Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 121/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 4 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele secției penale
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea apelului declarat de inculpata, trimisă în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.20, 174-175 lit.c Cod penal, în prezent deținută în Penitenciarul Galați, împotriva Sentinței penale nr.402/5.10.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns inculpata, în stare de arest, asistată de avocat, avocat desemnat din oficiu în baza delegației nr.5326/13.11.2009 emisă de Baroul Galați.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că este primul termen de judecată în apel și că la data de 23 noiembrie 2009, la un termen intermediar, s-a verificat și menținut măsura arestării preventive, după care;
Curtea aduce la cunoștință inculpatei că, fiind primul termen de judecată, pentru asigurarea dreptului la apărare, s-a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu și că în conformitate cu disp. art. 6 Cod procedură penală are dreptul să-și angajeze un apărător ales, dacă consideră necesar.
Inculpata nu dorește angajarea unui avocat ales, fiind de acord cu asistența juridică din oficiu. De asemenea, precizează că își menține declarațiile date anterior și nu mai dorește să fie audiată în fața Curții de APEL GALAȚI. Depune la dosar un memoriu, care să fie avut în vedere la soluționarea cauzei. Nu are cereri de formulat.
Apărătorul inculpatei și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatei, avocat, susține că s-a declarat apel în cauză pentru motive de netemeinicie. Inculpata a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor îndreptată asupra mamei sale, instanța de fond motivând că nu se pot aplica circumstanțe atenuante pentru că nu a recunoscut cu sinceritate fapta comisă și nu a înțeles gravitatea acesteia.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și în rejudecare să se rețină circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și art.76 alin.1 și 2 Cod penal pentru a se putea aplica o pedeapsă mai mică decât cea aplicată de instanța de fond. Să se aibă în vedere împrejurările în care s-a comis fapta - o altercația dintre inculpată și partea vătămată, care a tulburat-o pe inculpată, faptul că are 2 copii minori și este lipsită de antecedente penale, că a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
Latura civilă a fost temeinic soluționată.
Cu privire la măsura arestării preventive lasă la aprecierea instanței.
Procurorulsolicită respingerea apelului, ca nefondat. Susține că din materialul probator aflat la dosar rezultă vinovăția inculpatei, că aceasta nu a recunoscut fapta săvârșită, a dat declarații oscilante încercând să se disculpe. A surprins-o pe partea vătămată și a lovit- Din certificatul medico-legal rezultă că părții vătămate i s-aui aplicat trei lovituri cu un cuțit de bucătărie - una din lovituri fiind penetrantă pe pericardul inimii și două plăgi mamare nepenetrante.
Martorii audiați la urmărirea penală, care au indicată-o pe inculpată, la instanță au revenit asupra declarațiilor.
Nu s-au reținut în favoarea inculpatei circumstanțe atenuante pentru că a fost condamnată la o pedeapsă minimă, nu a recunoscut fapta și nici nu a regreta- S-a avut în vedere însă că nu are antecedente penale și că are doi copii minori.
Solicită să se mențină starea de arest preventiv.
Inculpata, având ultimul cuvânt, recunoaște fapta comisă însă susține că la acel moment nu și-a dat seama de cele săvârșite, datorită stării d ebrietate în care se afla atât ea cât și mama sa. Regretă fapta comisă. Consideră că pedeapsa aplicată este prea mare și solicită reducea acesteia. Lasă la aprecierea instanței cu privire la măsura arestării preventive.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.402/5.10.2009, Tribunalul Galația condamnat-o pe inculpata la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa completară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, teza II și lit. b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal în referire la art. 174 alin. 1 Cod penal raportat la art 175 alin. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a, teza. II și lit. Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei, perioada reținerii și arestării preventive a acesteia, de la 30.04.2009, ora 1230și până la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive inculpatei.
A constatat că partea vătămată nu s- constituit parte civilă în cauză.
În baza art 14 Cod procedură penală, art 998 cod civil a obligat pe inculpata să plătească către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență "S " G suma de 3844,24 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpata este fiica părții vătămate. Inculpata a fost plecata în străinătate aproximativ 7 ani, iar la începutul lunii aprilie 2009 revenit acasă pentru reînnoirea actelor de identitate. Partea vătămată locuiește pe- din G, împreună cu soțul său, martorul și cu fiii săi, martorii și (ultimul în vârstă de 12 ani). Partea vătămată și soțul său ocupăa partea din spate imobilului, iar martorul ocupă partea din față a imobilului, cu intrarea separată de curtea comună. De la venirea sa în G, inculpata a stat în partea de imobil întreținută de fratele său, martorul.
Atât partea vătămată cât și inculpata sunt consumatoare de băuturi alcoolice, iar pe fondul consumului de băuturi alcoolice, devin recalcitrante. La data de 27.04.2009, începând cu orele 10.00, partea vătămată și inculpata au consumat băuturi alcoolice pe salteaua din curtea imobilului în care locuiau. În jurul orelor 13.00-14.00, martorul a mers în camera sa să se culce, în curte rămânând partea vătămată și inculpata. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, intre partea vătămată și inculpata s-au iscat o serie de discuții contradictorii, motivele fiind indicate diferit. Astfel, inculpata a susținut că partea vătămată mai dorea de băut și o instiga să meargă în camera martorului să fure bani. Partea vătămată a susținut că, în realitate, inculpata i-a reproșat că nu a avut grija și de copii ei ci numai de ai celorlalți frați, iar partea vătămată i-a reproșat că în urma cu un an, în timp ce se afla în Italia, inculpata a gonit- din casă și lăsat-o fără ajutor. Cert este că, pe fondul acestor discuții, partea vătămată a început să facă scandal și a mers în camera în care locuia. Inculpata a urmat-o și, în holul din spate al imobilului, a continuat să se certe cu partea vătămată. Pe fondul acestor discuții, inculpata a luat dintr-un dulap situat în bucătăria martorului un cuțit de bucătărie și s- deplasat cu acesta în holul unde se afla partea vătămată.
Inculpata a apucat-o de gât pe partea vătămată, a tras-o de păr și, în aceleași împrejurări, a lovit-o cu cuțitul în zona pieptului. Realizând gravitatea faptei comise, inculpata a încercat să-și taie venele, fără însa a finaliza acțiunea. Atât inculpata cât și partea vătămată au ieșit în curte în momentul în care și martorul se pregătea să meargă după ele, trezit fiind de țipetele lor. În momentul în care l-a văzut pe martor în pragul ușii, inculpata i-a arătat brațul de la care îi curgea sânge și i-a spus ceva de genul "uite ce mi-am făcut". În momentul imediat următor, martorul a văzut-o pe partea vătămată la colțul casei. Aceasta și-a ridicat bluza, martorul observând că are o tăietura în zona toracelui, loc din care îi curgea sânge. În aceleași împrejurări, partea vătămată a spus martorului "uite ce mi-a făcut, m-a tăiat", după care a căzut la pământ. Realizând că sora sa este autoarea agresiuni, martorul i-a aplicat doua palme peste față, după care a mers lângă mama sa. Până la venirea salvării și a poliției, a sosit acasă și martorul - soțul părții vătămate. Întrebata fiind de acesta ce i s-a întâmplat, partea vătămată indicat-o pe inculpata fără a mai spune ceva.
Împrejurările mai sus menționate sunt confirmate și de martorul - fiul părții vătămate și respectiv fratele inculpatei, care a luat la cunoștință de cele întâmplate de la martorul. Martorul, la momentul în care a auzit că inculpata a înjunghiat- pe mama sa, a sunat-o pe inculpată pentru a verifica dacă este adevărat. Cu acest prilej, inculpata i-a zis "s-a întâmplat, am greșit, dacă e, fac pușcărie".
Cu prilejul cercetării la fața locului s-a procedat la ridicarea cuțitului de care s-a folosit inculpata la comiterea faptei, precum și la ridicarea unor probe biologice (urme de substanță culoare brun-roșcata).
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării inculpatei a rezultat că aceasta a prezentat excoriații și plăgi liniare pe antebrațul drept și pe abdomen în dreapta, posibil autoprovocare, prin lovire cu corp tăietor ținut în mâna. Leziunile pot data din 27 aprilie 2007 și au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
În raportul de constatare medico-legala întocmit cu prilejul examinării părții vătămate au rezultat următoarele:
- partea vătămată a prezentat leziuni care au putut fi produse prin lovire cu corp înțepător-tăietor două plăgi mamare dreapta nepenetrante și o plagă sifoidiană penetrantă (pericard);
- leziunile pot data din 27.04.2009;
- necesită pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații;
- interesând peretele toracic, pericardul și inima, leziunea i-a pus în primejdie viața, salvarea acesteia datorându-se tratamentului de înaltă calificare efectuat în timp util.
Prima instanță a reținut că fapta inculpatei și vinovăția acesteia sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de fixare a locului faptei din 30.04.2009, planșa fotografică aferentă în care sunt consemnate detalii privitoare la locul comiterii infracțiunii ( filele 3-26 dosar urmărire penală), declarația părții vătămate dată în faza de urmărire penală, raportul de constatare medico-legala nr. 444/E/28.04.2009, procesul-verbal din 27.04.2009 de ridicare a cuțitului folosit la comiterea infracțiunii și planșa foto cu prezentarea cuțitului, declarația martorului, dată în faza de urmărire penală, declarațiile martorului, declarațiile martorului, date în faza de urmărire penală, raportul de constatare medico-legala nr. 501/E/14.05.2009.
Inculpata prin declarațiile sale nu a recunoscut comiterea faptei susținând că partea vătămată s-a rănit accidental cu cuțitul.
În faza de judecată și-au schimbat declarațiile atât partea vătămată, cât și martorul -, fiind depus la dosar și un memoriu din partea lui (fila 64 dosar instanță).
Partea vătămată a arătat că a consumat băuturi alcoolice și întrucât avea necazuri în familie a vrut să se omoare. Astfel, s-a lovit cu cuțitul, trăgând-o de mână pe fiica ei care avea cuțitul (fila 23 dosar instanță).
Martorul, în fața instanței, a arătat că a fost la spital în ziua incidentului și a vorbit cu doctorul care i-a spus că partea vătămată este în stare gravă. A doua zi seara, după ce și-a revenit, a vorbit cu aceasta, care i-a spus că nu e de vina inculpata ci că s-a săturat de viață și a vrut să moară ( fila 66 instanță).
Prima instanță a considerat că declarația părții vătămate și ale martorului, date în faza de judecată, nu pot fi primite de instanță, întrucât aceștia nu au invocat și probat existenta unei cauze temeinice, obiective, de natură a-i determina să-și modifice poziția procesuală;
De asemenea, susținerile inculpatei nu pot avea relevanță juridică concretă, întrucât au un caracter contradictoriu și nu se coroborează cu alte elemente probatorii.
Chiar dacă relațiile de familie existente în speță conduc la un anumit subiectivism, totuși versiunea pe care au încercat să o prezinte inculpata, partea vătămată și martorul în fața instanței, nu poate căpăta valoare probatorie, fiind incoerentă, ilogică și fără altă conexiune cu materialul probator administrat în cauză.
În consecință, prima instanță a reținut că inculpata, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și al unor certuri cu partea vătămată, a luat un cuțit de bucătărie dintr-un dulap și s-a dus cu el la mama sa. Instrumentul luat de inculpată este să producă leziuni cu caracter grav chiar și prin accidentare, iar trebuia să țină cont de acest lucru.
Având în vedere împrejurările cauzei, instrumentul folosit și leziunea produsa părții vătămate și care i-a pus în primejdie viata, instanța a considerat că fapta inculpatei se circumscrie infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Prima instanță a considerat că nu pot fi primite de instanța concluziile de achitare conform art. 10 lit. c Cod procedură penală, formulate de apărătorul inculpatei, întrucât după cum s-a arătat, din probele adminJ. rezulta vinovăția inculpatei pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, analiza făcută excluzând varianta prezentată de părți în faza de judecată.
Totodată, prima instanță a considerat că inculpata nu poate beneficia de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal, întrucât aceasta, prin declarațiile ei, a făcut dovada că nu a înțeles gravitatea faptei comise și a urmărilor acesteia, încercând să contureze o altă situație de fapt care să-i fie favorabilă total.
La individualizarea sancțiunilor penale aplicate inculpatei prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, referitoare la dispozițiile părții generale a Codului penal, la limitele de pedeapsa stabilite de lege, la împrejurările care atenuează răspunderea penală, la gradul de pericol social al faptei comise și la persoana inculpatei.
Față de cele arătate, instanța a apreciat că o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare și o pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, aplicate pentru fapta comisă, vor asigura atingerea scopului educativ preventiv al sancțiunilor.
Împotriva Sentinței penale 402/5.10.2009 a Tribunalului Galația declarat apel inculpata, criticând-o ca netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpata, prin apărător, a solicitat să se rețină în favoarea sa, drept circumstanțe atenuante judiciare, faptul că are doi copii minori în întreținere, faptul că nu are antecedente penale, precum și faptul că a recunoscut infracțiunea săvârșită.
Apelul este nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, iar încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei a fost stabilită în concordanță cu dispozițiile legale.
Deși atât în cursul urmăririi penale, cât și faza cercetării judecătorești, inculpata a avut o poziție procesuală nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptei, prima instanță, în urma examinării întregului material probator, a reținut vinovăția acesteia în baza unor probe relevante, care se coroborează între ele (respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală, declarațiile date de partea vătămată în cursul urmăririi penale, precum și declarațiile date de martorii, și în aceeași fază procesuală) - probe din care rezultă că în ziua de 27.094.2009, pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice, inculpata i-a aplicat părții vătămate, mama sa, cu un cuțit de bucătărie, lovituri în zona toracică, provocându-i leziuni care i-au pus în pericol viața.
Având în vedere natura instrumentului vulnerant folosit de inculpată (care este să provoace moartea), zona anatomică vizată, precum și intensitatea loviturilor (care se deduce din gravitatea leziunilor suferite de partea vătămată) în mod corect prima instanță a considerat că fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.c din Codul penal.
Totodată, Curtea reține că prima instanță a efectuat o judicioasă individualizare a pedepsei, fiind pe deplin respectate criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal.
În raport cu gravitatea deosebită a faptei, cu urmările produse, precum și cu atitudinea nesinceră manifestată de inculpată la urmărirea penală și în faza cercetării judecătorești (aceasta recunoscând abia în fața instanței de apel, în ultimul cuvânt, săvârșirea faptei, fără însă a lăsa impresia că o regretă), Curtea apreciază că nu se justifică reținerea în favoarea inculpatei, drept circumstanțe atenuante judiciare, a unor împrejurări de natura celor prevăzute de art.74 din Codul penal.
Lipsa antecedentelor penale și situația familială a inculpatei sunt împrejurări care, deși nu au fost reținute drept circumstanțe atenuante, au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei, în context cu celelalte criterii prevăzute de art.74 din Codul penal și au justificat coborârea pedepsei până la limita minimă specială prevăzută de lege.
În consecință, Curtea reține că motivul de apel invocat de inculpată este nefondat.
Întrucât nici după examinarea din oficiu a hotărârii penale recurate, în limitele prevăzute de art.371 alin.2 Cod procedură penală, nu se constată motive care să justifice desființarea acesteia, Curtea, având în vedere dispozițiile art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpată.
Reținând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatei nu au dispărut și că ele impun în continuare privarea acesteia de libertate, urmează a dispune, în temeiul art.383 alin.11în referire la art.350 Cod procedură penală, menținerea acestei măsuri.
Conform art.88 din Codul penal, se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, până la zi.
Văzând și disp.arzt.192 aslin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la 11.11.1975 în G, domiciliată în G,-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați, CNP -, împotriva Sentinței penale nr.402/5.10.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
Menține măsura arestării preventive luată față de inculpata și deduce din pedeapsa principală aplicată acesteia durata reținerii și arestării preventive de la 30.04.2009 până la zi - 4.12.2009.
Obligă pe apelanta-inculpată la plata sumei de 250 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 4 2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 14.12.2009
Tehnored.R - 16.12.2009
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate
