Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 770/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.770/

Ședința publică de la 17 2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 3: Constantin

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpata, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246, 258 Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 140 din 02 iunie 2008 Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16.12.2008, fiind consemnate în incheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp.art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 17 2008.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2374/13.12.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila, în dosarul nr-, s-a dispus achitarea inculpatei, în temeiul art. 11 al.2 lit. "a" rap. la art. 10 lit. "d" pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249.pen. raportat la art. 258.pen.

În conformitate cu prevederile art. 346.pr.pen. s-a respins acțiunea civilă referitoare la despăgubirile civile, formulată de partea civilă SC SA

S-a dispus ca cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, a reținut că la data de 07.04.2005, SC SA B, a formulat plângere penală împotriva inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, varianta agravată, constând în aceea că, în calitate de funcționar la magazia de materiale a depoului, aceasta și-a însușit 5562 kg fir contact, în valoare de 427 770 000 lei.

Că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila nr. 2821/P/2005 s-a reținut că nculpata a lucrat ca gestionar la magazia de materiale a SC SA B - Depozitul, având ca atribuții specifice răspunderea pentru existența cantitativă și calitativă a materialelor și confruntarea soldului scriptic cu cel faptic.

În urma cercetărilor s-a constatat că lipsa în gestiune s-a datorat neglijenței inculpatei care obișnuia să înmâneze cheile magaziei de materiale diverșilor angajați ai unității fără ca ea să fie prezentă la operațiunile efectuate.

S-a constatat că firul contact a dispărut din gestiunea inculpatei în perioada 1.10.2004 - 12.11.2004, fără ca în acest interval să fi fost sesizate organele de urmărire penală despre comiterea vreunei sustrageri. Dimpotrivă, un număr de 12 salariați ai societății au declarat ca învinuita și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, determinând crearea prejudiciului în patrimoniul unității.

S-a mai reținut că inculpata a dat dovada de neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, astfel că s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 249.pen.

Că, în cursul urmăririi penale, SC SA, a formulat cerere de constituire parte civilă cu suma de -,39 RON.

Pentru stabilirea prejudiciului, în faza cercetării judecătorești, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile având ca obiectiv stabilirea valorii de înlocuire a cantității de fir contact constatate lipsă din magazia unității.

Pentru termenul din data de 13.12.2007 SC SA a arătat că își însușește concluziile raportului de expertiză efectuat, întelegând să se constituie parte civilă numai cu suma de 119 138,04 RON, rezultată din raportul de expertiză.

La același termen, având în vedere împrejurarea că inculpata nu avea, la data săvârșirii faptei, calitatea de funcționar public, a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 249.pen in art. 249 rap. la art. 258.pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 249.pen rap. la art. 258.pen. este fapta funcționarului care, prin încălcarea din culpă unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane.

S-a mai reținut că prin îndatorire de serviciu se înțelege tot ceea ce cade în sarcina funcționarului, conform reglementărilor legale în materie sau fișei postului.

Inculpata era încadrată, în anul 2004 în funcția de gestionar la SC SA - secția Transport Electric, atribuțiile și obligațiile acesteia fiind cele prevăzute în fișa postului (fila 44-45 dosar up).

Din raportul privind cercetarea evenimentului reclamat la 12.11.2004 (fila 67 si urm. dosar up) rezultă că lipsa din gestiune a firului contact a fost anunțată de către inculpată, la data de 12.11.2004, lipsa din gestiune fiind adusă la cunoștința conducerii unității de către șeful de secție - ing., prin referatul 5144/12.11.2004.

Din același referat rezultă că la inventarierea anuală a gestiunii magaziei de piese, materiale, unde gestionar era inculpata, operațiune desfășurată în perioada 1.10.2004 - 19.10.2004, s-a stabilit că nu există diferențe fașă de fișa de magazie. Verificarea faptică a tamburilor cu fir contact nu s-a realizat, însă, prin măsurare sau cântărire, ci numai prin vizualizarea acestora de către președintele comisiei de inventariere.

De asemenea, s-a mai reținut că deși prin rechizitoriul Parchetului se reține în sarcina inculpatei îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, materializată prin aceea că obișnuia să înmâneze cheile magaziei de materiale diverșilor angajați ai unității fără ca ea să fie prezentă la operațiunile efectuate, că din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că firul contact se afla depozitat în una din magaziile gestiunii, fiind înfășurat pe 6 tamburi (fila 52 dosar UP). La momentul constatării lipsei din gestiune lipsea o cantitate destul de mare de pe fiecare dintre acești tamburi.

Martorii audiați în cauză, atât la urmărirea penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești, au arătat că au existat situații în care inculpata dădea cheia de la magazia cu materiale unor persoane din conducerea secției (șeful de secție, șefii de depou), pe care însă îi urma în scurtă vreme, fiind prezentă la închiderea ușilor depozitului.

De asemenea, martorii au arătat că inculpata avea în gestiune patru magazii, cea în care fusese depozitat firul contact fiind magazia de materiale provenite de la casări, astfel explicându-se și faptul că aceasta mai dădea uneori cheia unor persoane din conducerea secției, căci în celelalte magazii se aflau depozitate materialele de valoare și combustibilii, astfel că până ce termina de eliberat materialele din celelalte magazii se întâmpla să dea cheia de la magazia în care se afla firul contact, venind însă de fiecare dată în urma celor ce intrau în magazie, la interval de câteva minute, pentru a închide ușa.

Instanța a reținut că pentru a exista infracțiunea de neglijență în serviciu este necesar ca neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu să se fi produs cu vinovăție sub forma culpei (neglijență).

Culpa simplă (sau neglijența) ca formă a vinovăției, se caracterizează prin aceea că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale deși putea și trebuia să-l prevadă.

Aprecierea vinovăției sub forma culpei urmează a se stabili după observarea criteriilor prevăzute de lege: dacă făptuitorul trebuia să prevadă rezultatul faptei sale și dacă putea să-l prevadă.

Criteriul obiectiv care se propune în doctrina penală în stabilirea obligației de prevedere este cel al împrejurărilor în care se săvârșește fapta, pentru a observa dacă orice om normal și atent din categoria făptuitorului avea în momentul săvârșirii faptei posibilitatea să prevadă rezultatul. S-a reținut că, în speță, din analiza materialului probator administrat rezultă că firul contact dispărut avea un diametru de aproximativ 1 cm, si o structură elastică, oțeloasă, toți martorii audiați in cauză arătând că acesta era foarte greu de manevrat de către un singur om, pe de o parte din cauza acestei structuri a firului contact și pe de alta datorită faptului că se afla înfășurat pe tamburi rotunzi de diametru foarte mare, ceea ce îi făcea dificil de manevrat.

Pe de altă parte, instanța a reținut și cantitatea foarte mare de fir contact dispărută din gestiunea inculpatei, mai mult de 5 to, cantitate care cu certitudine nu ar fi putut sustrasă de o singură persoana și într-un interval scurt de timp.

Așa fiind, instanța a apreciat că, deși este probat în cauză că inculpata mai dădea ocazional cheia de la magazia în discuție unor persoane din conducerea secției, totuși acest lucru nu se întâmpla decât pentru perioade de timp de ordinul minutelor, interval în care în nici un caz nu putea fi sustrasă din magazie cantitatea de peste 5 to de fir contact a cărei dispariție s-a reclamat.

Analizând așadar existența obligației de prevedere prin raportare la circumstanțele producerii faptei, instanța a apreciat că nici un om normal, din categoria inculpatei, oricât de prudent și diligent ar fi fost, nu ar fi putut să prevadă producerea rezultatului păgubitor al faptei (dispariția a peste 5 tone fir contact cu diametru de 1 cm într-un interval de timp de 10-15 minute).

Pentru aceste motive, instanța a apreciat că nu se poate retine în sarcina inculpatei culpa în dispariția firului contact astfel că, faptei lipsindu-i unul dintre elementele constitutive, a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 11 alin 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d pr.pen.

În ce privește latura civilă, instanța a reținut că, pentru a se declanșa răspunderea civilă delictuală, în condițiile art. 998-999.civ, este necesar ca în cauză să fie probate atât prejudiciul cât și fapta ilicită și legătura de cauzalitate între acestea două.

Deși este indiscutabil în cauză că există un prejudiciu creat în patrimoniul părții civile prin dispariția firului contact, prejudiciu evaluat conform expertizei contabile efectuate în cauză, instanța a reținut totuși că acest prejudiciu nu se datorează vreunei fapte ilicite a inculpatei.

Împotriva sentinței, astfel pronunțate a declarat apel în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, criticându-o pentru netemeinicie.

Se relevă, în motivele scrise, susținute de procurorul de ședință, că în mod greșit, instanța de fond a apreciat că inculpata, nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, deoarece din probele administrate în cauză, atât la urmărirea penală, cât și în faza cercetării judecătorești rezultă fără putință de tăgadă că inculpata, se face vinovată de comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu.

S-a susținut, că este dovedit faptul că lipsa în gestiune, s-a datorat neglijenței inculpatei, care obișnuia să dea cheile magaziei de materiale diverșilor angajați ai societății comerciale, fără ca să fie prezentă la operațiunile efectuate, fapt dovedit cu declarațiile a 12 martori, audiați, în cauză, salariați ai aceleiași societăți, care au arătat că inculpata și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu.

Cum în cauză, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu este dovedită, cu întreg probatoriu administrat în cauză, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței apelate și în temeiul art. 249 al.1 în referire la art. 258.pen. condamnarea inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Prin decizia penală nr.140/2008 a Tribunalului Brăilas -a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila împotriva sentinței penale nr. 2374 din 13 2007 pronunțată de Judecătoria Brăila, în dosar nr-, privind pe inculpata ca fondat.

S-a desființat în parte sentința atacată și în rejudecare:

În baza art. 334 Cod de procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei săvârșită de inculpata din infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 al. 1 Cod penal în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 al. 1 Cod penal în referire la art. 258 Cod penal.

În baza art. 249 al. 1 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal a fost condamnată inculpata la 500 lei RON amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

S-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării prevederilor art. 631Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii.

În baza art. 14, 346 Cod de procedură penală și art. 998 cod civil a fost obligată inculpata să plătească părții civile SC SA B suma de 119.138,04 lei RON cu titlu de despăgubiri civile.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

În baza art. 189-192 Cod de procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 200 lei RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a decide astfel, s-au reținut următoarele:

Tribunalul Brăilaa constatat că apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila este fondat pentru considerentele ce se vor arăta:

Inculpata a îndeplinit funcția de gestionar, la magazia de materiale a SC SA B - Depozitul, având ca atribuții specifice: răspunderea pentru existența cantitativă și calitativă a materialelor, materiilor prime, pieselor de schimb, utilajelor, obiectelor de inventar și a altor bunuri primite în magazie.

De asemenea, avea obligația de a confrunta permanent soldul scriptic cu cel faptic și de a sesiza, în scris orice neconcordanțe, potrivit atribuțiilor fișei postului (fila 44 - dosar urmărire penală).

Din probatorii rezultă că la data de 30.06.2005, conducerea SC SA B, a sesizat organele de urmărire penală, că în gestiunea inculpatei, s-a constatat o lipsă de 5.562 kg fir contact 100, în valoare de 472.770.000 lei rol, lipsă ce s-a înregistrat în perioada 01.10.2004 - 12.11.2004.

Audiată, la urmărirea penală, cât și în cursul cercetării judecătorești (filele 3-15, respectiv 42-43), inculpata, a relevat faptul că nu-și poate explica împrejurarea în care a dispărut firul de contact 100, din magazia de materiale pe care o gestiona, pentru că ea nu și-a însușit vreo cantitate din acest produs; că de regulă efectua o inventariere comună a produselor existente în magazie, implicit a acestui fir de contact și de fiecare dată nu a sesizat lipsa vreunei cantități de pe cei 6 tamburi existenți, până la data de 12.11.2004.

A mai arătat inculpata că nu permitea nici unei persoane să pătrundă în magazie, fără ca ea să fie prezentă și că nu dădea cheile de la ușa de acces în depozit, vreunui alt salariat.

Tribunalul a apreciat că, sub acest ultim aspect, declarația inculpatei este nesinceră, deoarece martorii audiați în cauză, din care unii având funcții de conducere, în cadrul SC SA B și anume: (fila 16, dosar urmărire penală); (fila 18, dosar urmărire penală), (fila 21, dosar urmărire penală); (fila 33, dosar urmărire penală) și (fila 24, dosar urmărire penală); au declarat că inculpata, dădea cheia magaziei, unor salariați, pentru ca aceștia să ridice diverse materiale, fără ca ea să-i însoțească.

Pe de altă parte, deși în cursul cercetării judecătorești, martorii -fila 47, - fila 46, -fila 18, - fila 44, - fila 45 și - fila 48, aceștia au revenit asupra depozițiilor date la organele de urmărire penală, în ședința din 11-12-2006, au retractat cele arătate, recunoscând că au declarat mincinos. Mai mult prin Ordonanța din 23.05.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, i-a scos de sub urmărire penală, conform art. 181.pen. sau a încetat urmărirea penală, împotriva acestora, în dosarul nr. 4646/P/2006.

S-a reținut că din probele administrate în cauză reiese fără putință de tăgadă, că inculpata, cu știință dădea cheile de la magazia de materiale, în care se afla depozitat firul de contact TT 100, la diverse persoane, cu preponderență, din conducerea secției, fără a fi prezentă la ridicarea materialelor, ceea ce era contrar, obligațiilor pe care le avea și trebuia să le respecte potrivit fișei postului, ceea ce echivalează cu o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, sub forma neglijenței.

S-a arătat că infracțiunea de neglijență în serviciu atrage răspunderea penală în cazul inculpatei, întrucât această răspundere penală, nu derivă exclusiv din acțiuni sau inacțiuni, prin care s-a cauzat nemijlocit, imediat o pagubă patrimonială, ci și atunci când activitatea ilicită (culpa simplă - sub forma neglijenței), a contribuit la păgubirea unei societăți comerciale, prin crearea posibilității altor persoane, de a produce pagube în mod nemijlocit.

S-a reținut, în speță, că, datorită neglijenței sale, inculpata a dat în mai multe rânduri cheile magaziei, unor alte persoane, pentru a ridica materialele, fără o verificare pe teren, a ceea ce aceste persoane, au luat în concret din magazie, deși putea și trebuia ca inculpata să prevadă rezultatul atitudinii sale.

Or, toată această neglijență a dus la crearea unui prejudiciu considerabil. S-a arătat că reținerea instanței de fond că, în speță, inculpata nu putea să prevadă posibilitatea sustragerii unei asemenea cantități de fir contact, este o apreciere nejustificată, față de probatoriile administrate în cauză, care dovedesc o legătură cauzală între încălcarea îndatoririlor de serviciu de către inculpată, care a permis unor persoane, să ridice materiale din depozit în lipsa sa și urmarea survenită, lipsa firului contact și o pagubă.

S-a constatat, pe de altă parte, că inculpata a încălcat îndatoririle de serviciu, dând dovadă de pasivitate, neavând grija necesară față de bunurile pe care le gestiona, iar fapta sa a produs una din urmările prevăzute în art. 249 al.1 pen. și anume o pagubă semnificativă în patrimoniul societății comerciale SC SA B, ceea ce constituie elementul material al infracțiunii de neglijență în serviciu.

S-a reținut că infracțiunea, în forma prevăzută de art. 249 al.1 pen. se săvârșește din culpă.

S-a arătat că pentru existența culpei este necesar să se constate că inculpata, în raport de aptitudinile sale, de pregătirea sa, de condițiile concrete în care a comis fapta, putea să aibă reprezentarea consecințelor firești, ale acțiunii sau inacțiunii sale, rezultatul ei dăunător, dar inculpata fie a prevăzut acest rezultat, însă nu l-a acceptat, socotind fără temei că nu se va produce, fie că nu l-a prevăzut, deși trebuia și putea să-l prevadă.

În speță, s-a constatat că instanța de fond, în mod nejustificat, a reținut că inculpata nu ar fi putut să prevadă producerea rezultatului păgubitor al faptei sale, constând în dispariția a peste 5 tone de fir contact TT -100, din moment ce în mod constant s-a dovedit că aceasta dădea cheile de la magazie, unor persoane din conducerea secției, de unde acestea ridicau materiale în lipsa inculpatei, situație în care inculpata trebuia și putea să prevadă că puteau să-i lipsească orice alt bun pe care-l gestiona.

S-a mai arătat că, deși cantitatea de fir contact este mare, perioada în care a dispărut din gestiune nu este de 10-15 minute, cum eronat a reținut instanța de fond, ci într-un interval de circa 42 de zile (01.10.2004 - 12.11.2004).

S-a mai reținut că nici susținerea inculpatei, că această cantitate de peste 5 tone de fir contact, iar fi fost furată, nu se confirmă, cercetările efectuate de organele de poliție conchid că nu s-a comis nici o infracțiune de furt, până la data de 12.11.2004.

Mai mult, testată cu tehnica poligraf, a reieșit că inculpata, nu este sinceră și poate fi încadrată în categoria persoanelor cu un comportament simulat, potrivit raportului de expertiză traseologică (filele 37 - 48 din Dosarul nr. 4817/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, atașat cauzei).

În consecință, tribunalul a reținut că din întreg materialul probator administrat în cauză, reiese faptul că inculpata și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu - permițând unor salariați ai societății comerciale, cărora le-a înmânat cheile magaziei, fără a fi prezentă să ridice anumite materiale, împrejurare ce a condus la dispariția produsului - fir contact din cupru și implicit a unei pagube în patrimoniu SC SA B, aspecte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prev. și ped. de art. 249 al.1 pen. raportat la art. 258.pen.

Ca atare, s-a apreciat că în cauză nu se impunea achitarea inculpatei pe considerentele reținute de instanța de fond, întrucât există legătură de cauzalitate între încălcarea de către inculpată a îndatoririlor de serviciu ca gestionară și urmarea survenită - paguba creată.

De altminteri, deși nu există probe directe, a modului cum a dispărut cantitatea mare de fir contact, fapt subliniat de instanța de fond, pe care, și-a argumentat soluția de achitare, exigența acestei instanțe - care pretinde a avea numai probe directe pentru stabilirea situației de fapt, - caracteristice laturii obiective a infracțiunii, nu corespunde nici condițiilor de cele mai multe ori oculte, în care se desfășoară activitățile infracționale, nici prevederilor procedurale în materie de probe.

S-a arătat că în cauză, s-a dovedit că inculpata și-a încălcat obligațiile de serviciu, care au generat un prejudiciu, ceea ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, care antrenează răspunderea penală a acesteia.

Pentru aceste considerente Tribunalul a arătat că, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a) pr.pen. va admite apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, ca fiind fondat, va desființa în parte sentința atacată și în rejudecare, dat fiind că deși instanța de fond, a pus în discuție, potrivit art. 334.pr.pen. schimbarea în cauză a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 249 al.1 pen. în infracțiunea prev. de art. 249 al.1 pen. în referire la art. 258.pen. a omis, ca prin dispozitiv să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, după care trebuia dispusă achitarea.

Ca atare, s-a precizat că, în rejudecare, în temeiul art. 334.pr.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art. 249 al.1 pen. așa cum s-a reținut prin rechizitoriu, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 al.1 pen. raportat la art. 258.pen. și în baza acestui din urmă text, urmează a dispune condamnarea inculpatei, reținându-se "vinovăția" acesteia, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

S-a învederat că situația de fapt reținută în cauză este dovedită cu: sesizarea părții vătămate SC SA B, dosarul de control intern al acestei societăți comerciale, declarațiile martorilor:, coroborate cu declarațiile inculpatei, cu Raportul de expertiză contabilă (filele 176 - 179 dosar instanța de fond), cu planșele foto, fișele de magazie, raportul de expertiză traseologică din dosarul nr. 4817/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, atașat.

Cu privire la persoana inculpatei, instanța a reținut că aceasta este în vârstă de 52 ani, necăsătorită, a fost încadrată în muncă, iar în prezent este pensionară, nu are antecedente penale, a recunoscut împrejurarea că lăsa cheile magaziei, unor salariați, în societate este cunoscută cu un comportament corespunzător normelor de conduită.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei, instanța urmează a avea în vedere, în cadrul criteriilor generale de individualizare prev. în art. 72.pen. împrejurările în care s-a comis fapta, limitele de pedeapsă, cât și elemente de individualizare ce țin de persoana inculpatei, care este la prima confruntare cu legea penală și deci nu are antecedente penale, a recunoscut în parte fapta.

Așa fiind, instanța a apreciat că, în cauză, reeducarea inculpatei, se poate realiza și prin aplicarea unei amenzi penale, în limitele prev. de art. 63.pen.

În ce privește latura civilă a cauzei, s-a arătat că partea vătămată SC SA B s-a constituit parte civilă.

Pentru stabilirea întinderii prejudiciului, pe baza actelor contabile existente, instanța de fond, a procedat la efectuarea unei expertize contabile (filele 176 - 179 dosar fond), care a concluzionat, că valoarea prejudiciului creat de inculpata, prin fapta sa, este de 119.138,04 lei RON, calculat la valoarea de circulație a firului de contact tip 100, din cupru, la o cantitate lipsă în gestiune de: 5.562 kg.

S-a arătat că, așa fiind, în temeiul art. 14, art. 346.pr.pen. și art. 998.civ. instanța va obliga pe inculpata, să plătească părții civile SC SA B, suma de 119.138,04 lei RON cu titlu de despăgubiri civile.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru motive de nelegalitate.

În susținerea recursului promovat s-a arătat că nu se poate reține că datorită neglijenței inculpatei s-a sustras cantitatea de 5 tone și J de fir contact precizându-se că soluția instanței de fond de achitare a inculpatei în conformitate cu art.10 lit.d Cod procedură penală e legală și temeinică.

S-a mai arătat că inculpata e nevinovată și suportă consecințele faptelor altor persoane, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului promovat, casarea deciziei Tribunalului Brăila și, în rejudecare, menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Recursul formulat e nefondat.

Examinând hotărârea pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate considerăm că decizia pronunțată de Tribunalul Brăilae legală și temeinică.

Din actele dosarului rezultă că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, din întregul material probator reieșind faptul că inculpata și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu permițând unor salariați ai societății comerciale, cărora le-a înmânat cheile magaziei, fără a fi prezentă, să ridice anumite materiale, împrejurare ce a condus la dispariția firului contact din cupru și prin care s-a creat o pagubă în patrimoniul SC SA B în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art.249 alin.1 Cod penal, raportat la art. 258 Cod penal.

Astfel, inculpata, având funcția de gestionar la magazia de materiale a SC SA B, avea următoarele atribuții, potrivit fișei postului:

- răspunderea pentru existența calitativă și cantitativă a materialelor, materiilor și pieselor de schimb, utilajelor, obiectelor de inventar și altor bunuri primite în magazie;

- să confrunte permanent soldul scriptic cu cel faptic și să sesizeze în scris orice neconcordanțe.

Chiar dacă inculpata nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, arătând că nu-și poate explica cum a dispărut firul contact din magazia de materiale pentru că ea nu și-a însușit nicio cantitate din acest produs precum și faptul că nu permitea niciunei persoane să pătrundă în magazie fără ca ea să fie prezentă și nu dădea cheile de la depozit vreunui alt salariat, declarațiile sunt infirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză: u,.

Apreciem că s-a reținut corect conduita inculpatei, care dădea cheile magaziei unor salariați pentru ca aceștia să ridice diverse materiale fără ca inculpata să îi însoțească, consecința faptei inculpatei fiind păgubirea societății comerciale SC SA

Inculpata a acționat contrar obligațiilor pe care le avea și trebuia să le respecte potrivit fișei postului întrucât, așa cum am menționat, aceasta datorită neglijenței sale a dat în mai multe rânduri cheile magaziei unor alte persoane pentru a ridica materiale fără a verifica ceea ce aceste persoane au luat în concret - deși inculpata putea și trebuia să prevadă rezultatul atitudinii sale.

Din probele administrate în cauză rezultă o legătură cauzală între încălcarea îndatoririlor de serviciu de către inculpată și urmarea survenită - lipsa firului de contact și implicit o pagubă.

Așa cum a arătat și instanța de apel, apreciem că Judecătoria Brăila în mod nejustificat a reținut că inculpata nu ar fi putut să prevadă producerea rezultatului păgubitor al faptei sale - dispariția a peste 5 tone de fir contact - din moment ce în mod constant s-a dovedit cu probele administrate în cauză că aceasta dădea cheile de la magazie unor persoane iar acestea ridicau materiale în lipsa inculpatei iar în această situație inculpata trebuia și putea să prevadă că puteau să-i lipsească bunuri pe care le gestiona.

Așa cum s-a reținut de către Tribunalul Brăila, nu pot fi reținute susținerile inculpatei în sensul că firul contact ar fi fost furat întrucât din cercetările efectuate de organele de poliție rezultă că nu s-a comis nicio infracțiune de furt până la data de 12.11.2004.

Față de toate acestea considerăm că inculpata și-a încălcat îndatoririle de serviciu manifestând pasivitate și neavând grija necesară față de bunurile pe care le avea în gestiune - fapta sa producând o pagubă semnificativă în patrimoniul societății comerciale SC SA

Ca urmare, apreciem că nu se impune achitarea inculpatei, în conformitate cu disp. art.10 lit.d Cod procedură penală, având în vedere legătura de cauzalitate între încălcarea de către inculpată a îndatoririlor de serviciu și paguba creată.

Având în vedere cele precizate, recursul promovat va fi respins ca nefondat, din actele dosarului rezultând că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata (CNP:-, fiica lui și, născută la data de 06.05.1956 în comuna, județul B, cu domiciliul în B, G, - scara 1, apartament 4, județul B) împotriva deciziei penale nr.140 din 02.06.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 2374/13.12.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).

În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

-

Grefier,

Red. escu/30.12.2008

Tehnored./ / 2 ex./06.01.2009

Fond: /Apel:,

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Constantin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 770/2008. Curtea de Apel Galati