Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 978/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1499/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 978R
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Francisca Vasile
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 16.06.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocați aleși și, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/29.06.2009, atașată la fila 4/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat- av., având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință, continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate. Apărarea expune oral situația de fapt reținută în rechizitoriu și arată că înțelege să critice încheierea atacată, atât prin raportare la datele concrete ale săvârșirii faptei, dar și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și a relatat faptele concrete pe care colaboratorii și investigatorii sub acoperire l-au determinat să le săvârșească.
În circumstanțiere, solicită să se aibă în vedere că inculpatul este tânăr, abia a împlinit vârsta de 19 ani, iar lipsa de maturitate și starea de confuzie care există în rândul tinerilor, cu privire la consumul de droguri, l-au determinat să comită astfel de fapte, întrucât inculpatul provine dintr-o familie organizată și un mediu social sănătos, ceea ce îl deosebește de ceilalți infractori.
Pentru aceste considerente, solicită în temeiul art. 300/1 alin.2 Cod procedură penală revocarea măsurii arestării preventive și să i se dea șansa să se judece în stare de libertate
Mai mult decât atât, apărarea consideră necesar să învedereze instanței un aspect, pe care l-a descoperit în urma lecturarea presei de astăzi, ce se referă la faptul că în Europa va fi legalizat consumul de droguri ușoare.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului, fiind în continuare îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. întrucât există suficiente probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat și sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, urmând a se avea în vedere ușurința cu care inculpatul a pus în vânzare de trei ori cantități de canabis și a încasat tot de atâtea ori sumele de bani aferente, astfel că este justificată temerea că lăsat în libertate inculpatul va influența aflarea adevărului prin influențarea martorilor.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că se raliază concluziilor puse de către apărătorul acestuia.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, în dosarul nr-, în baza art.3001alin.1 și 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul reținut, că prin rechizitoriul 316/D/P/2009 emis la data de 15.06.2009 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, a fost trimis în judecată inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și participație improprie la trafic de droguri de risc, prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
În cursul urmăririi penale față de acest inculpat, s-a luat măsura arestării preventive, reținându-se următoarele fapte: la data de 09.05.2009 a vândut numitului cantitatea de 35,77 grame de cannabis pentru suma de 1200 de lei; la datele de 14.05.2009 și 16.05.2009 a vândut cantitățile de 1 gram și respectiv 7,13 grame cannabis colaboratorului cu nume de cod pentru sumele de 100 de lei, respectiv 500 de lei, iar la data de 20.05.2009 a dat martorului cantitatea de 15,37 grame cannabis pentru aoa scunde în momentul în care organele de poliție s-au prezentat la locuința sa pentru efectuarea percheziției domiciliare.
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive față de inculpat este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim Cp.p., art. 143 alin. 1 și 3 Cp.p., raportate la art. 148 lit f, Cp.p., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea care se reține în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, se constată că există probe și indicii temeinice în sensul art. 143 Cp.p. din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată, reținându-se în acest sens următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de redare a denunțului, procese-verbale de verificări, investigații, constatare, procese-verbale de percheziție corporală, proces-verbal de percheziție domiciliară, proces-verbal de redare convorbiri, fișe de evidență a persoanelor, declarații învinuit/inculpat, declarații martori, rapoarte de constatare tehnico-științifică, proces-verbal de predare/primire probe, proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, care formează un vast ansamblu probator, care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă atât din natura si gravitatea infracțiunilor, modalitatea concretă de comitere a acestora, amploarea pe care a cunoscut-o fenomenul infracțional, impactul negativ în rândul societății civile, impact ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, cât și din circumstanțele personale ale inculpatului, existând temerea că odată pus în libertate ar putea comite și alte fapte similare.
Analizând măsura preventivă și din perspectiva dispoz. art. 5 din CEDO, Tribunalul a considerat că menținerea măsurii privative de libertate este justificată întrucât prin proclamarea dreptului la libertate, se protejează libertatea individuală împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților, care însă nu trebuie sa stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea procesului în bune condiții.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.3001alin.1 Cod procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Potrivit dispozițiilor art.3001alin.3 Cod procedură penală atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent conferă suficiente indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Relevante în acest sens sunt: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de redare a denunțului, procese-verbale de verificări, investigații, constatare, procesele-verbale de percheziție corporală, procesul-verbal de percheziție domiciliară, procesul-verbal de redare convorbiri, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor și rapoartele de constatare tehnico-științifică
Prin urmare, apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.68/1 Cod procedură penală.
De asemenea, constată că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.
Astfel, temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală se menține și în prezent, respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de text.
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul a fost arestat preventiv și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și participație improprie la trafic de droguri de risc, prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că realizarea acestei condiții se poate deduce din gravitatea concretă a faptelor (comise prin acte materiale repetate) și din circumstanțele ce țin de persoana inculpatului (persoană tânără care a înțeles să-și câștige banii necesari din vânzarea de droguri).
Pe de altă parte, nu sunt de neglijat nici sentimentul de insecuritate generat în societate de prezența în stare de libertate inculpatului care prin activitatea sa infracțională a pus în pericol sănătatea persoanelor și nici recrudescența acestui gen de infracțiuni, împrejurări ce îndrituiesc Curtea să aprecieze că se impune menținerea stării de privare de libertate a acestuia.
Curtea apreciază că, în această cauză, este justificată menținerea stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au schimbat, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatului .
Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază că fiind legală și temeinică hotărârea tribunalului privind menținerea stării de arest a inculpatului.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului și în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
pentru jud. - aflată în,
semnează, PREȘEDINTELE SECȚIEI,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./08.07.; 14.07.09
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Silvia Cerbu, Francisca Vasile
