Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Decizia 118/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 118

Ședința publică din data de 11.02.2009

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina

: -

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror- din cadrul T - Biroul Teritorial Prahova.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 29 iunie 1983, domiciliat in Vadu Pașii, sat Vadu Pașii, jud. B, împotriva sentinței penale nr. 199/11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a respins cererea formulată de inculpat.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal și asistat de avocat, din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 4/30.01.2009.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat pentru recurentul petent depune la dosar un contract cu nr. 1 încheiat intre SC SRL si SC 05 SRL, arătând totodată că alte cereri nu mai are de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată la rândul său că

nu mai are cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.

Curtea față de susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză, precum si față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul in dezbaterea recursului.

Avocat pentru recurentul inculpat, susține că acesta a înțeles să declare recurs împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Buzău, întrucât din punctul său de vedere instanța de fond in mod greșit a respins cererea formulată de inculpat, privind modificarea limitelor in care inculpatul poate părăsi orașul

Din punctul său de vedere, instanța de fond la pronunțarea sentinței nu a avut in vedere apărările inculpatului, în sensul că este administratorul unei societăți, care are o activitate de alpinism utilitar, ce trebuie desfășurată în mai multe localități și nu numai in orașul Din probele depuse la dosar atât in fața instanței de fond, cât si in fața instanței de recurs rezultă că societatea administrată de inculpat are in curs de desfășurare contracte, iar din aceste contracte inculpatul iși câștigă existența, iar in situația in care inculpatului nu-i este permis să părăsească limita orașului B este imposibil să-și mai găsească de lucru.

Mai mult, la societatea la care inculpatul este administrator nu-și câștigă existența decât acesta, ci si alte persoane care sunt angajații acestei societăți, iar fratele inculpatului, nu se poate ocupa de administrarea societății, dat fiind faptul că acesta este medic și profesează in altă localitate.

Solicită de asemenea, instanței de recurs a avea in vedere faptul că până la acest moment răspunderea inculpatului nu a fost stabilită, precum si vârsta acestuia si faptul că la acest moment inculpatul încearcă să-și câștige in mod cinstit existența.

Față de toate acestea, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Buzău si pe fond admiterea cererii inculpatului, in sensul modificării limitelor de deplasare ale inculpatului din orașul B în alte orașe sau înlăturarea aceste obligații.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, față de motivele de recurs ale inculpatului, apreciază că acest recurs este inadmisibil, dat fiind faptul că printr-o încheiere a Tribunalului Buzăus -au stabilit condițiile in care inculpatul poate părăsi orașul B, motiv pentru care pune concluzii de respingerea recursului ca inadmisibil.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că este administratorul unei societăți de alpinism utilitar și că la momentul de față contractele se obțin foarte greu și nu poate să renunțe la unele contracte ce trebuie executate in alte localități din țară.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 199/11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău s-a respins cererea formulată de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 29 iunie 1983, domiciliat in Vadu Pașii, sat Vadu Pașii, jud. B, obligându-l pe acesta la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea sa inculpatul a solicitat instanței modificarea obligației de a nu părăsi localitatea dispusă de Tribunalul Buzău prin încheierea din 22.05.2008 pronunțată in dosarul nr-, acesta susținând că deși tribunalul a dispus liberarea sa pe cauțiune impunându-i obligația de a nu părăsi limita teritorială a județului B decât în condițiile stabilite de instanță, nu s-au precizat condițiile in care acesta poate depăși această limită teritorială.

Acesta a mai susținut că,solicită să fie precizate aceste condiții întrucât este administratorul unei societăți comerciale, ce are ca obiect de activitate realizarea de construcții si alpinism utilitar, izolații exterioare imobile si are contracte in derulare in B, aceasta fiind singura sa sursă de venituri.

Tribunalul arătat că potrivit art. 160/3 controlul C.P.P. judiciar instituit de instanță poate fi modificat sau ridicat de aceasta in tot sau in parte pentru motive temeinice, dar înscrisurile depuse la dosar de către inculpat, respectiv mai multe contracte de execuție a unor lucrări de construcții sau izolații exterioare a imobilelor relevă faptul că duratele de execuție ale acestora au expirat deja, nejustificându-se un interes in vederea depășirii limitei teritoriale a județului.

Tribunalul a mai apreciat că, în condițiile mijloacelor moderne de comunicație nu se justifică nici prezenta personală a inculpatului in calitate de administrator al societății, in B si ca atare a respins cererea inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, susținând că in mod greșit i s-a respins cererea privind modificarea controlului judiciar instituit la liberarea sa pe cauțiune, arătând că societatea pe care o administrează cu activitate în lucrări de construcții si alpinism utilitar are in curs de desfășurare contracte în afara limitei orașului B, iar celălalt asociat și administrator ce figurează în societate, fiind medic nu se poate ocupa de administrarea efectivă a acesteia.

In final, acesta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii si pe fond admiterea cererii, in sensul modificării limitelor de deplasare ale inculpatului din orașul B in alte orașe sau înlăturarea acestei obligații.

Examinând hotărârea recurată, in raport de actele și lucrările dosarului de fond, precum și de cele ale dosarului nr- al Tribunalului Buzău atașat, de dispozițiile legale incidente in materie, respectiv art. 160/4 și următoarele, art. 160/3 C.P.P. precum si dispozițiile art. 385/6 al. ultim C.P.P. curtea consideră că recursul inculpatului este nefondat.

Inculpatul este cercetat de T - Biroul Teritorial Buzău, alături de alți coinculpați, in dosarul 5/D/P/2008, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 27 al.1 si 2 din Legea 365/2002, art. 26 rap la art. 24 al.1 si 2 din Legea 365/2002 si art. 7 din 39/2003 cu aplic. art. 33 lit. a, deoarece in perioada ianuarie - aprilie 2008 aceștia s-au asociat in grupuri de câte două sau mai multe persoane și au efectuat operațiuni de phishing informativ fraudulos, obținând in mod nelegal datele de identificare ale unor titulari de carduri bancare emise de bănci din Statele Unite, Italia si Spania, apoi cu ajutorul unui echipament tip au falsificat aceste carduri si au retras in repetate rânduri sume de bani din -uri, cauzând un prejudiciu estimativ de 9100 euro.

Prin încheierea din 11.047.2008, pronunțată in dosarul nr-, a fost admisă propunerea de arestare preventivă a acestui inculpat pe perioadă de 29 de zile.

Mai târziu, prin încheierea din 22 mai 2008 pronunțată in dosarul nr-, Tribunalul Buzăua admis cererea inculpatului de liberare provizorie pe cauțiune, stabilind ca acesta să respecte obligațiile care îi revin potrivit art. 160/2 al.3 și alineat 3/1 C.P.P. prima obligație impusă inculpatului fiind aceea " să nu depășească limita teritorială a județului B, decât in condițiile stabilite de instanță".

Prin cererea formulată în prezenta cauză, cu motivația că este administratorul unei societăți comerciale cu activitate in domeniul construcțiilor si alpinismului utilitar și că are contracte încheiate pentru lucrări în afara limitelor teritoriale ale județului B, mai ales in B, acesta solicită modificarea acestei obligații sau înlăturarea ei.

In opinia curții, modificarea acestei obligații in sensul solicitat de inculpat ar lipsi de orice conținut controlul judiciar căruia trebuie să se supună acesta, control ce este exercitat de organele judiciare din municipiul B si de organul de poliție de la domiciliul inculpatului - Poliția municipiului

In realitate pentru a i se putea stabili condițiile în care poate depăși limita teritorială fixată de instanța ce a dispus liberarea sa pe cauțiune, inculpatul trebuia să se prezinte cu o cerere întemeiată pe o situație concretă, însoțită de înscrisuri cu care să dovedească necesitatea prezenței sale in altă localitate, in afara limitelor teritoriale ale județului

Investită cu o astfel de cerere, instanța de judecată se va putea pronunța in cunoștință de cauză, stabilind aceste condiții de depășire a limitelor teritoriale ale județului B în concret, pentru o perioadă de timp anume, pentru o localitate anume și pentru realizarea unui scop determinat ( spre exemplu: executarea lucrărilor angajate cu contractul x). Curtea consideră că numai in acest mod se poate realiza efectiv controlul judiciar impus de dispozițiile art. 160/2

C.P.P.

Or, așa cum a formulat prezenta cerere, la modul general, vizând întregul teritoriu al României, inculpatul a urmărit in realitate să i se înlăture această obligație, iar curtea consideră că motivele invocate de acesta nu sunt suficient de convingătoare pentru a se dispune această modificare radicală a obligațiilor, de care a avut cunoștință că i se vor impune încă din momentul in care a formulat cererea de liberare pe cauțiune.

Prin urmare, pentru a nu lipsi de eficiență controlul judiciar căruia inculpatul trebuie să se supună, curtea, in conformitate cu disp. art. 385/15 pct.1 lit. b C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.

Văzând si disp. art. 192 al.2 C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 29 iunie 1983, domiciliat in Vadu Pașii, sat Pașii, jud. B, împotriva sentinței penale nr. 199/11.12.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău.

Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.02.2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina

- - - - - -

Fiind in O se semnează de

Președintele completului

Grefier,

Red. DG/

2ex/20.02.2009

f-- Tb.

jud.

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Decizia 118/2009. Curtea de Apel Ploiesti