Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Decizia 591/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.591
Ședința publică din data de 26 iunie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul, fiul lui și a lui, născut la 15.05.1974, domiciliat în Târgu M,-/41, județul M, împotriva încheierii de ședință din data de 17.06.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins cererea formulată de inculpat cu privire la revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, ca neîntemeiată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul - inculpat, apărătorul ales, avocat din cadrul Baroului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul inculpatului arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului, critică încheierea de ședință din data de 17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca fiind nelegală și netemeinică în sensul că în motivarea încheierii se face vorbire de cererea formulată de către inculpat și de unde rezultă că este o cerere prin care solicită încuviințarea de a părăsi țara, cerere întemeiată pe disp. art. 145/1 pr.pen. iar prin dispozitivul acestei încheieri, instanța de fond respinge cererea formulată de inculpat privind revocarea măsurii de a nu părăsi țara ca fiind neîntemeiată și nu cererea de încuviințare.
Textul de lege în baza căruia se poate solicita revocarea este art. 139.pr.pen astfel că motivarea contrazice dispozitivul, motivul de casare al încheierii fiind art. 385/9 pct.9 pr.pen.
În principal solicită admiterea recursului casarea încheierii atacate și pe fondul cauzei admiterea cererii de încuviințare ca recurentul să părăsească țara în perioada 1.07.2008- 30.09.2008.
În subsidiar dacă instanța va aprecia că nu există acest motiv de casare, solicită casarea în temeiul art. 385/9 pct. 10.pr.pen. în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probei cu înscrisuri, care era de natură să influențeze soluția procesului.
În motivarea încheierii Tribunalul Prahovaa apreciat că cererea este neîntemeiată, procesul se află în curs de desfășurare, prezența inculpatului este absolut necesară în instanță și până la finalizarea acestuia există riscul ca recurentul inculpat să lipsească de la termenele de judecată sau să părăsească definitiv teritoriul României, precum și faptul că în cauză mai sunt martori de audiat.
Se arată de către apărătorul recurentului - inculpat că într - adevăr procesul se află în curs de desfășurare, de asemenea prezența inculpatului este necesară la instanța de fond în vederea audierii, însă arată că acesta a precizat perioada în care dorește să părăsească țară, precum și destinația, fiind nevoit să plece în interes de serviciu și nu în ultimul rând faptul că inculpatul a depus la dosar, dovada unui bilet de tratament în țara respectivă.
Precizează că inculpatul a fost prezent până la acest moment la toate termenele de judecată, are un copil minor în vârstă de 2-3 ani și nu ar avea interes să părăsească definitiv tara, mai mult decât atât termenul de judecată acordat de Tribunalul Prahova este în septembrie astfel că nu ar împiedica cu nimic dacă ar fi admisă cererea sa.
Apărătorul recurentului - inculpat arată că la dosar sunt înscrisuri din care rezultă că acesta are relații și afaceri cu parteneri străini care au trimis și o cerere de acordare a unei vize pe o perioadă de 3 luni datorită relațiilor comerciale pe care le poartă cu aceștia.
Pentru considerentele mai sus expuse solicită admiterea recursului, și pe fond casarea încheierii de ședință din data de 17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul arată că în cauza de față nu sunt incidente disp.art.385/9 alin.1 pct. 9.pr.pen. situația învederată constituie o eroare materială evidentă care poate fi înlăturată prin procedura prevăzută de art. 194.pr.pen, motiv pentru care solicită respingerea recursului sub acest aspect.
Față de recursul inculpatului, solicită respingerea acestuia ca nefondat întrucât motivele invocate de recurent nu constituie temei pentru încuviințarea cererii de a părăsi teritoriul țării, motivele invocate de recurent se contrazic astfel deși arată că în perioada 1.07.2008- 30.09.2008 este imperios necesară deplasarea sa în străinătate în interes de serviciu în același timp recurentul - inculpat a făcut dovada că în perioada 2.09.2008- 10.09. 2008 rezervat bilete de odihnă și tratament într-o altă țară.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea de ședință din data de 17.06.2008 a Tribunalului Prahovaa respins cererea formulată de inculpat cu privire la revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut că cererea inculpatului privind încuviințarea de a părăsi țara este neîntemeiată, întrucât în acest moment procesul se află în plină desfășurare, prezența inculpatului fiind absolut necesară în instanță și până la finalizare există riscul ca acesta, fie să nu se prezinte la datele stabilite, motivat de eventuale deplasări în interes de serviciu sau să părăsească definitiv teritoriul României, precum și faptul că în cauză mai sunt martori de audiat.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În principal s-a precizat că motivarea soluției contrazice dispozitivul în sensul că se motivează pentru respingerea cererii de încuviințare de a părăsi țara însă în dispozitiv se respinge ca neîntemeiată cererea privind revocarea măsura obligării de a nu părăsi țara.
În al doilea rând se menționează că instanța nu s-a pronunțat asupra probatoriilor depuse cu titlu de înscrisuri de către inculpat în dovedirea cererii sale. Se subliniază despre adresa primită de la o societate din Germania unde inculpatul ar trebui să fie prezent în interes de serviciu. Se mai face referire și la un bilet de odihnă în afara granițelor unde inculpatul și-a făcut o rezervare.A mai învederat inculpatul că nu ar avea nici un interes să părăsească definitiv țara întrucât este căsătorit și are un copil minor precum și faptul că termenul acordat pentru judecarea fondului este după termenul limită pentru care inculpatul solicită să i se acorde această facilitate.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului a criticilor invocate cât și sub toate aspectele, Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.
Recursul inculpatul s-a întemeiat pe disp. art. 385/9 pct. 9 și 10.pr.pen.
Sub primul aspect, inculpatul a învederat că motivarea contrazice dispozitivul. Din acest punct de vedere Curtea observă că întradevăr în dispozitiv se precizează că se respinge cererea privind revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara însă această precizare o consideră ca simplă eroare materială văzând și încheierea olografă scrisă de judecător și aflată la dosarul de fond- fila 144 verso.
Referitor la nepronunțarea față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către inculpat curtea apreciază că această situație nu poate conduce la nelegalitatea hotărârii judecătorești recurate chiar dacă motivarea este una generică.
Analizând sub toate aspectele recursul formulat Curtea consideră că în mod justificat instanța de fond a respins cererea inculpatului deoarece simpla rezervare a unei excursii în străinătate nu schimbă motivele avute în vedere de către instanță la momentul luării acestei măsuri a obligării de nu părăsi țara. Această situație nefiind una de urgență pentru inculpat ci doar o rezervare a unui bilet de odihnă.
Relativ la prezența inculpatului în Germania Curtea, constată din adresa înaintată de firma de autovehicule " " că inculpatul se află în relații comerciale cu aceasta și că dorește să cumpere autovehicule. Din aceste inserate nu rezultă că inculpatul este singura persoană care ar putea achiziționa acele autovehicule și că achiziționarea lor nu s-ar putea face și de la o altă societate care are sediul în România sau cel puțin printr-un mandatar.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea apreciază că în mod justificat tribunalul a respins cererea inculpatului de încuviințare a părăsirii țării, motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și a lui, născut la 15.05.1974, domiciliat în Târgu M,-/41, județul M, împotriva încheierii de ședință din data de 17.06.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr.2535/2005.
Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 iunie 2008.
Presedinte Judecători
- - - - - - -
Grefier
red.
tehored.
2ex./ 1.07.2008
2535/2005- Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
