Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 305/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 305
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 30 APRILIE 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
MINISTERUL PUBLIC: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU reprezentat prin procuror -
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpata și partea civilă POST B, împotriva deciziei penale nr. 587/A din 06.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 17 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1588/02.07.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosar nr. 6900/3807/180/2006 s-a dispus:
În baza art. 249 alin 2 Cod penal cu aplic. art. 74 alin 1 lit.a, c și alin 2 Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal a condamnat inculpata - fiica lui și, născut la 06.11.1950 în com., jud. B, cetățean român, studii medii, căsătorită, pensionară,. în mun. B,-/F/114, jud. B, CNP: -, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal și art.71 alin 5 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatei pe o durată de 2 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală obligat inculpata la plata sumei de 17 500 USD, echivalent în lei la data executării, plus dobânda legală calculată de la data comiterii faptei și până la executare, către partea civilă POST SA, cu titlul de daune materiale.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpata la plata sumei de 550 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 94/P/2004 din 29.05.2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 6900/06.06.2006 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu faptă prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod penal.
În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în calitate de casier în cadrul SC Post SA - Sucursala B, prin încălcarea dispozițiilor Circularei nr. 50 /29.11.2000 a unității Bancare, printr-o gravă neglijență a părăsit locul de muncă în mod repetat la data de 30. 12.2003, ceea ce a facilitat sustragerea sumei de 70.000 USD de către autori necunoscuți.În cursul cercetării judecătorești în conformitate cu dispozițiile art. 323 CPP și art. 69-74.Pen a fost audiat inculpata care a descris activitatea desfășurată în data de 30.12.2007.
Potrivit art. 326 CPP partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu echivalentul în lei al sumei de 70.000 USD, plus dobânzile legale calculate de la data săvârșirii faptei până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Instanța a procedat la audierea martorilor, și declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În cursul anului 2003, inculpata și-a desfășurat activitatea în cadrul compartimentului tezaur -casierie din cadrul SC " POST" SA -Sucursala B, în calitate de casier. Potrivit fișei postului aceasta, printre alte atribuții, executa încasări și plăți în valută în cadrul ghișeului operațiuni valutare, verifica autenticitatea valutei încasate și verifica la sfârșitul programului de lucru zilnic ca soldul aflat în casa de valută(pe fiecare tip de valută ) să corespundă cu soldul din balanța zilei ( fl. 140-141 ds.up.).
În dimineața de 30.12.2003, inculpata a ridicat de la casieria centrală a băncii valuta necesară desfășurării activității zilnice la ghișeul de operațiuni valutare, valută ce cuprindea și un pachet de 70.000 USD ambalat în plasticul original al monetăriei române. După ce a verificat realitatea valutelor încredințate, inculpata a efectuat operațiuni de încasări valută, plăți și casă de schimb valutar până în jurul orelor 13,00-13,30, când s-a terminat programul de lucru pe casa de zi a verificat situația încasărilor și plăților cu soldul scriptic și numerarul existent, constatând concordanța acestora; a sortat cupiurile în lei pe care, apoi, le-a depus în dulapul metalic aflat lângă biroul său, după care a încercat să bandeze la mașina aflată în dotare, bancnotele euro. Dat fiind faptul că mașina era defectă, inculpata completat pe un carton numărul de bancnote și cupiura, rugând-o pe colega sa, (ofițer cont 2), aflată în apropierea biroului său, să o ajute. În acest timp inculpata a scos din dulapul metalic dolarii neutilizați, în sumă de 70.000 USD.
După ce a adus bentița, inculpata și-a etichetat pachetele și, întrucât și în cazul valutei USD trebuia să face bentițe, s-a deplasat la un birou situat la câțiva metri de al său pentru a încerca să aducă o altă mașină de calcul. Nereușind acest lucru, s- întors la birou fără a verifica existența valutei și și-a continuat activitatea.Ulterior, inculpata s-a deplasat din nou deplasându-se la primul ghișeu, unde a reușit să imprime bentița de marcaj a banilor. la locul de muncă, inculpata nu a verificat nici de această dată existența în totalitate a valutei, ci a introdus sumele aflate pe masă în fișetul metalic pe care l-a încuiat cu cheia de care dispunea doar ea și a luat o pauză de circa 15-20 minute.
După ce a întocmit documentația necesară (buletine de schimb, totalul încasărilor și plăților) și a completat registrele de casă, în jurul orelor 16,00, inculpata a scos din dulap valorile pe care le-a pus în cutia din carton ce îi fusese adusă dimineață și s-a deplasat la compartimentul tezaur pentru a face predarea lor. Cu această ocazie s-a constatat lipsa sumei de 70.000 USD, împrejurare ce a fost sesizată conducerii băncii și organelor de poliție.
În cauză au fost analizate imaginile conținute de casetele video de supraveghere, concluziile fiind cuprinse într-un raport de expertiză tehnică, însă nu a putut fi identificată persoana suspectată că ar fi sustras banii (fl. 150-168 ds. up.).
Direcția de investigații,Gestiuni și Fraude Interne a verificat modul în care a fost posibilă dispariția sumei de bani, iar prin nota de constatare din 09.01.2004, s-au constatat următoarele:
- deși casieria valutară trebuia să funcționeze într-un spațiu special amenajat, conform normelor privind operațiunile de casă în unitățile Post, totuși acest compartiment funcționa la etajul băncii, neizolat corespunzător, aceasta întâmplându-se din anul 2001;
- sectorul nu este păzit continuu;
- se creează aglomerație la ghișeele compartimentelor;
- ghișeele nu sunt dotate în mod corespunzător din punct de vedere tehnic;
- cu privire la activitatea inculpatei s-a concluzionat că:
- a dat dovadă de o inadmisibilă neglijență în manipularea valutei, părăsind în mod nejustificat de mai multe ori locul de muncă;
- nu a avut capacitatea necesară să observe la timp că îi lipsește de pe masă pachetul cu cei 70.000 USD;
- nu a semnalat lipsa pachetului imediat ce a introdus valuta în cutia de transportat;
- prin modul său dezorganizat de lucru coroborat cu condițiile concrete în care își desfășura activitatea, a creat de mai multe ori posibilitatea producerii unor fraude.
Situația de fapt reținuta de instanța se probează cu: sesizarea Post, adresa de constituire ca parte civilă a SC Post SA, adresa nr. 4071/06.06.2005, note explicative, contractul de muncă și fișa postului inculpatei, nota de constatare întocmită de Direcția de Investigații Gestiuni și Fraude Interne din cadrul Post, circulara nr. 50/29.11.2000, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpatei.
Față de situația de fapt expusă mai sus instanța a apreciat că este evidentă vinovăția inculpatei în forma culpei, pe fondul lipsei dotărilor tehnice necesare, imputabile unității bancare. Inculpata, care lucra în cadrul Post de 11 ani, și care cunoștea că normele privind operațiile de casă interzic în mod expres orice părăsire a locului de muncă fără a lua în prealabil toate măsurile de siguranță a valorilor, nu și-a folosit capacitatea psihică de care dispunea pentru a prevedea urmările faptei sale și de a în raport de toate aceste date, deși avea această posibilitate și, totodată, avea datoria să depună diligență în comportarea sa.
În cazul culpei simple, prevăzută de art. 19 pct. 2 lit. b Cod procedură penală făptuitorul nu manifestă grija necesară și nu face tot ce ar trebui și ar fi avut posibilitatea să facă pentru a evita urmările acțiunii sale, în circumstanțele care se află. Este și cazul inculpatei care, deși unitatea bancară nu asigurase toate condițiile tehnice necesare unei bune și sigure desfășurări a muncii, (pe care, de altfel, le-a acceptat, fără a protesta la conducerea băncii), avea totuși la îndemână un dulap metalic încuiat( a cărui singură cheie se afla în posesia sa),și în această situație, a părăsit în mod repetat locul de muncă, lăsând banii pe masă, în loc să-i asigure, ceea ce ar fi reprezentat o minimă prevedere pentru preîntâmpinarea unor fraude. De altfel, tocmai această activitate defectuoasă a încălcat prevederile circularei nr. 50/29.11.2000 (fila 216 ds. up.).
In drept fapta inculpatei de a nu-și îndeplini din culpă atribuția de serviciu privind securizarea sumei de 70.000 de USD, sumă pe care a lăsat-o nesupravegheată pe birou ( așa cum rezultă din declarațiile inițiale ale inculpatei) dând astfel posibilitatea unei persoane rămasă neidentificată să o sustragă, prejudiciind astfel banca,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce privește vinovăția inculpatei, în cauză rezultă că aceasta a existat sub forma culpei simple, așa cum am arătat cu ocazia descrierii situației de fapt.
Având în vedere că și părții vătămate civile îi revenea o culpă majoră întrucât nu a asigurat toate condițiile tehnice unei bune și sigure desfășurări a activității, instanța va reține în sarcina inculpatei o culpă în procent de 25 %, iar în sarcina băncii diferența de 75 %.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 Cod penal si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisa fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, valoarea prejudiciul cauzat.
Instanța a avut în vedere si circumstanțele personale ale inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale si care a avut o atitudine sincera, prezentându-se in fata organelor judiciare, împrejurări ce au fost reținute ca circumstanțe atenuante cf. art. 74-76 Cod penal in temeiul cărora instanța a aplicat o pedeapsa sub minimul special.
In consecința instanța in baza art. 249 alin 2 Cod penal cu aplic. art. 74 alin 1 lit. a,c și alin 2 Cod penal și art. 76 lit. d Cod penal a condamnat inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - pe durata executării pedepsei principale.
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fără privare de libertate si văzând ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (inculpata este la primul conflict cu legea penala iar pedeapsa aplicata este mai de 3 ani) instanța in baza art. 81 Cod penal a suspendat executarea pedepsei pe o durata de 2 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit in condițiile art.82C.pen.
In baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
Sub aspectul laturii civile:
Partea vătămată SC Post S-a, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu echivalentul în lei al sumei de 70.000 USD, plus dobânzile legale calculate de la data săvârșirii faptei până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Apreciind că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 999 cod civil - există prejudiciu cert și nerecuperat, există raport de cauzalitate între fapta ilicită (infracțiunea) și prejudiciu, și există vinovăția inculpatei sub forma culpei, instanța având în vedere și procentul de culpă reținut în sarcina inculpatei (25%) instanța în baza art. 14 și art. 346 alin 1 Cod procedură penală a obligat inculpata la plata sumei de 17 500 USD, echivalent în lei la data executării, plus dobânda legală calculată de la data comiterii faptei și până la executare, către partea civilă POST SA, cu titlul de daune materiale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpata și partea civilă.
Ambele apeluri au fost declarate în termen însă numai apelul părții civile a fost motivat în scris printr-un memoriu separat.
Apelul părții civile privește soluționarea laturii civile, Post solicitând obligarea inculpatei la plata integrală a pagubei întrucât culpa îi revine în exclusivitate.
blindat ar fi apărat-o pe inculpată și gestiunea pe care o avea de acțiunea unei persoane din exteriorul ghișeului ori caseta video nu a confirmat comiterea faptei în această modalitate.
În această perioadă și în aceleași condiții lucrau la alte ghișee 3-4 colege ale inculpatei dar în gestiunea acestora nu s-a constatat nici o pagubă ceea ce conduce la concluzia că în mod greșit s-a reținut culpa concurentă a băncii și a inculpatei, în condițiile în care inculpata avea la dispoziție un dulap metalic încuiat a cărui cheie se afla în posesia sa și nu depozitat cei 70.000 USD în acel dulap părăsind în mod repetat locul de muncă, în mod greșit s-a reținut culpa băncii. Nu s-a probat că dispariția sumei s-ar fi datorat unei imixtiuni brutale sau a unei sustrageri din interiorul ghișeului, astfel încât geamul blindat să fi fost singurul în măsură de a împiedica această dispariție.
Inculpata a constatat lipsa din gestiune la sfârșitul programului de lucru.
Apelanta parte civilă a criticat proporția culpei care nici măcar nu a fost motivată.
La rândul său inculpata prin apărătorul său a criticat hotărârea primei instanțe atât în ceea ce privește soluționarea laturii penale cât și soluționarea laturii civile.
Considerându-se condamnată pe nedrept inculpata a solicitat ca în apel să fie achitată întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și să fie exonerată de la plata despăgubirilor întrucât banca trebuia să facă dovada furtului din gestiune, din neglijența sa
Examinând sentința atacată pe marginea actelor și lucrărilor dosarului cauzei se constată că încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei nu a fost pusă la îndoială; infracțiunea de neglijență în serviciu presupune sub aspectul laturii subiective vinovăția sub forma culpei.
Din fișa postului rezultă că inculpata era casieră la un ghișeu cu operațiuni valutare, executând încasări și plăți în valută.
Având în vedere natura activității desfășurată de inculpată, banca trebuia să asigure o securitate sporită a locului său de muncă, lucru pe care nu l-a făcut, singurul lucru cert, fiind doar prejudiciul cauzat.
S-a reținut de instanța de apel, atât culpa inculpatei sub forma neglijenței cât și culpa concurentă a băncii, în ceea ce privește neasigurarea condițiilor optime de lucru, astfel că achitarea solicitată de inculpată nu poate fi dispusă și nici înlăturarea culpei în ce privește procentul de 75 % reținut în sarcina unității bancare.
Apelul inculpatei a fost admis doar în ceea ce privește conținutul pedepsei accesorii, prin interzicerea doar a dreptului prevăzut de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal, întrucât natura faptei comise nu are nici o legătură cu dreptul de a alege, pentru a-i putea interzice acest drept.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul prin decizia penală nr. 587 din 06.12.2007, a admis apelul inculpatei, doar în ceea ce privește conținutul pedepsei accesorii, menținând celelalte dispoziții și totodată respingând apelul formulat de partea civilă Post.
Împotriva acestei decizii penale, au formulat recurs inculpata și partea civilă.
Nici unul din recursuri n-au fost motivate în scris,dar cu ocazia dezbaterilor prin apărătorii aleși, inculpata a solicitat admiterea acestuia și achitarea sa, întrucât nu se face vinovată de comiterea infracțiunii pentru care este cercetată, iar partea civilă a solicitat, în principal, admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoria Bacău, invocând ca motiv de casare cel prevăzut de art. 385/9 pct. 9 Cod procedură penală, iar în subsidiar înlăturarea culpei reținută în favoarea băncii și obligarea inculpatei la plata despăgubirilor în cuantumul solicitat.
În susținerea recursului formulat, inculpata a arătat că ipoteza dispariției banilor de pe masă este o pură supoziție a organelor de anchetă, nu rezultă din probe că ea iar fi lăsat pe masă nesupravegheați, mai mult nu s-a făcut nici dovada sustragerii acestora și chiar și în aceste împrejurări, singura vină o poartă banca, care nu i-a asigurat condițiile optime de lucru în conformitate cu normele bancare și prevederile circularei nr. 50/29.11.2000.
Partea civilă, în motivarea recursului, a arătat că condițiile de lucru nu-i pot fi imputate angajatorului pentru că angajatul știa de aceste condiții, ori în cazul în care aceste condiții normale, putea, pur și simplu, să refuze angajarea; mai mult decât atât chiar dacă ghișeul nu era prevăzut cu acel geam securizat, inculpata avea la dispoziție un seif prevăzut cu cifru în care putea păstra valorile, ori din neglijență n-a folosit acest bun și astfel s-a produs urmarea socialmente periculoasă-prejudicierea băncii.
În ceea ce privește ipoteza lăsării banilor pe masă, aceasta nu este singura, cert este că banii au fost lăsați într-o zonă accesibilă sustragerii lor, ceea ce denotă o gravă neglijență din partea inculpatei.
Curtea, analizând recursurile formulate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, constată că acesta este nefundat pentru considerentele următoare:
Raportat la situația de fapt se constată că aceasta a fost corect reținută în cauza de față, fapta inculpatei de a nu-și îndeplini din culpă atribuția de serviciu privind securizarea sumei de 70.000 de USD, sumă pe care a lăsat-o nesupravegheată pe birou, dând astfel posibilitatea unei persoane rămasă neindentificată să o sustragă, producând astfel un prejudiciu cert unității bancare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 249 al. 2 Cod penal.
Ipoteza lăsării banilor pe birou nesupravegheați îmbrățișată atât de organele de urmărire penală, cât și de instanțele inferioare este cea mai plauzibilă, ea rezultând atât din declarațiile inițiale ale inculpatei, a martorei precum și din întregul material probator.
Susținerea că inculpata nu a părăsit biroul, ci doar s-a deplasat în cadrul acestuia pentru a-și aduce o altă mașină de calcul, deoarece mașina sa se defectase, nu poate fi contestată, dar chiar și în această situație, banii nu trebuiau lăsați nesupravegheați, existând și posibilitatea introducerii acestora în acel fișet prevăzut cu cifru. Activitatea defectuoasă a inculpatei a continuat în acea zi, ea desfășurându-se ulterior la un alt ghișeu, unde a reușit să imprime bentița de marcaj a banilor. Chiar și în aceste situații, odată la biroul unde-și desfășura activitatea n-a verificat existența în totalitate a valutei, ci a introdus sumele aflate pe masă în fișetul metalic pe care l-a închis cu cheia.
După efectuarea operațiunilor specifice activității pe care o desfășoară (buletinul de schimb, totalul încasărilor și plăților) și a completat registrele de casă, în jurul orelor 1600când trebuia să facă predarea valorilor la compartimentul tezaur atunci a constatat lipsa sumei de 70.000 de USD.
În aceste împrejurări, se reține prin nota de constatare a Direcției investigații, Gestiuni și Fraude Interne, lipsa capacității necesare de a observa la timp dispariția sumei de 70.000 de USD, precum și o neglijență în manipularea valutei, părăsind în mod nejustificat de mai multe ori locul de muncă.
Desigur la toate aceste împrejurări a concurat și culpa băncii care nu a asigurat inculpatei condiții optime de lucru, aceasta cu atât mai mult cu cât prin contractul individual de muncă nr. A 53891/16.05.2003 ( fila 118 ds. ) angajatorul s-a obligat să-i asigure salariatului condiții corespunzătoare de muncă cu respectarea măsurilor de protecție a muncii.
În urma controlului efectuat de echipa de specialiști din cadrul Direcției de Investigații Gestiuni și Fraude Interne, au rezultat deficiențe pe linia organizării activității valutare ele referindu-se, în principal, la următoarele:
- dotarea tehnică, deficitară, a compartimentului ( insuficiența camerelor de luat vederi, uzura morală avansată a acestora, insuficiența imprimantelor, constatându-se existența acestora doar la două din cinci ghișee, situație ce determinau salariații să-și părăsească birourile pentru efectuarea operațiunilor necesare;
- deși casieria valutară trebuia să funcționeze într-un spațiu special amenajat conform " Normelor privind operațiunile de casă în unitățile Post SA" - avizate favorabil de către Banca națională României - spațiu ce exista, ca atare, la parterul băncii - aceasta funcționa la. I în condiții de totală nesiguranță, spațiul nefiind izolat de restul salariaților și clienți, prin pereți despărțitori, simpla introducere a mâinii peste ghișeu, făcând posibilă sustragerea valorilor;
- transportul numerarului de la tezaur la casierie se realiza de către casier, pe porțiune de cca 25, pentru clienții băncii, aspectul prezentând un anume grad de risc;
- sectorului valutar nu i s-a asigurat paza continuă iar lipsa de ordine rezultată din aglomerările specifice sfârșitului de an, nu a fost de natură a contribui la confidențialitatea tranzacțiilor efectuate;
Raportând aceste deficiențe la dispozițiile cuprinse în Normele privind operațiunile de casă în unitățile Post, se constată că în sarcina societăților bancare autorizate să desfășoare operațiuni de schimb valutar, s-au impus condiții obligatorii, cumulative, privind personalul și siguranța valorilor. Acestea se referă la dotarea caselor de schimb valutar, respectiv ghișee care să asigureizolareacasierului de ceilalți lucrători și de clienți, tehnică de calcul și programe în concordanță cu solicitările, aparate de verificare a autenticității valutei, păstrarea în deplină securitate a valorilor ( sisteme de alarmă, casă de bani).
Desigur toate aceste deficiențe au concurat la dispariția valutei în cuantum de 70.000 de USD, neputându-se primi apărarea invocată de partea civilă în sensul că dacă condițiile nu erau din cele mai optime pentru desfășurarea activității, atunci inculpata putea refuza angajarea.
Nu se poate ignora faptul că dacă unitatea bancară asigura condițiile de securitate, așa cum prevedeau Normele bancare, a casei de schimb valutar, rezultatul socialmente periculos nu s-ar fi produs, astfel că în situația de față concură și culpa băncii, iar procentul reținut în sarcina acesteia de 75 % este unul corect și în mod corect stabilit în raport de împrejurările comiterii faptei. Oricare ar fi ipoteza în care s-ar fi petrecut faptele, răspunderea unității bancare nu poate fi înlăturată.
ulterioare făcute atât de inculpată cât și de martora, în sensul că acești bani n-ar fi fost lăsați pe masă, nu au relevanță în cauză, atâta vreme cât din întregul material probator rezultă acest lucru, afirmație ce nu poate fi valorificată decât ca o înlăturare a răspunderii penale a inculpatei.
În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de partea civilă - nemotivarea procentului culpei reținut în favoarea băncii - acesta este nefondat, el fiind corect stabilit prin raportare la condițiile concrete ale săvârșirii faptei și a dificultăților constatate în sarcina băncii.
Așadar stabilindu-se un procent de 25-75 % în producerea infracțiunii, în mod corect a stabilit instanța și acordarea de daune materiale, obligând inculpata la plata doar a sumei de 17.500 USD, echivalent în lei la data executării, plus dobânda legală calculată de la data comiterii faptei și până la executare, către partea civilă Post.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de control judiciar apreciază că aceasta s-a făcut avându-se în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, împrejurările concrete în care acesta a fost săvârșită, urmările produse precum și valoarea prejudiciului cauzat.
Și sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate, instanța în mod corect a făcut aplicabilitatea prevederilor art. 81 Cod penal, apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, poate fi atins și fără privare de libertate, considerente față de care nici sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și nici în ceea ce privește modalitatea de executare nu se impune a opera vreo modificare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
Văzând și prevederile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta-inculpată și partea civilă POST. B, împotriva deciziei penale nr. 587/A/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Constată că recurent-inculpată a fost asistată de apărător ales.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă fiecare recurent la plata a câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Definitivă.
Pronunțată azi, 30.04. 2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dumitru Pocovnicu, Carmen Căliman, Liliana Novac
GREFIER,
Red.
Red.. - M/
Red. -
Tehnored. - 2 ex.
5/6.05.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Carmen Căliman, Liliana Novac
