Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 138/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 138/R/2009

Ședința publică din 3 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Valentin Chitidean

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.

S-a luat spre examinare recursul formulat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva deciziei penale nr. 71/A din data de 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr-, privind pe inculpații, fiind trimiși în judecată după cum urmează:

inculpata - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 pen. rap. la art. 2481pen. neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 33 lit. a pen.

inculpata (fostă ) - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 pen. rap. la art. 2481pen. neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 pen. instigare la fals intelectual, prev. de art. 25 pen. rap. la art. 289 pen. uz de fals, prev. de art. 291 pen. instigare la infracțiunea de delapidare, prev. și ped. de art. 25 pen. rap. la art. 2151pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 33 lit. a pen.

inculpata - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 pen. rap. la art. 2481pen. neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 pen. fals intelectual prev. de art. 289 pen. rap. la art. 43 din Legea 82/1991, delapidare, prev. și ped. de art. 2151alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 33 lit. a pen.

inculpata - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. 248 pen. rap. la art. 2481pen. neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. infracțiunea prev. de art. 43 din Legea 82/1991, delapidare, prev. de art. 2151alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art. 33 lit. a pen.

inculpata ( fostă ) - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen.

inculpata - pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 pen. rap. la art. 2481pen. neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 pen. fals intelectual prev. de art. 289 pen. rap. la art. 43 din Legea 82/1991, delapidare, prev. și ped. de art. 2151alin. 1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. și art. 33 lit. a pen.

inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 17 februarie 2009, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 3 martie 2009.

CURTEA

Prin sentința penală nr.441 din 9.03.2007 a Judecătoriei Giurgius -a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. pentru inculpatele (fostă ), și.

S-a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea, prev. de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. pentru inculpata.

În baza art. 334.pr.pen. s- schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prev. de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. pentru inculpații (fostă ) și.

În baza art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata (fostă ) - fiica lui și, născută la data de 03.01.1969 în comuna, jud. G, cetățean român, studii medii, divorțată, 3 copii minori, CNP - -, domiciliată în mun. G, șos. B,. 105,.A,.1,.2, jud. G - la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 25.pen. raportat la art. 215 indice 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata (fostă ) la 6 luni închisoare pentru instigare la infracțiunea de delapidare.

În baza art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata (fostă ) la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 25.pen. raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata (fostă ) la 1 an închisoare pentru instigare la infracțiunea de fals intelectual.

În baza art. 291.pen. a fost condamnată inculpata (fostă ) la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit. și 35 alin. 1.pen. inculpata (fostă ) va executa pedeapsa cu închisoare cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare și pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c pen. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 71.pen. i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c pen.

În baza art. 88 alin. 1.pen. s-a dedus reținerea și arestarea preventivă a inculpatei de la 31.03.2003 inclusiv la 12.09.2003 inclusiv.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 17.03.1968 în com., jud. C, cetățean român, studii medii, văduvă, 2 copii, domiciliată în mun. G, B-dul -,. 6..4,.35, jud. G - la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 81, 82.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 3 ani termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83, 84.pen.

În baza art. 88 alin. 1.pen. a fost dedusă reținerea și arestarea preventivă a inculpatei de la 31.03.2003 inclusiv la 12.09.2003 inclusiv.

În baza art. 11 punct 2 lit. pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 25.04.1960 în comuna, jud. G, cetățean român, studii medii, căsătorită, 2 copii, CNP - -,domiciliată în mun. G, str. 1 decembrie 2. - 7,. C,.1,.45, jud. G - la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 215 indice 1 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 luni închisoare.

În baza art. 81, 82.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83, 84.pen.

În baza art. 88 alin. 1.pen. s-a dedus reținerea și arestarea preventivă a inculpatei de la 31.03.2003 inclusiv la 30.07.2003 inclusiv.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 43 din Legea 82/1991, raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 29.07.1959 în comuna Vedea. Sat., jud. G, cetățean român, studii medii, căsătorită, un copil major, domiciliată în mun. G, B-dul -,. 4..A,.4, jud. G la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 215 indice 1 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art. 33 lit a, 34 lit.b pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 luni închisoare.

În baza art. 81, 82.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83, 84.pen.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen.a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 43 din Legea 82/1991 raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 18.05.1964 în com., jud. B, cetățean român, studii medii, divorțată, CNP - -, domiciliată în mun. G, șos. B,. 2..1,.5, jud. G - la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În baza art. 215 indice 1 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b pen. inculpata va executa pedeapsa cea mai grea respectiv 6 luni închisoare.

În baza art. 81, 82.pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83, 84.pen.

În baza art. 11 punct 2 lit. pr.pen. combinat cu art. 10 lit.b indice 1.pr.pen.în referire la art. 18 indice 1.pen. a fost achitată inculpata ( fostă ), pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

S-a aplicat inculpatei (fostă ) - fiica lui și, născută la data de 01.09.1976 în mun. G, jud. G, cetățean român, studii medii, căsătorită, un copil minor, CNP - -, domiciliată în mun. G, șos. B,. 5..C,.1,.3, jud. G - o sancțiune cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1.000 lei.

În baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.b indice 1.pr.pen. în referire la art. 18 indice 1.pen. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

S-a aplicat inculpatului - fiul lui și, născut la data de 11.04.1973 în com., jud. G, cetățean român, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, domiciliat în mun. G, str. -,. 6..A,.2,.9, jud. G, o sancțiune cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1.000 lei.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 02.04.2003 inclusiv - 24.04.2003 inclusiv.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă DIRECȚIA GENERALĂ A SERVICIILOR PUBLICE DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ G, cu sediul în mun. G,-, jud.

Au fost obligate în solidar, inculpatele ( fostă ), și, să plătească părții civile suma de 987.738,4819 lei, despăgubiri civile plus dobânda legală aferentă acestei sume.

Inculpații (fostă ) și, au fost obligați în solidar să plătească părții civile suma de 4.440,0180 lei, despăgubiri civile plus dobânda legală aferentă acestei sume.

S-a constatat acoperit prejudiciul în cuantum de 169.243.062 lei vechi, reprezentând plăți efectuate cu titlu de drepturi salariale în perioada februarie - decembrie 2002 și prejudiciul în cuantum de 97.921.000 lei vechi, reprezentând împrumuturi acordate unor persoane din veniturile instituției.

Au fost menținute măsurile asiguratorii asupra bunurilor inculpaților.

În baza art. 191 alin. 2.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În baza art. 193 alin. 4.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească părții civile suma de 6.643 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Direcția Generală a Serviciilor Publice ale Gospodăriei Comunale Gaf ost înființată prin Hotărârea nr. 28/2002 a Consiliului Local ca structură cu personalitate juridică ce funcționa în subordinea Consiliului Local.

Conform art. 21 și 38 din Legea nr. 215/2001, taxele și impozitele locale se stabilesc de consiliile locale.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 189/1998 finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se asigură din bugetul local, în funcție de subordonare, iar potrivit art. 38 alin. 1, veniturile extrabugetare ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se încasează, utilizează și contabilizează de către Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală.

ecologice din cadrul Direcției Generale a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală G se încasau de casieri care emiteau chitanțe pentru fiecare autovehicul identificat prin număr de înmatriculare, chitanțe ce erau consemnate într-un borderou.

Chitanțele erau consemnate număr cu număr, iar în borderou se reținea suma totală încasată în baza acestor chitanțe și numărul chitanțelor rămase.

Borderourile se întocmeau în trei exemplare, unul pentru Șeful Serviciului taxe ecologice, unul pentru casieria centrală și unul pentru casierul încasator.

La casieria centrală lucrau ca și casiere inculpatele, și.

Aceste inculpate primeau un exemplar al borderoului privind taxele ecologice semnat de cel ce îl preda și de cel care îl primea precum și sumele colectate.

Ulterior, trebuia să îl înregistreze în registrul de casă ( nr. și data borderoului, suma încasată și numele încasatorului) și să-l predea împreună cu registrul de casă din ziua respectivă Serviciului Contabilitate, coordonat de inculpata (fostă ) pentru verificare și înregistrare în evidența contabilă.

În perioada 2003 - 2004 Camera de Conturi Gae fectuat mai multe controale la Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală G, și a constatat că în intervalul mai 2000 - decembrie 2002, instituția a fost păgubită cu suma totală de 11.619.452.632 lei vechi ca urmare a neînregistrării în registrul de casă și în evidența contabilă a sumelor încasate din taxe ecologice, ca urmare a înscrierilor în registrele de casă, la rubrica încasări sau plăți a unor sume mai mici sau mai mari decât cele rezultate din documentele justificative, ca urmare a efectuării de plăți pe bază de documente nelegale de plată, reprezentând împrumuturi acordate unor persoane din instituție, ca urmare a modului de acordare a avansurilor spre decontare și a drepturilor salariale.

Conform expertizei contabile nr. 3492/23.05.2005 prejudiciul cauzat instituției este de 9.687.210.000 lei vechi.

În cursului anului 2003, în timpul controlului efectuat de Camera de Conturi G, registrele de casă aferente anului 2002 au fost refăcute de către inculpatele, și din dispoziția inculpatei ( fostă ). Aceasta din urmă a fost cea care transmis spre control Camera de Conturi G aceste registrele refăcute.

Inculpata ( fostă ) semna dispozițiile de plată pentru inculpatul și înregistra în evidența contabilă și analitică deconturile cu justificări nelegale prezentate de acest inculpat în calitate de merceolog, cauzând instituției un prejudiciu în valoare de 44.400.180 lei vechi.

Față de cele reținute și având în vedere atribuțiile de serviciu ale celor șapte inculpați așa cum rezultă din fișa postului, instanța a constatat că faptele săvârșite de către inculpata (fostă ), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. instigare la delapidare prev. de art. 25.pen. raportat la art. 215 indice 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. instigare la fals intelectual prev. de art. 25.pen. raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și uz de fals prev. de art. 291.pen.

Instanța a avut în vedere că în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în perioada mai 2000 - decembrie 2002, inculpata în calitate de șef serviciu contabilitate nu a înregistrat unele borderouri care atestau încasarea taxelor ecologice în registrele de casă și în celelalte documente contabile ale serviciului pe care îl coordona.

Este adevărat că faptic aceste borderouri trebuiau înregistrate în registrele de casă de către cele trei casiere care lucrau în casieria centrală a unității, respectiv inculpatele, și, dar acestea înregistrau doar borderourile puse la dispoziție de șefa lor.

Din expertiza contabilă nr. 3492/23.05.2005 rezultă că nu toate borderourile neînscrise în registrele de casă erau semnate de casiere, iar inculpata ( fostă ) era singura care putea verifica realitatea sumelor încasate din taxe ecologice, întrucât primea raporturi direct de la Serviciul taxe ecologice.

Mai mult, din declarațiile martorilor și, rezultă că în cadrul ședințelor operative zilnice se discuta despre evidența taxelor ecologice pe baza informărilor date de secretariat, dar că inculpata în calitate de șef serviciu se ocupa de centralizarea acestora, putându-se consulta cu directorul economic sau cu directorul general.

S-a reținut că inculpata ( fostă ), în perioada 2000 - 2002, cu știință nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu ce-i reveneau în funcția de șef al Serviciului contabilitate privind coordonarea activității serviciului și preîntâmpinarea prejudicierii patrimoniului instituției, inclusiv controlarea activității casieriei, fapt ce a cauzat în mod direct prejudicierea Direcției Generale a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală G, cu suma de 9.687.210.000 lei vechi.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. instanța a avut în vedere că inculpata și-a încălcat și din culpă atribuțiile de serviciu în perioada 2001 - 2002 prin neexercitarea controlului financiar preventiv și verificarea documentelor primare și a evidenței tehnico - operative, ceea ce a condus la prejudicierea instituției cu suma de 359.417.881 lei.

Prin neîndeplinirea atribuțiilor de control, inculpata a făcut posibil ca inculpatele, și, să efectueze plăți cu titlu de drepturi salariale, fără documentele justificative în perioada februarie - decembrie 2002, în sumă totală de 169.243.062 lei vechi sau să efectueze înregistrări eronate în registrele de casă, rezultate din însumarea operațiunilor de încasară în plus sau în minus, în perioada aprilie 2001 - decembrie 2002, cauzând un prejudiciu în valoare de 190.174.819 lei vechi.

Inculpata a săvârșit și instigare la infracțiunea prevăzută de art. 215 indice 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. având în vedere că aceasta a dat dispoziție verbală angajatelor din subordinea sa să acorde împrumuturi din fondurile instituției unor persoane din interiorul sau exteriorul acesteia în baza unor liste de avans chenzinal care nu erau înregistrate în registrele de casă la rubrica plăți, fiind păstrate în casierie până în momentul restituirii, după care erau distruse, ceea ce a condus la prejudicierea instituției cu suma de 97.921.000 lei vechi. Ulterior, această sumă a fot recuperată de la persoanele în cauză, dar instanța a avut în vedere că modalitatea de săvârșire a infracțiunii de delapidare a constat în traficarea fondurilor instituției, prejudiciul constând în lipsa de folosință a acestor sume de bani.

Așa cum s-a reținut mai sus, registrele de casă aferente anilor 2001 - 2002, au fost întocmite de către inculpatele, și, cu omisiunea înregistrării unor borderouri, care atestau încasarea taxelor ecologice și care a fost posibilă faptelor săvârșite de inculpata, respectiv trierea acestor borderouri.

În acest sens, instanța a avut în vedere că inculpata, cu intenție a determinat pe cele trei inculpate, respectiv, și să săvârșească infracțiunea de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În ceea ce privește fapta de fals material în înscrisuri oficiale constând în aceea că inculpata, cu intenție, le-a determinat pe cele trei inculpate să rescrie registrele de casă aferente anilor 2001 - 2002 în timpul controlului din anul 2003 ce cuprindeau modificări de substanță în cuprinsul acestora, instanța a avut în vedere că aceasta s-a absorbit în infracțiunea de fals intelectual, respectiv cea săvârșită cu ocazia întocmirii inițiale a registrelor de casă.

Inculpata este cea care a pus la dispoziție Camerei de Conturi G documentele contabile cunoscând că acestea conțineau date nereale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 291.pen.

La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.pen. gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, urmarea produsă, atitudinea inculpatei înainte și după săvârșirea faptei, faptul că aceasta este divorțată și are trei copii minori, orientându-se astfel spre minimul pedepselor.

Cu privire la inculpata, instanța a constatat că aceasta se face vinovată doar de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

Instanța a avut în vedere că inculpata, în calitate de referent în cadrul serviciului de contabilitate, și-a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu ce-i reveneau referitor la efectuarea de controale privind activitatea casieriei, contribuind în mod direct la cauzarea prejudiciului în cuantum de 359.417.881 lei vechi.

Astfel, cele trei inculpate care lucrau la casieria centrală au efectuat plăți cu titlu de drepturi salariale, fără documente justificative în perioada februarie - decembrie 2002 în sumă totală de 169.243.062 lei vechi și au efectuat înregistrări eronate în registrele de casă privind încasările și plățile în perioada aprilie 2001 - decembrie 2002 ce au cauzat instituției un prejudiciu în valoare de 190.174.819 lei vechi.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. instanța a avut în vedere că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv forma de vinovăție prevăzută de lege.

Este evident că sintagma " cu știință" din cuprinsul textului de lege se referă la intenție directă ori indirectă.

Dar din întregul material probator administrat în cauză rezultă că inculpata, referent în cadrul serviciului contabilitate, nu avea atribuții de decizie. Aceasta doar executa ordinele date de inculpata și ceilalți șefi ierarhici și dacă a sesizat neregulile existente în documente nu se poate reține că aceasta a urmărit sau măcar prevăzut rezultatul care s-a produs.

Astfel, în baza art. 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. instanța a achitat-o pe inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.pen. gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, urmarea produsă, comportarea inculpatei înainte și după săvârșirea faptei dar și funcția deținută de aceasta în cadrul serviciului contabilitate.

Față de datele personale ale inculpatei, lipsa antecedentelor penale, singura întreținătoare a unui copil minor, aceasta fiind văduvă, instanța, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81.pen. a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

Cu privire la inculpatele, și, instanța a constatat că faptele săvârșite de către acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și delapidare prevăzută de art. 215 indice 1 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

S-a avut în vedere că cele trei inculpate, în calitate de casiere, au efectuat plăți cu titlu de drepturi salariale, fără documente justificative în perioada februarie - decembrie 2002 în sumă totală de 169.243.062 lei vechi și au efectuat înregistrări eronate în registrele de casă privind încasările și plățile în perioada aprilie 2001 - decembrie 2002 ce au cauzat instituției un prejudiciu în valoare de 190.174.819 lei vechi.

Tot cele trei inculpate au acordat și împrumuturi din fondurile instituției unor persoane pe baza unor liste de avans chenzinal care nu erau înregistrate în registrele de casă la rubrica plăți, acestea fiind păstrate până în momentul restituirii sumei, după care erau distruse cauzând un prejudiciu de 97.921.000 lei vechi.

Chiar dacă această sumă a fost recuperată de la persoanele în cauză, infracțiunea de delapidare există în modalitatea sa de săvârșire privind traficarea fondurilor instituției.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. instanța a avut în vedere că acestor fapte le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv forma de vinovăție prevăzută de lege.

Pentru ambele fapte este necesară vinovăția sub forma intenției ori cele trei inculpate, respectiv, și, în calitate de casiere, nu au urmărit și nici prevăzut rezultat acestora.

Așa cum s-a reținut mai sus, ele executau ordinele venite de la șefa lor directă, inculpata, întocmind registrele de casă așa cum li se cerea.

În această situație nu se poate reține că cele trei inculpate au omis cu știință să înscrie unele borderouri privind taxele ecologice în registrele de casă.

Este adevărat că ele au executat falsul intelectual dar acesta a fost posibil doar acțiunilor inculpatei, care le-a determinat cu intenție, fiind vorba despre o participație improprie.

Mai mult, nu se poate reține că inculpatele au urmărit sau prevăzut rezultatul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată având în vedere locul lor în cadrul serviciului contabilitate, respectiv simple casiere, care nu se gândeau decât cum să-și mențină locul de muncă.

În consecință, în baza art, 11 punct 2 lit.a pr.pen. combinat cu art. 10 lit.d pr.pen. instanța a achitat pe inculpatele, și pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată și de fals intelectual.

Având în vedere conduita inculpatelor înainte și după săvârșirea faptelor, lipsa antecedentelor penale, și situația familială a acestora, instanța, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81.pen. a apreciat că scopul pedepselor poate fi atins și fără executarea acestora de către cele trei inculpate.

Pentru considerentele arătate, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. pentru inculpatele, și.

Așa cum s-a reținut inculpata a săvârșit fapta cu intenție, iar celelalte inculpate nu au acționat cu nici o formă de culpă în sensul legii penale, ele executând practic dispozițiile șefilor ierarhici.

Instanța a respins și cererea de schimbare încadrare juridică din infracțiunea prevăzută de art. 248 indice 1.pen. raportat la art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 248.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. pentru inculpata, având în vedere că forma calificată este condiționată de rezultatul produs, respectiv consecințe deosebit de grave și nu de faptul că cele trei casiere, au acționat " împreună", în sensul că au avut o înțelegere în acest sens.

Din întreg materialul probator în cauză rezultă că inculpatele, și erau casiere în cadrul casieriei centrale a Direcției Generale a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală G, că registrele de casă erau completate de ele prin rotație și că acțiunile lor cumulate, chiar dacă fără intenție de a săvârși vreo faptă prevăzută de legea penală, au condus la prejudicierea instituției cu suma de 9.687.210.000 lei vechi.

Astfel, este evident că s-au produs consecințe deosebit de grave și, pe cale de consecință, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de acuzare este corectă.

Cu privire la inculpații și ( fostă ), instanța a avut în vedere că aceștia nu și-au respectat atribuțiile de serviciu din culpă cu privire la aprobarea, urmărirea, efectuarea și justificarea cheltuielilor în perioada 2001 - 2002, cauzând instituției un prejudiciu în valoare de 44.400.180 lei vechi așa cum rezultă din documentele întocmite de Camera de Conturi

Nu s-a reținut intenția în nerespectarea atribuțiilor de serviciu, întrucât aceasta a avut loc din cauză că atât inculpatul cât și inculpata nu dădeau importanță termenelor în care trebuiau justificate deconturile, sau faptului că se decontau cheltuieli care nu au fost aprobate de ordonatorul de credite, cei doi declarând că aceasta era practica.

Este evident că aceștia nu au intenționat prejudicierea instituției ci doar au tratat cu ușurință îndatoririle de serviciu.

Astfel, în baza art. 334.pr.pen. instanța a schimbat încadrarea juridică dată faptei prin actul de acuzare pentru acești inculpați în infracțiunea de neglijență în serviciu.

Având în vedere faptele concrete săvârșite de acești inculpați, paguba mică adusă instituției și circumstanțele comiterii acestora, instanța apreciază că nerespectarea atribuțiilor de serviciu de către inculpații și, sunt lipsite în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Cu privire la latura civilă, instanța a reținut următoarele:

Prin neînregistrarea tuturor borderourilor care atestau încasarea taxelor ecologice în registrele de casă și în celelalte documente contabile în perioada mai 2000 - decembrie 2002, Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală Gas uferit un prejudiciu de 9.687.210.000 lei vechi iar prin efectuarea înregistrărilor eronate în registrele de casă, rezultate din însumarea operațiunilor de încasări și plăți sau preluări de solduri în plus sau în minus, în perioada aprilie 2001 - decembrie 2002, aceasta a suferit un prejudiciu în valoare de 190.174.819 lei vechi.

Instanța, a avut în vedere expertiza contabilă efectuată în cauză întrucât documentele întocmite de Camera de Conturi G nu se coroborează cu alte probe administrate.

Nu s-a reținut prejudiciul în cuantum de 169.243.062 lei vechi, întrucât această sumă reprezenta plăți efectuate cu titlu de drepturi salariale în perioada februarie - decembrie 2002 și nici cel de 97.921.000 lei vechi, constând în împrumuturi acordate, unor persoane din veniturile instituției întrucât acestea au fost restituite.

Prejudiciul cauzat Direcției Generale a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală G în cuantum total de 987.738,4819 lei a fost posibil săvârșirii faptelor inculpatelor, și, între prejudiciu și fapte existând legătură cauzată directă, iar acestea au acționat cu vinovăție așa cum este reținută aceasta de legea civilă.

În consecință, instanța a constatat îndeplinite condițiile art. 998.civil, respectiv condițiile răspunderii civile delictuale și având în vedere dispozițiile art. 1003.civil le-a obligat pe cele cinci inculpate, în solidar, la plata despăgubirilor.

Instanța a mai reținut că și inculpații și au cauzat Direcției Generale a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală G un prejudiciu în valoare de 4.440.0180 lei și fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998.civil, a obligat în solidar la plata acestuia pe inculpați.

Cum Direcția Generală a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală G s-a constituit parte civilă cu suma de 11.986.531.632 lei vechi plus dobânda legală aferentă acestei sume, instanța, în baza art. 346 alin. 1 și 2.pr.pen. a admis în parte acțiunea civilă ca fiind întemeiată.

Instanța i-a obligat în solidar pe inculpați să plătească despăgubirile civile așa cum s-a reținut mai sus plus dobânda legală în conformitate cu dispozițiile OG nr. 9/2000 de la data producerii prejudiciului și până la recuperarea integrală a acestuia.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu și inculpatele, și.

Prin decizia penală nr.71 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălajs -au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu și inculpata hotărârea atacată a fost desființată în privința pedepselor aplicate inculpatelor, pentru infracțiunea de delapidare prev.de art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru infracțiunea de instigare la delapidare prev.de art.25 Cod penal raportat la art.215/1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și în privința individualizării pedepselor aplicate inculpatei pentru infracțiunea prev.de art.249/1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal; art.25 Cod penal raportat la art.215/1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal; art.248/1 Cod penal raportat la art.248 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal; art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal; art.291 Cod penal, precum și a contopirii pedepselor aplicate acestor inculpate, pedepselor rezultante, termenului de încercare pentru inculpatele, și modalitatea de executare a pedepsei pentru inculpata.

în fond cauza sub aceste aspecte s-au descontopit pedepsele aplicate inculpatelor.

în componentele sale de: 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.249 alin.1 Cod penal; cu art.41alin.2 Cod penal; 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

în componentele sale de: 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.249 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.215/1 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal.

- în componentele sale de 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.249 alin.1 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.215/1 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal.

- în componentele sale de: 1 an închisoare pentru infracțiunea prev.de art.249 alin.1 Cod penal; cu art.41 alin.2 Cod penal; 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.25 Cod penal, raportat la art.215/1 Cod penal; cu art.41 alin.2 Cod penal; 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a, b, c Cod penal pe o perioadă de 5 ani; 1 an închisoare pentru infracțiunea prev.de art.25 Cod penal, raportat la art.289 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.291 Cod penal.

Au fost condamnate inculpatele:, și în baza art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare la câte 1 an închisoare.

Inculpata a fost condamnată în baza art.249 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu cu aplicarea art.74, 76 lit.e Cod penal la: 2.000 lei amendă.

În baza art.25 raportat la art.215/1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la delapidare cu aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal, la 10 luni închisoare.

În baza art.248/1 Cod penal raportat la art.248 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, cu aplicarea art.74, 76 lit.b și 76 alin.3 Cod penal, la 3 ani închisoare.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals intelectual, cu aplicarea art.74, 76 lit.e Cod penal la 5 luni închisoare.

În baza art.291 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals cu aplicarea art.74, 76 lit.e Cod penal la 2 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatelor:, și, urmând ca acestea să execute pedeapsa cea mai grea, astfel: pedeapsa de:1 an închisoare, pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsa de1 an închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.82 Cod penal s-a stabilit un termen de încercare pentru inculpatele, și de câte 3 ani.

În baza art.86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

În baza art.86/2 Cod penal s-a stabilișe un termen de încercare de 5 ani.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.86/4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.86/3 Cod penal pe timpul termenului de încercare în sarcina inculpatei s-au stabilit următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a facut aplicarea art.71 alin.1 și 5 față de inculpatele,.

S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatele: și c/a aceleiași sentințe.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate cu apel.

Inculpatele și au fost obligate să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare în apel.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Examinând apelul Parchetului și probele existente la dosarul cauzei s-a constatat că raportat la atribuțiile de serviciu ale inculpatelor, și acestea au săvârșit infracțiunea de instigare la delapidare prev.de art.25 Cod penal raportat la art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - și infracțiunea de delapidare prev.de art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - inculpatele, și, așa cum în mod legal a reținut instanța de fond modalitatea de săvârșire a infracțiunii constând în traficarea fondurilor instituției și s-a creat un prejudiciu constând în lipsa de folosință a sumei de 97.921.000 lei (ROL).

Pedepsele aplicate acestor inculpate și termenul de încercare stabilit pentru infracțiunea de delapidare și respectiv instigare la delapidare sunt nelegale, având în vedere că potrivit art.215/1 alin.1 Cod penal infracțiunea de delapidare se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

S-a reținut că celelalte motive invocate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu sunt nefondate.

În privința inculpatei, analizându-se probele din dosar și având în vedere conduita inculpatei anterior săvârșirii faptei precum și situația personală a inculpatei, s-a constatat că nu se impune aplicarea unei pedepse mai mari ci dimpotrivă se justifică reținerea în favoarea inculpatei a circumstanțelor atenuante și o altă modalitate de executare a pedepsei. Se justifică doar aplicarea unei pedepse în limite legale pentru infracțiunea de instigare la delapidare.

În privința inculpatei sentința atacată este temeinică și legală atât în privința achitării inculpatei pentru infracțiunea prev.de art.248/1 Cod penal raportat la art.248 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal cât și a individualizării pedepsei.

Așa cum corect s-a reținut de instanța fondului inculpata având funcția de referent în cadrul serviciului contabilitate, nu avea atribuții de decizie executând doar ordinele date, de șefii ierarhici. Chiar dacă aceasta a sesizat neregulile nu se poate reține că a urmărit rezultatul produs, astfel că în mod legal s-a constatat lipsa unuia din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv forma de vinovăție prev.de lege.

De asemenea, la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal atât în ceea ce privește gravitatea faptei pentru care a fost condamnată cât și aspecte privind persoana inculpatei, respectiv lipsa antecedentelor penale, întreținător al unui copil minor și conduita acesteia înainte și după săvârșirea faptei.

În privința inculpaților, s-a reținut că hotărârea atacată este temeinică și legală, sub aspectul achitării pentru infracțiunea prev.de art.248/1 Cod penal raportat la art.248 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal și infracțiunii prev.de art.43 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal apreciindu-se că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni lipsind intenția ca element constitutiv la laturii subiective.

Din probe a rezultat că cele trei inculpate au întocmit registrele de casă așa cum le-a cerut șefa lor directă, astfel că în mod temeinic a reținut instanța de fond că cele trei inculpate în calitate de simple casiere nu au urmărit și prevăzut rezultatul infracțiunilor.

S-a reținut că apelul este nefondat și în privința individualizării pedepselor aplicate celor trei inculpate cu excepția nelegalității pedepsei pentru infracțiunea de delapidare, nu se impune aplicarea unor pedepse cu privare de libertate, având în vedere modalitatea săvârșirii faptelor, conduita anterioară comiterii faptelor și funcțiile pe care le aveau la data comiterii lor.

Nu sunt întemeiate nici motivele de apel ale Parchetului formulate pentru inculpații și, în privința achitării și aplicării amenzii administrative pentru infracțiunea prev.de art.41 alin.2 Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.248 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Din probe a rezultat că cei doi inculpați nu și-au respectat din culpă atribuțiile de serviciu privind aprobarea, urmărirea, efectuarea și justificarea cheltuielilor în perioada 2001-2002 cauzând prejudiciul de 44.400.180 lei (ROL) însă așa cum în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond nu se poate reține intenția inculpaților de a prejudicia instituția ci mai degrabă neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Prin urmare în mod legal s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de neglijență în serviciu.

De asemenea, instanța de fond a apreciat corect că în raport de paguba produsă relativ mică, produsă într-un an de zile și condițiile concrete în care inculpații au săvârșit faptele acestea nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.

Chiar dacă inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 2.04.2003-24.04.2003 aceasta nu justifică condamnarea inculpatului.

Faptul că prejudiciul nu a fost recuperat în întregime nu justifică aplicarea, pentru toți inculpații a unor pedepse privative de libertate ci dimpotrivă alte modalități de executare a pedepselor ar da posibilitatea inculpaților să achite sumele la care au fost obligați cu titlu de despăgubiri.

Cu privire la apelul inculpatei s-a constatat că acesta este întemeiat doar în privința individualizării pedepselor prin reținerea circumstanțelor atenuante și modalității de executare a pedepsei.

Este adevărat că inculpata a avut calitatea de șef serviciu contabilitate și avea obligația să verifice realitatea sumelor încasate din taxe ecologice și controlarea activității casieriei dispunând și refacerea registrelor de casă pe anul 2002. S-a dovedit că inculpata nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu însă așa cum rezultă din declarațiile inculpatei, ale coinculpaților, modalitatea de lucru în instituție era cunoscută și de celelalte persoane din conducere cu funcții de decizie, uneori chiar aceste persoane au impus unele proceduri nelegale iar cei din subordine au executat dispozițiile. Desigur că executarea unei dispoziții nelegale nu scutește de răspundere pe cel care o execută însă acest aspect urmează a fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.

De asemenea, s-au avut în vedere și alte aspecte, respectiv conduita inculpatei anterior săvârșirii faptelor, aceasta neavând antecedente penale, precum și situația personală a inculpatei care este divorțată și singura întreținătoare a trei copii minori, având și un loc de muncă.

S-a apreciat că aceste împrejurări pot fi reținute drept circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei având consecință aplicarea unor pedepse sub minimul special prev.de lege și nu doar pentru aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prev.de lege așa cum a procedat instanța de fond prin sentința atacată.

Având în vedere că inculpata a fost arestată preventiv suportând în perioada respectivă regimul de detenție s-a apreciat că este suficient pentru reeducarea acesteia și față de condițiile concrete în care au fost comise faptele, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia doar sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Inculpata având și un loc de muncă este și în interesul părții civile ca inculpata să nu execute pedeapsa în regim de detenție ci fiind în libertate are astfel posibilitatea să achite într-un timp mai scurt prejudiciul produs.

S-a reținut că celălalt motiv de apel formulat de inculpata privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.248/1 Cod penal raportat la art.248 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal în infracțiunea de neglijență în serviciu prev.de art.249 Cod penal este neîntemeiat.

Inculpata având calitatea de șef serviciu contabilitate nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu cu știință, respectiv nu a pus la dispoziția inculpatelor, și borderourile care atestau încasarea taxelor ecologice pentru a fi înregistrate în registrele de casă și celelalte documente contabile, nu a verificat realitatea sumelor încasate din taxe ecologice și nu a controlat activitatea casieriei.

Fapta inculpatei a produs consecințe deosebit de grave instituției în care lucra. Prin urmare încadrarea juridică legală a faptei este aceea din actul de sesizare.

În privința prejudiciului reținut de instanța de fond s-a constatat că acesta a fost corect reținut, fiind stabilit printr-o expertiză contabilă care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

În baza probelor administrate prin sentința atacată în mod legal și temeinic s-au reținut în sarcina inculpatei și săvârșirea infracțiunilor prev.de art.249 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.215/1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal afrt.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal și art.291 Cod penal.

Astfel, din probe rezultă că în perioada 2001-2002 inculpata și-a încălcat din culpă atribuțiile de serviciu prin neexercitarea controlului financiar preventiv și verificarea documentelor primare și evidenței tehnico-operative ceea ce a dus la crearea unui prejudiciu în sumă de 359.417.881 lei (ROL).

Inculpata nu și-a îndeplinit atribuțiile de control ceea ce a făcut posibilă ca inculpatele, și să efectueze plăți cu titlu de drepturi salariale fără documente justificative în perioada februarie-decembrie 2002 și să efectueze înregistrări eronate în registrele de casă în perioada aprilie 2001- decembrie 2002 cauzând un prejudiciu total de 359.417.881 lei (ROL).

Inculpata a dat dispoziție verbală angajaților din subordinea ei să acorde împrumuturi din fondurile instituției pe baza unor liste de avans chenzinal care nu erau înregistrate în registrele de casă iar după restituirea banilor listele erau distruse.

De asemenea, registrele de casă aferente anilor 2001-2002 au fost întocmite de inculpatele, și cu omisiunea înregistrării unor borderouri care atestau încasarea taxelor ecologice datorită trierii de către inculpata a acestor borderouri.

S-a dovedit totodată că inculpata le-a determinat pe cele trei inculpate să rescrie registrele de casă aferente anilor 2001-2002 în timpul controlului din anul 2003, ce cuprindeau modificări în cuprinsul acestora și a pus la dispoziția Camerei de Conturi G documentele contabile cunoscând că acestea conțineau date nereale.

Referitor la apelurile inculpatelor și s-a reținut că sunt nefondate.

Examinându-se probele din dosar s-a constatat că încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată este corectă așa cum s-a reținut în actul de sesizare și anume abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev.de art.248/1 raportat la art.248 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal.

De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii respectiv forma de vinovăție.

Achitând pe inculpata în baza art.10 lit.d Cod procedură penală instanța de fond în mod legal a obligat-o pe inculpata la plata despăgubirilor civile.

De asemenea, este legală încadrarea juridică a infracțiunii săvârșită de în infracțiunea de delapidare. Inculpata a acordat împrumuturi din fondurile instituției unor persoane pe baza unor liste de avans chenzinal care nu erau înregistrate în registrele de casă la rubrica plăți și chiar dacă ulterior prejudiciul a fost recuperat infracțiunea de delapidare există în modalitatea de săvârșire privind traficarea fondurilor instituției așa cum legal a reținut instanța de fond în baza probelor administrate.

De asemenea legal s-a reținut că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii prev.de art.249 alin.1 Cod penal cu art.249 alin.1 Cod penal cu art.41 alin.2 Cod penal și astfel în mod legal a fost obligată în solidar cu celelalte inculpate la plata despăgubirilor civile.

Față de cele arătate, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod proc. pen. s-au admis apelurile Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu și inculpata s-a desființat sentința atacată în privința pedepselor aplicate inculpatelor, conform dispozitivului.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, solicitând casarea deciziei arătate mai sus ca netemeinică și nelegală iar în urma rejudecării cauzei să se dispună majorarea pedepselor aplicate inculpatei, prin înlăturarea atât a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art.74 pen.cât și a disp. art.81 pen. dispoziții care nu se justifică raportat la pericolul social ridicat al faptelor comise de aceasta și la valoarea mare a prejudiciului cauzat. În ceea ce le privește pe inculpatele, și se solicită condamnarea acestora și pentru săvârșirea infracțiunii prev- de art.248/1 pen. rap.la art.248 pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. pentru care au fost achitate apreciindu-se că nu au acționat cu intenție, ci ca urmare a presiunilor exercitate de inculpata, însă din probele administrate rezultă că aveau calitatea de angajate și au luat la cunoștință care sunt obligațiile de serviciu, astfel că nu pot să invoce împrejurarea că au fost obligate să-și încalce atribuțiile de serviciu. În ceea ce privește soluția de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.1proc.pen. rap. la art. 18/1 pen. referitor la inculpații și, de asemenea se solicită condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.248 pen. S-a reținut în sarcina acestora comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu, ca urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice,însă apreciază că s-a dispus greșit schimbarea de încadrare juridică, pentru că aceștia trebuiau să-și cunoască atribuțiile de serviciu, astfel că au acționat cu intenție indirectă, raportat la probele administrate în cauză și la modul de comitere a faptelor. Instanța trebuia să aibă în vedere perioada îndelungată de timp în care au fost comise infracțiunile, respectiv 2001- decembrie 2002, prejudiciul cauzat fiind mai mare de 44 milioane lei vechi, la acea dată aceasta fiind o sumă foarte mare. De asemenea, se solicită înlăturarea disp. art.81 pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma prevederilor art.385/ 9.pr.pen. Curtea reține următoarele:

În ceea ce privește motivul de recurs privind achitarea inculpatelor, și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.248/1 pen. în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. și a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.249 pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 pr.pen., acesta este nefondat.

Aceasta întrucât, în lumina reglementării actuale, recursul este o cale de atac admisibilă în cazurile prevăzute de lege. Aceasta înseamnă că spre deosebire de apel, în temeiul căruia instanța de apel examinează, în limitele devoluției, întreaga cauză, sub toate aspectele de fapt și de drept, nefiind limitată la temeiurile invocate și la cererile formulate de apelant, potrivit art.386/6 alin.2 instanța de recurs examinează cauza în limitele cazurilor de casare prev. în art.385/9 pr.pen. Condiționarea admiterii recursului de încadrarea criticilor aduse de recurent hotărârii recurate întrunul dintre cele 21 cazuri de casare, face ca în recurs să nu fie luate în considerare orice lipsuri ale hotărârii atacate, ci numai acele pentru care legea înțelege să intervină casarea hotărârii și rejudecarea cauzei. Din acest punct de vedere, recursul un caracter restrictiv în eliminarea tuturor erorilor de drept și de fapt. Chiar și atunci când instanța de recurs are dreptul să ia în considerare din oficiu un caz de casare, se aplică aceste limite de casare, întrucât numai o parte din cele 21 de cazuri de casare pot fi luate în considerare din inițiativa instanței (art.385/9 al.2 ).

Prin urmare, nu toate motivele de recurs formulate de Ministerul Public sau de către părți sunt întemeiate, în sensul că se încadrează într-unul din cazurile de casare; într-o astfel de situație, motivul de recurs este nefondat și urmează a fi respins de către instanța de recurs. Numai atunci când situația concretă invocată în recurs constituie un caz de casare se poate admite recursul și casa hotărârea recurată. În acest context, prin abrogarea cazului de casare general privind încălcarea dreptului material prev. de pct.17/1 al art.385/9 prin Legea nr.356/2006, este clară intenția legiuitorului de a limita motivele de recurs la cazurile de casare expres prev.în art.385/9 pr.pen.

În această lumină, în speță, unele dintre motivele de recurs invocate de către Parchet nu se încadrează în acest text. Astfel, art. 3859pct. 16.proc.pen. prevede motivul de recurs referitor la împrejurarea când în mod greșit inculpatul a fost achitat pentru motivul că fapta săvârșită de el nu a fost prevăzută de legea penală, sau când în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal pentru motivul că există autoritate de lucru judecat sau o cauză de înlăturare a răspunderii penale ori că a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost grațiată. Acest caz de casare are în vedere în primul rând încălcarea legii penale prin pronunțarea unei soluții greșite de achitare pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală, în realitate existând o prevedere legală care pedepsește fapta reținută, astfel încât nu este prevăzut și temeiul de achitare prev. de art.10 lit. d proc.pen. sau cel prev. de art.10 lit.b/1 pr.pen., prin urmare motivul de casare pe acest temei este nefundat.

Raportat la reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei, se reține că potrivit art.74 pen. recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea acesteia. În aprecierea unor împrejurări ca circumstanțe atenuante, acestea trebuie raportate la gradul de pericol social concret al faptei comise, la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost săvârșită, precum și la orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului. În acest context, reținerea de către tribunal a împrejurărilor că inculpata este la prima confruntare cu legea penală, că are trei copii minori, fiind singura întreținătoare a acestora, că s-a aflat o perioadă de timp în stare de arest preventiv, aspect care a avut un rol educativ în sensul prevenirii săvârșirii pe viitor a unor fapte antisociale, ca și circumstanțe atenuante, este justificată. De asemenea, prin modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către tribunal, respectiv suspendarea sub supraveghere prev. de art.86/1 pr.pen. (fiind întrunite de altfel condițiile prevăzute de lege), Curtea apreciază că se va realiza atât scopul coercitiv cât și scopul educativ pe care trebuie să-l aibă o pedeapsă penală. Aceasta cu atât mai mult pentru ceilalți inculpați, (care așa cum corect s-a reținut de către tribunal au acționat la dispozițiile date de inculpata ), având în vedere conduita acestora înainte și după săvârșirea faptelor, lipsa antecedentelor penale și situația familială a acestora. Nu în ultimul rând este de reținut ca o circumstanță în favoarea inculpaților și împrejurarea că plățile efectuate cu titlu de drepturi salariale în perioada februarie-decembrie 2002 în sumă de 169.243.062 lei vechi lei,precum și suma de 97.921.000 lei vechi, constând în împrumuturi acordate unor persoane din veniturile instituției, au fost restituite. De asemenea,sumele nu au fost folosite și nici însușite de inculpați, iar pentru persoanele ce au primit acești bani s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe considerentul că aceștia nu au acționat cu intenție în sensul că nu au urmărit să-și însușească sumele aparținând instituției ci au încasat propriile lor drepturi,avansurile fiind reținute din salariul care era diminuat în mod corespunzător.

În plus, Curtea reține că, pentru ca pedeapsa să-și poată îndeplini funcția ce-i este atribuită în vederea realizării scopului său preventiv și educativ trebuie să corespundă potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod concret persoana inculpatului, precum și aptitudinea acestuia de a se îndrepta ca efect al tratamentului sancționator aplicat și, cu toate că inculpata a avut un rol determinant în săvârșirea infracțiunilor, se apreciază că nu prezintă o periculozitate sporită care să justifice executarea pedepsei prin privare de libertate, deoarece prezintă garanții reale pe calea îndreptării sale, capacitatea sa de îndreptare se poate realiza cu eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, iar scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu atât mai mult cu cât sunt îndeplinite în speță condițiile cerute de acest text de lege.

Este adevărat că pedepsele aplicate tuturor inculpatelor sunt situate la limita minimă prevăzută de lege iar executarea a fost suspendată, însă Curtea constată totuși că pedepsele astfel aplicate se încadrează în limitele legii. Față de împrejurarea că inculpatele nu posedă antecedente penale, că acestea se vor îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei apare ca fiind justificată.

Raportat la celelalte inculpate de asemenea, probele dosarului nu au demonstrat că acestea au intenționat să prejudicieze instituția unde erau angajate. Astfel, inculpatele, și, cele trei casiere care lucrau în casieria centrală a unității, înregistrau în registrele de casă doar borderourile puse la dispoziție de șefa lor, respectiv inculpata.De asemenea, inculpata, care era referent în cadrul serviciului contabilitate, executa doar ordinele date de inculpata și ceilalți șefi ierarhici, neavând atribuții de decizie. Prin urmare, nu se poate reține că inculpatele au urmărit sau prevăzut rezultatul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată având în vedere locul lor în cadrul serviciului contabilitate. În concluzie, achitarea acestora de către instanțe pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este corectă.

În ceea ce-i privește pe inculpații și, de asemenea recursul nu este fondat. Curtea apreciază că s-a procedat corect la schimbarea încadrării juridice a faptei, raportat la împrejurarea că aceștia nu au acționat cu intenția de a prejudicia instituția unde își desfășurau activitatea, ci mai degrabă au dat dovadă de neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Ori pentru existența infracțiunii prev. de art.248 pen. respectiv abuzul în serviciu contra intereselor publice este necesară intenția - directă sau indirectă-de a cauza o pagubă patrimoniului instituției (a se vedea expresia "cu știință" care se regăsește în textul invocat), ori această intenție nu a fost dovedită cu probele dosarului.

De asemenea, prin decizia atacată s-a înlăturat și aspectul de nelegalitate privind pedepsele aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Raportat la susținerile apărătorilor inculpatelor în sensul că recursul Parchetului este inadmisibil față de împrejurarea că dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar decizia anterioară a Curții de Apel Cluja fost în favoarea acestora, sunt neîntemeiate. Astfel, prin.134/19.02.2008 a Curții de Apel Clujs -au admis recursurile Parchetului și a inculpaților împotriva Deciziei nr.132/25.10.2007 a Tribunalului Sălaj, pe care a casat-o în întregime și s-a trimis cauza spre rejudecare. Parchetul și-a motivat recursul prin aceea că decizia este nelegală întrucât nu cuprindea motivele pe care se bazează soluția și că există contradicții între considerentele și dispozitivul acesteia. Prin urmare, în condițiile în care Parchetul a atacat atât sentința judecătoriei cât și decizia tribunalului, iar decizia a fost casată pentru nelegalitate admițându-se atât recursul Parchetului cât și a inculpaților, Parchetul practic reiterând aceleași motive de recurs, după ce aspectele de nelegalitate constatate prin decizia anterioară a Curții, au fost corectate.

Prin urmare, Curtea, negăsind alte motive de recurs care să poată fi luate în considerare și din oficiu,apreciază decizia ca fiind temeinică și legală și astfel, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul Parchetului.

Onorariile avocațiale din oficiu pentru apărătorii din oficiu se vor avansa din.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ, împotriva deciziei penale nr. 71 din 10 noiembrie 2008 Tribunalului Sălaj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, pentru apărătorii, și

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red.IM

20.03.2009

Dact./3ex.

Președinte:Maria Boer
Judecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Valentin Chitidean

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 138/2009. Curtea de Apel Cluj