Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 838/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1322/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.838
Ședința publică de la 09 IUNIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA ȘI TERORISM a fost reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta inculpată împotriva încheierii de ședință din data de 20 MAI 2009, pronunțată de Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta inculpată, personal, aflată în stare de arest preventiv și asistată juridic de apărător din oficiu - avocat, cu delegația nr.-, eliberată de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentei inculpate precizează că aduce critici încheierii recurate pentru nelegalitate în ceea ce privește mentinerea măsurii arestării preventive, sens în care solicită a se constata că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu se mai mentin și nu mai impun privarea de libertate a inculpatei, cirumstanțele personale ale incupatei - cu referire la vârsta acesteia, la împrejurarea că are un copil minor în întreținere rămas fără îngrijirile necesare, dar și la atitudinea sinceră manifestată - dovedind că, lăsată în libertate, nu va împieta asupra bunei desfășurări a procesului penal și nici nu reprezintă un pericol pentru societate.
Reprezentanta Ministerului Public arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, privarea de libertate a inculpatei impunându-se nu numai pentru buna desfășurare a procesului penal, dar și în raport de natura și gravitatea faptelor comise de către inculpată, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, atitudinea nesinceră, modalitatea de săvârșire - împreună cu mai multe persoane. Față de aceste împrejurări, solicită a se dispune respingerea recursului declarat de inculpată, ca nefondat.
În ultimul cuvânt, recurenta inculpată solicită clemența instanței în sensul de a fi judecată în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea de ședință din data de 20 mai 2009, pronunțată în dosarul nr-,Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 alin.3 Cod de procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților (fiica lui G și, născută la data de 29 03 1980 în B, CNP -, arestată în baza nr.12//30.09.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-), (fiul lui și, născut la data de 19 04 1974 în B, CNP -, arestat în baza nr.18//03.10.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-), (fiul lui și, născut la data de 15 12 1977 în B, CNP -, arestat în baza nr. 17//03.10.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-), zisă "" (fiica lui G și, născută la data de 07 08 1982 în B, CNP -, arestată în baza nr.13//30.09.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-), zisă "RATA" (fiica lui și, născută la data de 21 01 1977 în B, CNP -, arestată în baza nr.14//03.10.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală în dosarul nr-), (fiul lui și, născut la data de 20 06 1970 în comuna Găneasa, jud. I, CNP -, arestat în baza nr.16//03.10.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală in dosarul nr-), (fiul lui G și, născut la data de 24 09 1982 in B, CNP -, arestat in baza nr.11//30.09.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală in dosarul nr-) și (fiul lui și, născut la data de 18.05.1989 in B, arestat in baza nr.15//03.10.2008 emis de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală in dosarul nr-).
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art.143 rap. Ia art.148 lit.f Cod de procedură penală, temeiuri care subzistă și la acest moment procesual și nu se contată intervenția unor împrejurări noi de natură a determina schimbarea sau încetarea acestora.
Astfel, a constatat judecătorul de la instanța de fond că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele sub aspectul cărora au fost trimiși în judecată, pedepsele prevăzute de lege pentru faptele săvârșite sunt mai mari de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la probele și indiciile temeinice că inculpații au săvârșit faptele sub aspectul cărora au fost trimiși în judecată, Tribunalul a avut în vedere în acest sens procesele - verbale de investigație întocmite de lucrătorii de politie judiciara, procesele verbale de efectuare a perchezițiilor, declarațiile martorilor asistenți, declarațiile martorilor din acte, declarațiile martorului cu identitate protejata, declarațiile de învinuiți si inculpați, procesele verbale cu notele de redare a convorbirilor in mediul ambiental, procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, declarațiile colaboratorilor, rapoartele de constatare tehnico științifica privind drogurile, planșele fotografice si procesele verbale de constituire a acestora, procesele verbale de recunoaștere de pe planșele foto, toate aflate la dosarul cauzei.
Referitor la pericolul concret pe care îl reprezintă punerea în libertate a inculpaților pentru ordinea publică, Tribunalul a avut în vedere în acest sens natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, caracterul organizat al activității infracționale, circumstanțele personale ale inculpaților, unii dintre aceștia fiind recidiviști, ținând seama deopotrivă și de împrejurarea că, în condițiile actuale acest fenomen infracțional atinge cote alarmante, iar faptele de natura acelora sub aspectul cărora sunt judecați inculpații, cunosc o creștere îngrijorătoare, considerente pentru care a apreciat că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În ceea ce privește referințele personale ale inculpaților, judecătorul fondului a reținut că din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații, și nu sunt încadrați în muncă și nu desfășoară o activitate, aducătoare de venituri, optând pentru vânzarea de heroină, întrucât este o activitate profitabilă care le asigură obținerea de venituri considerabile, în scurt timp.
Totodată s-a considerat că indiferent că unii inculpați vindeau droguri pentru a-și asigura doza necesară consumului și pentru a obține venituri modeste, iar alții vindeau astfel de substanțe pentru a obține venituri considerabile, activitatea infracțională desfășurată de aceștia pe linia traficului de droguri are un efect negativ asupra stării de sănătate a populației și de asemenea reprezintă un pericol pentru societate, știut fiind faptul că unii consumatori pentru a-și asigura doza necesară consumului ajung să săvârșească alte infracțiuni, inclusiv infracțiuni de violență,
Nu în ultimul rând a fost invocat și faptul că acțiunile infracționale pentru care inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată aduc atingere principiului statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia, precum și credibilității sistemului judiciar întrucât, realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept.
Privitor la perioada de arestare preventivă a inculpaților, Tribunalul a apreciat că aceasta nu depășește o durată rezonabilă, prin raportare la dispozițiile art. 5 paragraful 3 din CEDO și la principiile și criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauzaAustriei,Hotărârea din 28 martie 1990, cauza LabitaItaliei,Hotărâre a din 6 aprilie 2000, parag.152 și urm. cauza c Elveției, Hotărârea din 26 ianuarie 1993, parag. 30-40, cauza Contrada cItaliei,Hotărârea din 24 august 1998, parag. 51-57, cauza IA Franței, Hotărârea din 23 septembrie 1998, parag. 94-112), totodată precizându-se și faptul că principiul egalității de tratament nu presupune aplicarea unui tratament identic pentru toți inculpații cercetați într-un dosar penal, în condițiile în care la luarea măsurii preventive se iau în considerare în primul rând circumstanțele care caracterizează personalitatea fiecăruia dintre ei, starea mentală, riscul de a se sustrage cercetărilor, antecedentele penale, rolul și contribuția adusă la săvârșirea faptelor, astfel încât aflarea în libertate a celorlalți inculpați din cauză, nu impune cercetarea în stare de libertate și a inculpaților, și.
Împotriva acestei încheieri a Tribunalului,a declarat recurs în termenul legal(respectiv la data de 28 mai 2009 când i-a fost comunicată soluția instanței privitoare la menținerea stării de arest)inculpata.
Cererea de recurs, nemotivată în scris a fost înaintată și înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 02 iunie 2009.
În dezbaterile orale asupra recursului, inculpata, asistată juridic de către un avocat desemnat din oficiu în acest sens, a solicitat să fie judecată în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile inițiale ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea sa de libertate, iar față de poziția sa procesuală sinceră și cooperantă, precum și față de circumstanțele sale personale, rezultând din vârsta tânără și din situația familială delicată pe care o are (fiind mama unui copil minor rămas fără îngrijirile necesare), nu rezultă că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică sau că ar împieta asupra bunei desfășurări a procesului penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursul inculpatei este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Inculpata a fost arestată preventiv la data de 30 septembrie 2008, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală în baza încheierii pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția I Penală în dosarul nr- și, ulterior, a fost trimisă în judecată, alături de inculpații, și, prin rechizitoriul din 24 octombrie 2008 emis de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, sub acuzația săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal, constând în aceea că în cursul anului 2008 vândut mai multe cantități de heroină, la doză, către diverse persoane, respectiv la data de 21 martie 2008 vândut împreună cu inculpata zisă "", patru doze de heroină colaboratorului sub acoperire " " - nume de cod, în schimbul sumei de 200 lei, precum și o doză de heroină în schimbul sumei de 50 lei lai, iar la data de 18 03 2008 vândut aceluiași colaborator sub acoperire, trei doze de heroină, în schimbul sumei de 150 lei.
Examinând situația acestei inculpate din perspectiva exigențelor art.3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 Cod de procedură penală, Curtea constată că Tribunalul a apreciat în mod corect asupra menținerii temeiurilor de fapt și de drept care au determinat arestarea inițială a acesteia, precum și asupra necesității privării sale de libertate în continuare.
Astfel, materialul probator strâns în cauză până în acest moment procesual justifică și în prezent presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpată a infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, aspect pe care, de altfel, nici aceasta nu îl contestă, împrejurare care nu mai face necesară reanalizarea elementelor probatorii pe care se întemeiază în mod rezonabil suspiciunile ce planează asupra sa și pe baza cărora împotriva ei au fost formulate acuzații oficiale.
În același timp, Curtea găsește ca fiind justă și aprecierea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care îl prezintă, în continuare, pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatei, pericolul respectiv fiind probat nu doar de gravitatea sporită a infracțiunii ce i se reține în sarcină (pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), dar și de repetabilitatea tranzacțiilor ilicite cu substanțe interzise, în legătură cu care există motive verosimile de a crede că au fost comise de inculpată, în scopul obținerii de bani, acest ultim aspect fiind de natură a fundamenta bănuiala legitimă că faptele pentru care inculpata este cercetată în prezenta cauză nu s-au circumscris unor acțiuni izolate, dezinteresate și lipsite de importanță sub aspectul consecințelor lor sociale ci, sunt rezultatul unei implicări active și deliberate a inculpatei în sfera aceluiași ilicit penal, conduită ce afectează grav relațiile normale de conviețuire în comunitate.
Totodată în aprecierea stării de pericol la care ar fi expusă comunitatea prin lăsarea în libertate a inculpatei, Curtea are în vedere și faptul că aceasta nu este la primul conflict cu legea penală, ci anterior a suferit trei condamnări cu amendă penală pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr.87/1994, iar în anul 1999 fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante prev. de art.312 Cod penal, și, cu toate că în privința acestor condamnări s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească, ele constituie totuși o realitate juridică ce nu poate fi ignorată și care ilustrează perseverența de care aceasta a dat dovadă pe calea infracțională, inclusiv în domeniul traficului de substanțe interzise, fiind de natură să justifice în mod rezonabil temerea că, aflată în libertate, inculpata ar putea comite și alte fapte penale, mai ales că nu are ocupație și nici loc de muncă, ceea ce o face extrem de vulnerabil față de oportunitatea obținerii în mod facil a unor importante venituri ilicite.
În acest context, referințele personale invocate de recurenta inculpată în susținerea cererii de judecare a sa în stare de libertate (referitoare la vârsta tânără și la situația familială delicată cu care se confruntă prin lipsirea copilului său minor de îngrijirile necesare) nu sunt de suficiente pentru a determina reconsiderarea necesității menținerii arestării preventive a acesteia, privarea de libertate a inculpatei fiind întru-totul justificată, în fapt și în drept, având în vedere gravitatea faptelor comise și mai ales pericolul concret pentru ordinea publică, anterior evidențiat, aceste date urmând a fi eventual valorificate, în procesul de individualizare a pedepselor, în ipoteza în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva sa.
În egală măsură nu poate fi ignorată nici puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri și care au căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă o imprimă în rândul membrilor societății civile, pe fondul consecințelor dezastruoase pe care le produce acest flagel sănătății publice.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acesteia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 09 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a escu
GREFIER,
Red.jud.CC.
Ex.2
- II.
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina
