Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 801/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 801

Ședința publică din data de 26 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni

JUDECĂTORI: Arin Alexandru Mengoni, Monica Vadana Silviu

-

GREFIER:

***********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Bacău - legal reprezentat de - - procuror

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii din data de 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av., - asistat de apărător desemnat din oficiu av. și - asistat de apărător ales av..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

-. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului și punerea în libertate întrucât consideră că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, nu recunoaște săvârșirea faptei și nu sunt probe clare care să dovedească vinovăția inculpatului. De asemeni, solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

-. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă vinovăția acestuia.

-. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului pentru două motive: unul că a formulat cerere de recuzare împotriva magistratului care a soluționat încheierea de menținere a arestării preventive și unul cu privire la menținerea stării de arest.

Cu privire la primul motiv arată că a formulat cerere de recuzare împotriva magistratului care a soluționat încheierea de arestare a măsurii arestării preventiv, arătând că sunt incidente dispozițiile art.47 al.2 C.P.P. în sensul că același magistrat a soluționat o cerere de revocare a măsurii arestului preventiv formulată de inculpatul cu o zi înainte. Instanța a respins cererea de recuzare, motivând că cererea de revocare era în cursul urmăririi penale și menținerea stării de arest în cursul judecății. Consideră că cu nu subzistă acest temei pentru că legea nu distinge această diferență.

Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce îl privește pe inculpatul.

În ce privește fondul, consideră că inculpatul poate fi pus în libertate întrucât s-a emis rechizitoriul și nu este concludent cu privire la participația inculpatului la săvârșirea infracțiunilor.

Solicită a se observa situația deosebită a inculpatului, cu privire la prejudiciu, care este în valoare de trei miliarde comparativ cu prejudiciul produs de ceilalți inculpați în valoare de 8 miliarde. De asemeni, solicită a se face o disociere clară între pericolul social al infracțiunii și pericolul social concret pe care îl prezintă inculpatul, față de faptul că nu există nicio probă concludentă. De altfel, nici încheierea prin care s-a menținut arestarea preventivă nu face referire la probele certe din care rezultă pericolul concret.

În concluzie, solicită admiterea recursului, a se constata că măsura arestului preventiv este o măsură exagerată și inculpatul trebuie pus în libertate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Neamț.

În ceea ce privește primul motiv invocat de inculpatul, consideră că magistratul care a menținut starea de arest nu era incompatibil atâta timp cât legea nu prevede un asemenea caz, iar parctica a stabilit că nu se poate pronunța magistratul care s-a pronunțat pe arestarea inculpatului.

-. - în replică - precizează că nu a avut în vedere practica, s-a referit doar la situația în care același magistrat s-a pronunțat cu o zi înainte asupra unei cereri de revocare formulată de același inculpat și nu avea timp să-și schimbe opinia.

Inculpatul - având cuvântul - solicită judecarea în stare de libertate întrucât are 4 copii minori de întreținut și să fir judecat separat.

Inculpatul - având cuvântul - solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara având în vedere că s-a întocmit un rechizitoriu în două zile și s-au făcut abuzuri foarte mari.

Inculpatul - având cuvântul - solicită judecarea în stare de libertate întrucât nu are nicio legătură ce ceilalți inculpați, nici măcar nu îi cunoaște.

CURTEA

- deliberând -

Prin încheierea din data de 23.12.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr- s-a dispus în temeiul art. 300 ind. 1 al. 1 și 3.C.P.P. menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și.

Prima instanță a avut în vedere că: prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Neamț nr. 103/D/P/2009 din 23.12.2009, înregistrat la această instanță sub nr- din 23.12.2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului,fiul lui și, născut la 24.05.1977 în municipiul R, județul N, cu domiciliul în comunei, sat, județul N, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 Cod penal, raportat la art. 215 alin. 1, 3, și 5 Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2008-2009, s-a asociat într-o grupare infracțională, împreună cu inculpații, și, și, prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate, le-au cauzat acestora importante prejudicii, a inculpatului,fiul lui și, născut la 21.05.1974 în municipiul R, jud. N, domiciliat în comuna, județul N, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, evaziune fiscală, prev. de art. 4 din Legea nr. 241/2005 și art. 9 alin. 1 lit. b și f din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, folosirea, cu rea-credință, a creditului de care se bucură societatea, prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada 2008- 2009, aderat la un grup infracțional, și, prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate, le-au cauzat acestora importante prejudicii, totodată, cauzând prejudicii bugetului de stat și folosind cu rea-credință creditul de care se bucura societatea pe care o administra și a inculpatului, fiul lui și, născut la 06.08.1978 în municipiul R, județul N, cu domiciliul în comuna, sat, județul N, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2008- 2009, aderat la un grup infracțional, și, prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate, le-au cauzat acestora importante prejudicii.

Totodată, prin același rechizitoriu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la 19.12.1969 în comuna, județul N, cu același domiciliu,- A, jud. N, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 Cod penal, raportat la art. 215 alin.1, 3, și 5 Cod penal, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2008-2009, s-a asociat într-o grupare infracțională împreună cu inculpații, și, și, prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate, le-au cauzat acestora importante prejudicii și punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatelor persoane juridice "PROFI ", pentru săvârșirea infracțiunilor, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, evaziune fiscală, prev. de art. art. 9 alin.1 lit. b și f din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,

constând în aceea că, în perioada 2008-2009, prin intermediul acestei societăți comerciale, au fost săvârșite infracțiuni de prejudiciere a unor societăți comerciale, precum și a bugetului de stat, cu sume importante de bani, " CARNE COM" R, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin.1,2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2008-2009, prin intermediul acestei societăți comerciale, au fost săvârșite infracțiuni de prejudiciere a unor societăți comerciale.

Arestarea preventivă a inculpaților și, s-a dispus, pentru o durată de 29 de zile, prin încheierea nr. 13 din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, iar a inculpatului, prin încheierea nr. 28 din 07.10.2009 a aceleeași instanțe, tot pentru o perioadă de 29 de zile, reținându-se că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv, inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Cauza a fost înregistrată la această instanță la data de 23.12.2009 și s-a fixat termen pentru soluționare la data de 27.01.2010.

Tribunalul, verificând, în temeiul art. 3001Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Astfel, în cauză au fost îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 143 alin. 1 din Codul d e procedură penală, respectiv sunt probe temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată.

Totodată, sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv, inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din însuși pericolul social deosebit de grav al infracțiunilor pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, determinat de atingerea adusă uneia dintre valorile ocrotite de legea penală, respectiv desfășurarea relațiilor comerciale, cu impact social deosebit, mai ales în perioada de criză economică, de împrejurările concrete în care se presupune că au fost comise, de modul de operare, de numărul mare de societăți comerciale prejudiciate și de valoarea însemnată a prejudiciului cauzat acestora, dar și bugetului de stat, în cazul inculpatului, precum și din reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de mare frecvență în zona în care s-au produs.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane învinuite de săvârșirea unor infracțiuni grave sunt cercetate și judecate în stare de libertate.

Referitor la termenul rezonabil al detenției, prevăzut de art. 5 pct. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocat de apărătorul inculpaților și, se apreciază că în raport de criteriile după care se apreciază termenul rezonabil al unei proceduri penale, statuate de, respectiv complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului, comportamentul autorităților competente, numărul persoanelor implicate, etc. detenția de 8 luni nu apare ca excesivă.

Luarea unei măsuri preventive mai puțin severe față de inculpați, respectiv înlocuirea acestei măsuri, în acest stadiu al procesului penal, nu este suficientă, pentru a înlătura pericolul pe care îl prezintă aceștia pentru ordinea publică. De asemenea, susținerile referitoare la legalitatea urmăririi penale, vinovăția sau nevinovăția inculpaților, pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, nu pot conduce la ideea că a dispărut pericolul pentru ordinea publică, care a justificat arestarea lor preventivă și vor fi verificate și lămurite în cursul cercetării judecătorești, de instanța învestită cu soluționarea în fond a cauzei.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 3001alin. 1 și 3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:,și, ca fiind legală și temeinică.

Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații. În esență, motivele de recurs comune invocate de inculpați se referă la faptul că nu a fost dovedit pericolul concret pentru ordinea publică, au fost făcute abuzuri cu prilejul refacerii urmăririi penale. În particular inculpatul, prin apărător, a arătat că magistratul care a soluționat sesizarea pentru menținerea stării de arest preventiv era incompatibil deoarece cu o zi înainte se pronunțase asupra cererii de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Analizând încheierea recurată în raport de motivele de recurs invocate și de actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:

Prima instanță a argumentat în mod convingător existența pericolului concret pentru ordinea publică în situația în care s-ar proceda la punerea în libertate a inculpaților. Această stare de insecuritate decurge din gravitatea deosebită a faptelor care formează obiectul acuzațiilor, inculpații folosindu-se de relațiile de încredere care guvernează mediul de afaceri pentru inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale cu consecința producerii unor prejudicii deosebit de grave. Justificat s-a apreciat de către prima instanță și cu privire la împrejurarea că nu a fost depășit termenul rezonabil al detenției cu privire la inculpații și.

Privitor la pretinsa incompatibilitate a magistratului trebuie avut în vedere că în materia măsurilor preventive nu operează autoritatea de lucru judecat,deoarece aprecierea asupra existenței temeiurilor care conduc la luarea, înlocuirea,revocarea, etc. se face în funcție de datele existente la momentul pronunțării cu privire la aceste măsuri. În consecință magistratul care a soluționat o cerere anterioară de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu este incompatibil să se pronunțe ulterior cu privire la menținerea stării de arest preventiv.

Pentru considerentele mai sus arătate urmează a fi respinse recursurile ca nefondate și obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondate recursurile declarate de recurenții - inculpați, și împotriva încheierii din data de 23.12.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr-.

În conformitate cu dispozițiile art. 189.C.P.P. dispune plata din fondurile MJ. a sumei 400 lei către Baroul Bacău ( câte 200 lei pentru fiecare dintre. și ).

În conformitate cu dispozițiile art. 192 al. 2.C.P.P. obligă pe recurentul - inculpat să plătească statului 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și pe fiecare dintre recurenții - inculpați, să plătească statului câte 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.12.2009, în prezența recurenților - inculpați.

Pentru

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Arin Alexandru Mengoni, Monica Vadana Silviu

în

PREȘEDINTE COMPLET,

pentru GREFIER,

aflat în Concediu de

GREFIER SECȚIE,

Red.înch. -

Red. -

Tehnored. - - 2 ex.

30.12.2009

Președinte:Arin Alexandru Mengoni
Judecători:Arin Alexandru Mengoni, Monica Vadana Silviu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 801/2009. Curtea de Apel Bacau