Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 872/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR. 5339/2/2009
1402/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.872/
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Hermina Iancu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 3 iunie 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.5.496/11.06.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost atașat dosarul de fond, după care;
Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat arată că instanța de fond a reținut greșit situația de fapt și participația penală a inculpatului în sensul că ar fi vândut lui cantitatea de 53 grame cannabis, întrucât acesta a realizat două vânzări, una către colaboratorul " " și alta către martorul, totalizând 2 grame cannabis, fiind vorba despre două grupări infracționale, una constituită de - și alta condusă de, acesta din urmă fiind depistat în trafic, împreună cu alte trei persoane, deținând cantitatea de 53 grame cannabis, fără a dezvălui de unde o are, la acel moment, pentru ca, ulterior, să afirme că a cumpărat-o de la inculpat, realitatea fiind cu totul alta, întrucât inculpatul cumpăra droguri de la.
Inculpatul a recunoscut vânzarea cantității de 2 grame cannabis, are numai 22 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, este student, a conștientizat gravitatea faptei, nu există temerea că s-ar sustrage procesului penal sau ar putea influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, este posibilă aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că, prin actul de trimitere în judecată, s-au reținut mai multe acte materiale în sarcina inculpatului, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat, personal, arată că regretă fapta și este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales, solicitând să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, reține că prin încheierea de ședință din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-, s-a constatat, în temeiul art. 3001alin. 1 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, și, iar, în baza art. 3001alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a acestora.
Totodată, au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv, de a nu părăsi țara, formulate de inculpații, și.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut, în esență, că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu au încetat și impun în continuare privarea lor de libertate. S-a arătat, astfel, că, în cauză, există suficiente indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea faptelor, împrejurările și modalitatea în care se reține că au fost comise, rezultatul produs, precum și circumstanțele personale ale inculpaților relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea în libertate a acestora.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că nu există probe sau indicii temeinice că inculpatul ar fi vândut droguri numitului, iar lăsarea în libertate a acestuia nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare în continuare a procesului penal, raportat la datele ce caracterizează persoana recurentului, care are 22 de ani, este student, nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut parțial săvârșirea faptelor pentru care este cercetat, conștientizând consecințele nefaste ale acestora.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul a fost arestat preventiv la data de 14 aprilie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f) Cod procedură penală, în baza încheierii pronunțate de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr- și, ulterior, trimis în judecată, alături de alți inculpați, prin rechizitoriul nr. 40/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, sub acuzația săvârșirii, în concurs, a infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și de aderare la un grup infracțional, în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003. În fapt, s-a reținut că, în perioada februarie - aprilie 2009, în cadrul unui grup infracțional constituit de inculpatul, inculpatul a vândut în mod repetat importante cantități de cannabis către diferite persoane, astfel: la data de 6.02.2009 a vândut numiților, și cantitatea totală de 53,06 grame cannabis, în data de 2.04.2009 a vândut numitului cantitatea de 0,96 grame rezină de cannabis, iar la data de 9.04.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 1,33 grame cannabis.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 148 alin. 1 raportat la art. 143 alin. 1 și art. 681Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind procesul - verbal de consemnare a declarațiilor colaboratorului cu nume de cod " ", procesul - verbal încheiat de investigatorul sub acoperire, declarațiile martorilor audiați în cauză și ale martorilor asistenți, procesul - verbal de prindere în flagrant, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, precum și declarațiile inculpatului și ale celorlalți coinculpați.
Totodată, Curtea constată că în cauză subzistă și cerințele prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile ce formează obiectul cercetării penale fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului (trafic de droguri de risc și aderare la un grup infracțional în vederea comiterii de infracțiuni), rezonanța socială negativă și frecvența pe care o înregistrează în prezent acest gen de fapte, urmările nefaste pe care le produc, caracterul continuat al activității desfășurate pe o perioadă relativ mare de timp, legăturile stabilite cu alți membri ai grupului infracțional, precum și datele ce caracterizează persoana recurentului, demonstrează pericolul concret pentru ordinea publică prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, avut în vedere la luarea măsurii preventive, pericol care subzistă și în prezent și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului. În acest sens, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, deși este student al Universității Româno - Americane, Facultatea de Management și Marketing, activitate intelectuală care, tratată cu responsabilitate, ar fi trebuit să-i ocupe timpul într-o mare măsură și să aibă efecte asupra conduitei adoptate, inculpatul a dat dovadă de superficialitate, sub aparența unui interes spre studiu ascunzând un comportament deviant, total nepotrivit pentru o persoană care urmează cursurile unei universități, ignorând valorile sociale apărate de normele de drept și consecințele nefaste ale acțiunilor sale.
Toate aceste împrejurări formează convingerea Curții că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat nu au încetat și nici s-au schimbat, în mod justificat instanța de fond făcând cu privire la acesta aplicarea art. 3001alin. 3 Cod procedură penală.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, motiv pentru care, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Față de faptul că recurentul - inculpat este cel care se află în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 3.06.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală pronunțată în dosarul nr-.
Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
GREFIER,
-
Red.și dact.: jud.
- Secția I-a penală:
2 ex./18.06.2009
Președinte:Ana Hermina IancuJudecători:Ana Hermina Iancu, Ioana Alina Ilie
