Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O MA NIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECTIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.131/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
- - - JUDECĂTOR 3: Elena Năstase
- - - grefier
*********************
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU
-reprezentat legal prin procuror
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.142/P din 03.09.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat apelantul-inculpat, asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Apelantul-inculpat prin av.of. depune la dosar un memoriu.
Instanța, din oficiu pune în discuție menținerea arestării preventive a apelantului-inculpat și acordă cuvântul părților cu privire la această măsură.
I se aduc la cunoștință inculpatului apelant, dispozițiile art. 70 Cod procedură penală, acesta precizând că nu înțelege să mai dea declarații la instanța de apel.
Avocat of. și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, constată apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Av., având cuvântul pentru apelantul inculpat arată că inculpatul a declarat apel împotriva sentinței penale nr.142/P din 03.09.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț pe care o consideră nelegală și netemeinică pe latura penală sub aspectul nereținerii de către prima instanță a circumstanței atenuante judiciare prev. de art.73 lit.b Cp.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, reținerea cauzei spre rejudecare, reducerea pedepsei aplicate potrivit art.74,76 al.2 Cod penal apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanțele reale și personale ce pot fi reținute în favoarea acestuia, fapta fiind săvârșită pe fondul consumului de alcool și a provocării.
În ce privește menținerea stării de arest preventiv, precizează că față de materialul probator administrat și limitele de pedeapsă, lasă soluția la aprecierea instanței.
Totodată solicită a se dispune plata onorariului avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că pedeapsa aplicată este modică, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele reale și personale, însă în raport de elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat trebuie să se țină seama de împrejurările și consecințele faptei ce au dus la pierderea unei vieți omenești, fără a fi dovedită provocarea, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Totodată solicită în baza art.88 Cod penal deducerea din pedeapsa aplicată, a duratei reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 03.09.2008 și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Cu privire la starea de arest preventiv, opinează pentru menținerea arestării preventive a inculpatului, având în vedere că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la data când a fost luată această măsură.
Apelantul-inculpat, având cuvântul solicită reducerea pedepsie aplicate.
CURTEA
- deliberând -
Prin Sentința penală nr. 142/P din 3.09.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dos- s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și al, născut la data de 02.02.1959 în comuna, județul N, -, cetățenia română, studii, 8 clase, fără ocupație, căsătorit, 4 copii, stagiul militar satisfăcut, cu domiciliul în comuna, sat, județul N, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, dispusă prin încheierea nr.7 din 01.03.2008 a Tribunalului Neamț, iar în baza art. 88 Cod penal, și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 01.03.2008 la zi.
În temeiul art. 113 alin. 1 și 3 Cod penal, a fost obligat inculpatul la tratament medical până la însănătoșire și în timpul executării pedepsei.
S-a dispus restituirea numitului, tatăl inculpatului, cu domiciliul în comuna, sat, județul N, cuțitul-corp delict, aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Neamț.
În temeiul art. 14 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, raportat la art. 346 alin. 1 din același cod, combinat cu art. 998 cod civil și art. 94 Cod familie, a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate, 100 lei lunar, cu titlu de prestație periodică, pentru minorul:, născut la data de 17.08.1996, începând cu data de 29.02.2008 și până la majoratul acestuia.
S-a luat act că partea vătămată, domiciliată în comuna, sat, județul N, nu s-a constituit părți civile în cauză.
În temeiul art. 189 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul în sumă de 100 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu,pentru inculpat,s-a dispus a fi avansate către N din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Inculpatul, în vârstă de 49 de ani, locuia în comuna, sat, județul Pe terenul părinților săi, atât inculpatul, cât și fratele său, victima, în vârstă de 43 de ani, au construit câte o locuință. celor doi erau plecate la muncă în Italia, iar ei stăteau mai mult la locuința părinților săi, și și lucrau cu ziua prin sat.
În ziua de 29.02.2008, inculpatul a consumat singur, și împreună cu fratele său, victima, băuturi alcoolice. Spre seară, în jurul orei 17,00, aflat sub influența băuturilor alcoolice consumate, inculpatul a venit la casa părintească. Acesta a dorit să vizioneze un meci de fotbal, la televizor, însă a observat că nu este curent electric. Atunci, a bănuit că fratele său, a deconectat curentul electric, pentru ca el să nu poată viziona meciul, s-a enervat, s-a dus în bucătăria de vară, a luat de pe masă un cuțit și l-a lovit în zona gâtului și torace.
Victima s-a mai deplasat câțiva metri, după care a căzut, fiind văzut de tatăl său.
Din raportul medico-legal de necropsie efectuat de Cabinetul Medico-Legal R, a rezultat că moartea victimei a fost violentă, că ea s-a datorat insuficienței cardio circulatorie acută, prin hemoragie internă și externă, consecința unei plăgi a gâtului, cu secțiune de venă jugulară și penetrantă în torace, cu leziune pleuro-pulmonară.
Leziunile puteau fi produse prin loviri active repetate, cu obiect înțepător-tăios, alcoolemia victimei în momentul decesului fiind de 2,50gr.%0.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, raportul medico-legal de necropsie efectuat de Cabinetul Medico-Legal R, declarațiile martorilor și, date atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, coroborate cu declarațiile inculpatului, date în cursul urmăririi penale.
În drept, fapta inculpatului, de a-l agresa pe fratele său, lovindu-l cu un cuțit la baza gâtului, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. c Cod penal, text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în raport de modul și intensitatea cu care a lovit victima - mai multe lovituri active, repetate, în zona gâtului și a toracelui, cu un cuțit.
Inculpatul, în timpul urmăririi penale, a susținut că, înainte de lovi victima, a fost lovit de aceasta cu un cuțit ( fila 47 dosar urmărire penală ), însă această susținere urmează a fi înlăturată, întrucât nu a prezentat urme de lovituri.
La individualizarea judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere criteriile înscrise în art. 72 și art. 52 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei,limitele de pedeapsă prevăzute de lege, persoana inculpatului,precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Față de gravitatea deosebită a faptei, determinată de rezultatul ei periculos - moartea victimei, de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 175 Cod penal - închisoarea de la 15 la 25 de ani, precum și datele personale ale inculpatului, în vârstă de 49 de ani, fără antecedente penale, cu poziție procesuală sinceră, cu discernământul diminuat, în raport cu fapta pentru care este cercetat, suferind de tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic cu deteriorare cognitivă incipientă, potrivit raportului de primă expertiză medico-legală psihiatrică, efectuat de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", se apreciază că scopul pedepsei prevăzut în art. 52 Cod penal poate fi atins prin aplicarea pedepsei închisorii într-un cuantum minim prevăzut de textul de lege sancționator.
Având în vedere că art. 175 Cod penal prevede și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar pedeapsa principală aplicată se înscrie în dispozițiile art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
Totodată, în temeiul art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-au interzis inculpatului și drepturile civile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
Deși conform art. 71 alin. 2 Cod penal, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii a atras de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a - c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza I și lit. c Cod penal nu se impune.
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne. Interdicția de a vota impusă tuturor condamnaților, prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta a hotărât, în cauza Hirst contra Marii Britanii că, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția socială a infractorilor.
Totodată, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, respectiv "dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii" are loc doar atunci când inculpatul s-a folosit de o funcție, profesie sau o anumită activitate pentru săvârșirea infracțiunii.
Or, în cauza dedusă judecății, săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu are nicio legătură cu vreo profesie sau funcție exercitată de acesta.
Întrucât inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, măsură dispusă prin încheierea nr. 7 din 01.03.2008 a Tribunalului Neamț și prelungită, în condițiile art. 159 și art. 3002Cod procedură penală, iar temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu s-au modificat, în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 01.03.2008 la zi.
Potrivit raportului de primă expertiză medico-legală psihiatrică, efectuat de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", B, inculpatul prezintă tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic cu deteriorare cognitivă incipientă și are discernământul diminuat, în raport cu fapta pentru care este cercetat. Totodată, se recomandă măsuri, conform art. 113 Cod penal.
În raport de aceste concluzii, în temeiul art. 113 alin. 1 și 3 Cod penal, a fost obligat inculpatul la tratament medical, până la însănătoșire și în timpul executării pedepsei.
Cum cuțitul folosit de inculpat la comiterea faptei și aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Neamț, aparține tatălui său, s-a dispus a fi restitui acestuia, deoarece nu se impune confiscarea lui, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal.
Referitor la despăgubirile ce se impun a fi acordate minorului, a cărui susținător a decedat ca urmare a agresiunii inculpatului, în temeiul art. 998 din Codul civil, în contextul principiului înscris în art. 86 alin. 1 din Codul familiei, în care se prevede că descendentul, cât timp este minor, are dreptul la întreținere, oricare ar fi pricina nevoii în care el se află, inculpatul a fost obligat să-i plătească o prestație periodică, de la data decesului victimei și până la vârsta majoratului său, prestație ce reprezintă diferența dintre pensia de urmaș și suma corespunzătoare necesităților normale pe care le asigură prestarea întreținerii.
Având în vedere că partea vătămată, soția victimei, nu s-a constituit parte civilă în cauză, s-a lua act de declarația acesteia.
Văzând și dispozițiile art. 189 alin. 1 și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul.
Apelantul inculpat prin apărătorul său, critică sentința apelată sub aspectul nereținerii de către prima instanță a circumstanței atenuante judiciare prev. de art.73 lit.b Cp. De asemenea inculpatul, în raport de fapta și persoana acestuia, apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 74,76 al.2 Cp.
În considerarea motivelor de apel invocate, inculpatul solicită admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței apelate și reducerea pedepsei principale aplicate.
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt, realizând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăția cerută de lege.
Astfel, s-a ținut seama de planșele foto, declarațiile părții vătămate, actele medico-legale, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, înscrisurile depuse la dosar.
Din coroborarea tuturor mijloacelor de probă din dosar rezultă că soluția de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății este corectă.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 Cod penal, stabilind un cuantum adecvat al acesteia.
Conform textului legal mai sus menționat, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
sporită demonstrată de inculpat rezultă din, modalitatea concretă de săvârșire a faptei (atacarea, fratelui său cu un cuțit cu care l-a lovit în zone vitale), ceea ce relevă lipsa respectului față de o valoare socială fundamentală protejată de legea penală (viața persoanei), elemente de natură a forma convingerea instanței de apel că în cauză se nu justifică reținerea unor circumstanțe atenuante judiciare cu consecința aplicării unei pedepse mai ușoare.
Astfel, nu se pot reține circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal doar având în vedere simpla lipsă a antecedentelor penale și recunoașterea circumstanțiată a faptei.
Nici solicitarea inculpatului prin apărătorul desemnat din oficiu de a se reține în favoarea sa, circumstanța atenuantă legală prev. de art. 73 lit b Cp, nu poate primită de instanța de apel.
Situația de fapt ce rezultă din ansamblul probator, nu relevă împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări din partea victimei, fratele său.
Pentru existența circumstanței atenuante legale a provocării, sunt necesare întrunirea a trei condiții cumulative: existența unei anumite activități de provocare din partea victimei; actul provocator al victimei să determine o puternică emoție inculpatului; sub stăpânirea puternicei tulburări sau emoții, inculpatul să fi săvârșit infracțiunea.
Din economia probelor administrate în cauză, Curtea constată că nici una din condițiile enumerate, nu sunt incidente în prezenta cauză, apreciind ca și instanța de fond că acțiunile de violență fizică a inculpatului, care au cauzat moartea victimei, nu fost comise de către acesta cât timp se afla sub puternică tulburare sau emoție cauzată de actele de provocare a victimei, iar susținerile inculpatului potrivit cărora victima l-a lovit inițial cu un cuțit sunt lipsite de suport probator.
În considerarea celor expuse, constatând că hotărârea apelată este legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Subzistând temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului, instanța de apel în baza art.350 Cpp, va menține starea de arest a acestuia.
În baza art.381 Cpp, se va computa în continuare arestarea preventivă a inculpatului, de la 3 septembrie 2008 la zi.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei se va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 192 al.2 Cpp apelantul inculpat va fi obligat să plătească statului, cheltuielile judiciare avansate de către acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat, fiul lui și, născut la 02.02.1959, aflat în Penitenciarul Bacău, împotriva sentinței penale nr.142/P din 03.09.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț.
În baza art. 350 al.1 Cod pr.penală menține arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.381 Cod pr.penală compută arestarea preventivă în continuare începând cu 03.09.2008 la zi.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședința publică din 04.11.2008 în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
red.
red.
tehnored. - ex.2
11/11.XI.2008
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan, Elena Năstase
