Calea de atac exercitată de inculpați, vizând revocarea duratei arestului preventiv, nu este fondată, din moment ce prima instanță a subliniat justificat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii preventive subzistă în continuare. Sub acest aspect, este de observat că faptele imputate inculpaților, astfel cum au fost descrise prin rechizitoriu, ca și succesiunea actelor procedurale îndeplinite până în prezent impun, în mod evident, menținerea arestului.
Este de remarcat că aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică are în vedere și modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor asemenea infracțiuni, organele statului nu acționează eficient.
Față de toate acestea, Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă nu numai un real pericol pentru ordinea publică, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune", măsura arestării preventive și menținerea acesteia este justificată și prin prisma jurisprudenței CEDO. În conformitate cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Față de prevederile legislației naționale cât și a celor europene în speță sunt întrunite simultan și condițiile prev.de art. 136 și 143 cod proc.pen. astfel că raportat la art. 300/1 cod proc.pen. prima instanță a pronunțat o soluție corectă, menținând măsura arestării preventive, motiv pentru care recursul inculpaților se va respinge ca nefondat conform art.38515pct.1 lit.b cod proc.pen.
La adoptarea soluției de respingere a recursurilor inculpaților, Curtea a avut în vedere și cererea subsidiară a apărătorilor inculpaților de a se înlocui măsura arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art. 145.proc.pen. apreciind că pentru o bună administrare a justiției, la acest moment procesual nu este oportună lăsarea în libertate a inculpaților.
Văzând disp.art.192 alin.2 cod proc.pen. fiecare inculpat va plăti statului cheltuieli judiciare, respectiv pe inculpații, și câte 300 lei din care câte 100 lei reprezintă onorariul apărătorilor din oficiu,iar restul inculpaților câte 200 lei.
JY |
-." |
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, - G, DO-, ȘI împotriva încheierii penale din data de 18 decembrie 2008 Tribunalului Sălaj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 400 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ( suma de 300 lei pentru avocat, suma de 100 lei pentru avocat ), ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații, și să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Obligă pe inculpații, G, Do-adu, și să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER
- - - -, -
Red./2 ex.
7.01.2009
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Virgil Viorel
