Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 136
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de " omor calificat", împotriva sentinței penale nr. 529 din data de 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților cât și cu privire la faptul că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 27 octombrie 2009, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea apărătorului ales al inculpatului să depună la dosar note de concluzii, a amânat pronunțarea pentru azi, când
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 529 din 17 septembrie 2008 Tribunalului Iașis -au dispus următoarele:
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 03.06.1978 în comuna, județul I, cu domiciliul în sat S, comuna, fără antecedente penale, județul I, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. și ped. de art.20 Cod penal și art.174 - art.175 alin.1 lit.c Cod penal, la pedeapsa de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, e Cod penal pe durata de 3 ani;
- "lipsire de libertate în mod în mod ilegal", prev. și ped. de art.189 alin.1 și 2 Cod penal, la pedeapsa închisorii de 7 ani;
- "omor calificat", prev. și ped. de art.174-175 alin.1 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, e Cod penal pe durata de 6 ani;
- "intrare și ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia", prev. și ped. de art.1 alin.1 din OUG nr.112/2001 (modificată și completată), la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a și art.34 lit. b și a art.35 alin.3 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai severă de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, e Cod penal pe durata de 6 ani.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 alin. 1, 2 Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării dispusă împotriva inculpatului prin încheierea din 22.XII.2005 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr.11979/2005, definitivă.
În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod penal și a art.17 alin.1, 3 Cod procedură penală, raportat la art.998 Cod civil, a obligat inculpatul să plătească copiilor minori ai victimei, cu titlu de despăgubiri, următoarele sume:
- câte 5.535.000 lei (ROL) pentru minorii (născut la 1.06.1988), (născută la 5.04.1991), (născută la 19.04.1993), calculată pentru perioada august 2000-iulie 2003, sume ce vor fi actualizate la data efectivă a plății acestora în raport de indicele de inflație;
- suma de 5.835.000 lei (ROL) pentru (născută la 26.08.1985 - în prezent căsătorită ), calculată pentru perioada august 2000 - august 2003, sumă ce va fi actualizată la data efectivă a plății acesteia în raport de indicele de inflație.
Inculpatul a fost obligat să plătească minorilor, (fostă ) cu titlu de daune morale câte 100.000.000 lei (ROL), sumă ce va fi actualizată la data efectivă a plății în raport de indicele de inflație.
S-a constatat că ceilalți moștenitori legali ai victimei (, -, I, ) nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 5.000.000 lei (ROL).
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin rechizitoriul din 21.03.2007 întocmit în dosarul 1483/P/2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a dispus următoarele:
1. punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a
inculpatului, fiul lui și, născut la 3.06.1978 în comuna, jud. I, pentru săvârșirea infracțiunilor de: omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 alin. 1 lit. c Cod penal; tentativă de omor calificat prev. și ped. de art. 20 Cod penal și art. 174-175 lit. c Cod penal; lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 alin. 2 Cod penal; intrare și ieșire dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia, prev. și ped. de art. 1 alin. 1 din nr.OUG 112/2001 (modificată și completată), toate infracțiunile săvârșite în condițiile art. 33 lit. a Cod penal;
2.în baza disp. art. 228 alin. 4 referitor la art. 10 lit. g Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru infracțiunea prev. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal, întrucât a intervenit decesul acestuia;
3.în baza disp. art. 228 alin. 4 referitor la art. 10 lit. g Cod
procedură penală raportat la art. 122 lit. d Cod penal, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 1 alin. 1 din nr.OG 112/2001 (modificată și completată ulterior), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
S-a reținut în actul de sesizare a instanței că, pe fondul producerii unor conflicte repetate între părinții săi, și, inculpatul,în ziua de 20.05.2000, i-a aplicat tatălui său mai multe lovituri cu obiecte contondente în zona corpului și zona toracică - cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 2200/2700/22.02.2007- după care, împreună cu numitul pentru (bunicul materna) l-a imobilizat, legându-i membrele inferioare și superioare cu o funie, și punându-i un căluș în gură, l-a aruncat într-un beci închis, cu un, fără scară de ieșire, de unde victima a reușit să iasă după câteva ore, fără ajutorul altor persoane.
Numai după câteva luni, respectiv în luna august 2000, inculpatul, asistând la un nou conflict între părinții săi, i-a aplicat tatălui său, multiple lovituri cu obiecte contondente în zona capului și zona toracică, cauzându-i leziuni care i-au provocat moartea - potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 733/22.09.2003 - după care l-a îngropat în grădina din jurul casei, cadavrul victimei fiind descoperit după 3 ani - august 2003.
Se reține că, ulterior uciderii tatălui său, inculpatul a părăsit țara, în luna august 2001, împreună cu martorul și numitul, plecând la muncă în Republica Serbia - unde au rămas câteva luni de zile, după care, cu ajutorul unei persoane și în schimbul a 70 DM plătite de fiecare, a trecut frontiera dintre state până în, dar printr-un alt punct decât punctul amenajat pentru trecerea frontierei, deoarece nu avea viza necesară pentru intrarea și șederea pe teritoriul acestui stat.
În faza urmăririi penale inculpatul nu a fost audiat, fiind plecat în străinătate, într-un loc ce nu a putut fi stabilit cu exactitate, iar la propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, s-a dispus arestarea preventivă a acestuia prin încheierea de ședință din 22.XII.2005 a Tribunalului Iași, fiind emis mandatul nr. 240/U/22.XII.2005, pentru o durată de 30 zile calculată de la data încarcerării efectivă a acestuia.
La data de 21.03.2007 - data sesizării instanței prin rechizitoriul menționat - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - Secția de urmărire Penală și Criminalistică a solicitat emiterea unui mandat european de arestare a inculpatului, cerere ce a fost admisă prin încheierea de ședință din 21.05.2007definitivă prin nerecurare.
Se impune și mențiunea că față de inculpat a fost luată măsura punerii în urmărire națională prin dispoziția IGPR nr. 150.318/29.05.2003, iar la 14.07.2003 a fost dat și în urmărire internațională prin Biroul Național Interpol, conform Ordinului 64638/AD, iar în urma investigațiilor efectuate nu s-a reușit depistarea și încarcerarea acestuia - aspecte ce rezultă din adresa - I - Serviciul de Investigații Criminale (fila 52 din dosar fond).
Analizând întreg ansamblul probator administrat, instanța reține următoarea situație de fapt:
Până în luna august 2000, inculpatul a locuit împreună cu ambii părinți - și - precum și cu ceilalți copii ai acestora, în sat S, comuna, județul
În locuința părinților săi, a asistat la numeroase certuri între aceștia, care se finalizau, de cele mai multe ori cu violențe fizice și psihice a căror victimă era mama sa.
Aceste conflicte erau inițiate de tatăl său care, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, îi reproșa soției sale că întreține relații extraconjugale, iar de mai multe ori inculpatul a intervenit în apărarea mamei acesteia.
În seara zilei de 20 mai 2000, între părinții săi a izbucnit un nou conflict, generat tot de tatăl său care consumase băuturi alcoolice. Inculpatul nu se afla în locuință însă, fiind chemat de la prietenul său de către una dintre surori.
Intervenind și de această dată și intrând în conflict cu tatăl său, inculpatul i-a aplicat acestuia multe lovituri, cu un, în zona capului și a toracelui, după care, cu ajutorul bunicului său, l-a legat cu o funie de mâini și de picioare, i-a pus un căluș în gură și l-a aruncat și închis într-un beci, fără scară de ieșire. Victima, reușind să iasă singură din beci, a doua zi dimineață s-a deplasat la locuința martorei - sora sa, a primit îngrijiri și haine de la cumnatul său, și a fost transportat la Spitalul de Neurochirurgie I, fiind internat în perioada 21.05.2000 - 7.06.2000 - cu diagnosticul de " - fractură deschisă cu înfundare pariental stg.; fracturi costale 3-5 stg. și 8-9 dr. contuzii pumn și antebraț bilateral, contuzii umăr stâng - drept, aspect ce rezultă din foaia de observație clinică aflată la dosar.
După circa 2 luni de zile, respectiv pe la jumătatea lunii august 2000, datorită unor certuri violente consumate între părinții săi, inculpatul a aplicat tatălui său, cu o, mai multe lovituri în zona capului, dar și în zona toracică, provocându-i alte leziuni și agravându-le pe cele anterioare, context în care s-a produs decesul acestuia. În aceeași noapte, inculpatul a legat victima cu mâinile la spate, cu o funie, deplasând-o în beciul din curte, iar la câteva zile a îngropat-o în grădina casei, lângă o de coceni.
Atât rudele victimei cât și cetățenii din sat au aflat de la inculpat și mama sa că victima este plecată în Israel, la muncă, unde mai lucrase și anterior anului 2000.
În cursul anului 2001 în luna iulie - august inculpatul însoțit de martorul și a plecat în Serbia, iar de aici a trecut de mai multe ori, în mod fraudulos, pe teritoriul Greciei.
La data de 28.05.2003 pe baza denunțului făcut de martorul G și sora victimei - - organele de urmărire penală au descoperit cadavrul victimei în curtea locuinței.
Raportul de constatare medico-legală (necropsie) din 4.06.2003 emis de I sub nr. 733/C din 22.09.2003, a concluzionat că: moartea lui a fost de cauză violentă și s-a datorat traumatismului cranian și traumatismului toracic; aspectul și localizarea soluțiilor de continuitate de la nivelul scheletului pledează pentru producerea lor cel mai probabil printr-un mecanism de lovire activă pentru fracturile extremității cefalice și de comprimare toraco-abdominală pentru fracturile de la nivelul scheletului toracic.
De asemenea, s-a stabilit că întrucât cadavrul a fost înhumat, iar adipoceara este instalată și în viscere și este generalizată, se poate aprecia că au trecut circa trei ani de la deces.
În timpul anchetei penale, pe baza declarațiilor martorilor audiați la 29.05.2003 - - sora victimei și - cumnatul victimei s-a stabilit că în cursul anului 2000, anterior decesului,victima a fost internată la Spitalul de Neurochirurgie din I, pentru traumatisme cauzate de fiul său, aspect reliefat în raportul de constatare medico-legală nr. 733/C/22.09.2003.
Astfel, raportul de constatare medico-legală nr. 2200/278/22.02.2007 întocmit de I, prin examinarea documentației medicale ( nr. 7214 emisă de spitalul menționat mai sus) privind pe victima, a concluzionat că: la data de 21.05.2000 aceasta a prezentat fractură deschisă cu înfundare parietală stg. tratată chirurgical cu defect osos restant, fracturi costale C3-C5 stg. și C8-C9 dr. tumefacții și echimoze; leziunile au putut fi produse prin loviri cu mijloace și corpuri contondente și pot data din 21.05.2000; a necesitat 30-35 zile îngrijiri medicale pentru vindecare; leziunile au fost de natură să pună în primejdie viața victimei.
Situația de fapt reținută de instanță este pe deplin demonstrată de următoarele probe: declarațiile martorului G, și, G, și, procesul verbal de cercetare la locul faptei, planșe fotografice, acte medico-legale emise de
Relevante sunt în acest sens declarațiile martorului G, ascultat în ambele etape procesuale, din care rezultă că în cursul lunii mai, într-o zi, martora i-a cerut să-l dezgroape pe soțul ei, și să-l transporte din curtea locuinței într-un alt loc sau să dea cadavrul pe o apă, făcându- promisiuni că îi va oferi pentru aceasta bani și bunuri. Cu această ocazie, martora i-a spus că fiul ei, l-ar fi omorât, și că tot atunci a fost condus de aceasta în grădina casei spre a-i arăta locul unde a fost îngropată victima. În aceeași noapte s-a deplasat la locuința numitei - sora victimei - căreia i-a relatat aspectele aflate despre uciderea fratelui său, iar a doua zi, ambii s-au prezentat la postul de poliție spre a face denunțul.
Din aceleași declarații rezultă că la data de 28 mai 2003 martorul s-a prezentat la postul de poliție unde a denunțat faptul că în ziua anterioară, numita, în vârstă de 47 de ani, din aceeași localitate, i-ar fi propus să o ajute să dezgroape cadavrul soțului ei, care se afla îngropat în grădina locuinței acesteia și să-l transport într-un alt loc, la marginea satului unde să-l îngroape din nou, fără să se afle despre aceasta.
Totodată, martorul a declarat că în același context, a aflat de la că soțul ei a decedat în vara anului 2000, când, pe fondul unui scandal, fiul ei, i-a aplicat mai multe lovituri cu un topor în cap tatălui său, aspecte ce rezultă și din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de procuror la data de 28.05.2003.
Martorul a declarat și că mai înainte de dispariția victimei, a văzut-o cu un braț fracturat dar nu cunoaște în ce împrejurări s-a produs acea fractură. De asemenea, a declarat că, i- spus că soțul ei a fost bătut mai întâi de, zis "" și apoi că a fost omorât de fiul ei, care l-a și îngropat.
În baza acestui denunț, organul de urmărire penală, deplasându-se la locuința indicată de martor, în prezența martorilor asistenți și, au descoperit prin săparea terenului ce era acoperit cu gunoi la 15 față de locuință, în partea de sud, lângă o de coceni, la o adâncime de 1,10, cadavrul mumifiat al unei persoane de sex masculin, întins pe partea dreaptă cu piciorul drept flexat sub cel stâng, având brațele legate la spate cu o funie cu grosimea de 1 cm și lungimea de 3.
După aspectul fizic și îmbrăcămintea de pe corp (un tricou de culoare deschisă cu dungi orizontale albastre, care era ridicat până în dreptul pieptului, o pereche de blugi de culoare albastră și pantofi cu șireturi în picioare) s-a stabilit că acel cadavru aparține numitului, în vârstă de 48 de ani.
Audiată în faza urmăririi penale, la data de 29.05.2003 (a doua zi după descoperirea cadavrului în condițiile sus-arătate), dar și la data de 5.02.2007, martora a declarat că în luna iunie 2000 în locuința sa a avut loc un conflict generat de victimă care, pe fondul consumului de alcool, i-a aplicat o lovitură în stomac cu o sticlă de Ť. În timp ce încerca să fugă spre locuința tatălui său - (decedat) - a fost prinsă de victimă și dusă într-o magazie unde a fost lovită din nou cu pumnii, timp în care a ajuns acasă și fiul lor. Victima a intrat în conflict și cu fiul său, care intervenea de fiecare dată între cei doi, făcându-i reproșuri acestuia că întreține relații intime cu ea.
În acest context, inculpatul i-a aplicat lovituri victimei cu un, în zona capului, după care, împreună cu - tatăl martorei, l-a legat cu o funie și l-a aruncat într-un beci închis apoi cu un.
Victima a reușit să iasă singură din beci, a doua zi, fiind internată în spital.
În cursul lunii august, într-una din zile, victima a inițiat un nou conflict, tot pe fondul consumului de băuturi alcoolice, lovind-o pe martoră, iar între cei doi a intervenit inculpatul.
Martora a declarat că victima era într-o stare avansată de ebrietate, că a încercat să-l lovească pe inculpat cu o sapă, dar care i-a fost luată din mână de acesta din urmă și rezemată de un gard. A văzut că în timp ce victima îi făcea aceleași reproșuri inculpatului, acesta din urmă a luat o de lângă pragul ușii bucătăriei cu care i-a aplicat o singură lovitură, cu muchia, la nivelul feței sau capului. În urma loviturii, victima a căzut pe o parte, în fața ușii, pe trotuar, s-a ridicat apoi singură, dar nu foarte repede. Martora a fugit spre locuința tatălui său, și privind în urmă, a văzut cum cei doi se loveau reciproc, răcnind unul la celălalt, au intrat apoi în bucătăria casei unde continuau să se lovească, iar după circa un sfert de oră, l-a văzut pe inculpat ieșind din curtea locuinței.
Revenind în locuința sa, între orele 20,30 - 21,00, a găsit victima pe un pat, întinsă pe partea a corpului, horcăind.
Martora a revenit în locuință și la ora 1,00 găsind victima în același loc și în aceeași poziție, iar inculpatul era plecat de acasă.
A doua zi, dimineața, pe la orele 6,00, a revenit din nou în locuință, constatând că victima nu se mai afla în bucătărie, ci numai inculpatul, care dormea.
În aceeași dimineață, martora a coborât în beci unde a găsit victima pe pământ, întinsă pe spate, cu mâinile legate la spate cu o funie. După trei-patru zile, martora a văzut că trupul victimei nu mai era în beci, aflând ulterior de la inculpat că îngropase victima în curtea casei, într-un loc unde strângeau resturile de furaje de la animale.
În cursul judecății, martora, a refuzat să facă declarații, precizând însă că le menține pe cele anterioare din faza urmăririi penale (fila 239).
Martora - sora victimei - a declarat că în noaptea de 27/28.05.2003, pe la orele 24,30 - 1,00, a venit la locuința sa martorul G de la care a aflat că fratele ei a fost omorât de fiul său - și că este îngropat în curtea casei precum și că îi ceruse ajutorul pentru a-l dezgropa și transporta într-un alt loc.
Martora a declarat și că în cursul lunii iunie 2000, fratele ei, a venit la locuința sa, având capul spart, urme de lovituri pe tot corpul iar pe mâini sfoară și sârmă.
Victima i-a povestit, în prezența soțului ei -, că a fost lovit cu o sapă în cap, de fiul său, apoi l-a băgat în beci, că i s-a pus un căluș în gură, a fost legat de mâini și de picioare. În aceeași zi victima a fost transportată la spital, fiind ajutat de martorul.
Martorul cumnatul victimei a declarat că în ziua de 21 mai 2000 venit la locuința sa - având mâinile legate în față cu o sfoară și cu un material sintetic de perdea, îmbrăcămintea plină de paie, murdară de sânge și mult sânge în zona capului și vânătăi vizibile în zona toracică, și acuzând dureri insuportabile.
De la victimă a aflat că în seara zilei de 20 mai a fost bătută în locuința sa de către fiul său, legată și aruncată în beci,fără scară de ieșire, că ușa de acces a fost închisă și acoperită cu o plapumă pentru a nu se auzi strigătele și cu saci de, că a reușit să iasă din acel beci în dimineața următoare. În aceeași zi, martorul a transportat victima la dispensarul din comuna, apoi internată la Spitalul de Neurochirurgie
Din declarațiile martorilor menționați rezultă și că victima nu au mai fost văzută la domiciliu și în sat, iar inculpatul și mama sa le-au relatat celor din comunitate că acesta este plecat la muncă în Israel.
Din aceleași declarații rezultă și că inculpatul a părăsit țara în anul 2001, aspect confirmat și de declarația martorului. Astfel martorul a declarat că în luna iulie - august 2001, împreună cu inculpatul și cu au părăsit România, prezentând pașapoarte la ieșire din țară, plecând la lucru în Serbia, iar după circa două luni de zile au trecut ilegal frontiera de stat a Greciei, plătind pentru aceasta câte 70 DM unei persoane ce le-a asigurat pătrunderea pe teritoriul acestui stat. Martorul a relatat și că în mai multe rânduri au trecut în mod fraudulos de pe teritoriul în iar în ianuarie 2002 inculpatul se afla încă în această țară.
Faptele inculpatului realizează conținutul constitutiv al următoarelor infracțiuni:
- tentativă de "omor calificat", prev. și ped. de art. 20 Cod penal
raportat la art. 174-175 alin. 1 lit. c Cod penal - constând în aceea că la data de 20 mai 2000, i-a aplicat tatălui său, mai multe lovituri, cu corpuri contondente în zona capului și toracelui, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 45-50 zile îngrijiri medicale și care, prin ele însele și la data producerii lor i-au pus victimei viața în primejdie;
- lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 189 alin. 2 Cod penal - constând în aceea că după lovirea victimei la data de 20 mai 2000, împreună cu a imobilizat-o și a aruncat-o într-un beci, fără scară de ieșire;
- omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 alin. 1 lit. c Cod penal constând în aceea că în cursul lunii august 2000, aplicat tatălui său cu corpuri contondente numeroase lovituri în zona capului și toracelui, cauzându-i leziuni corporale care au determinat decesul acestuia;
- intrarea și ieșirea dintr-un stat străin, prin trecerea ilegală a frontierei acestuia prev. și ped. de art. 1 alin. 1 din OUG112/2001 (cu modificările și completările ulterioare) constând în aceea că în intervalul august 2001 - ianuarie 2002 pătruns în mod fraudulos în mai multe rânduri pe teritoriul Greciei, fără a avea viză de intrare în această țară.
La stabilirea tratamentul sancționator s-au avut în vedere criteriile prescrise de art. 72 Cod penal, respectiv: natura și gravitatea deosebită a faptelor, urmările acestora, limitele de pedeapsă prevăzute în fiecare text sancționator aplicabil în speță, calitatea de infractor primar al inculpatului, dar și conduita avută de acesta ulterior săvârșirii faptelor, aplicându-se pedepse cu închisoare în limita minimului special prevăzut de fiecare text de incriminare.
În latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
După victima au rămas ca moștenitori legali soția sa, și copiii săi, între care și minorii, și.
În ce privește pe copiii minori ai victimei, ținând seama de aspectul că reprezentantul lor legal, nu a exercitat acțiunea civilă în numele și pentru aceștia, așa încât instanța a aplicat disp. art. 17 alin. 3 Cod procedură penală.
Ținând seama de aspectul că primii trei minori primesc pensie de urmaș după victimă începând cu data 28.07.2003 - aspect ce rezultă din adresa nr. 22668/24.03.2008, emisă de Casa Județeană de pensii I (fila 285) având în vedere și aspectul că în perioada cuprinsă între august 2000 - iulie 2003 aceștia au fost lipsiți de contribuția materială lunară pe care ar fi adus-o victima la întreținerea lor, instanța a constatat că se impune despăgubirea acestora, în condițiile art. 14 și art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil.
În termenul prevăzut de art. 363 al. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpatul.
Parchetul critică hotărârea sub aspectul temeiniciei, motivându-se că în raport de circumstanțele reale care demonstrează "un grad ridicat de periculozitate socială a inculpatului" se impun pedepse orientate spre maximul special prevăzut de lege și aplicarea un ui spor de pedeapsă.
Prin apărător, inculpatul invocă lipsa unor probe certe care să susțină vinovăția sa, cu referire la declarațiile martorilor audiați și "lipsa unor probe directe" care să dovedească că el este autorul faptelor.
În ce privește infracțiunea de trecere ilegală a frontierei, prev. și ped. de art. 1 alin. 1 din OUG112/2001, inculpatul solicită achitarea invocând disp. art. 10 lit. "d" Cod procedură penală, întrucât potrivit dispozițiilor comunitare incidente ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, începând cu data de 1 ianuarie 2007, cetățenii țării noastre au dreptul la liberă circulație pe teritoriul statelor
În latura civilă, inculpatul susține că suma despăgubirilor civile la care a fost obligat este nejustificat de mare, în contextul în care nu s-au emis pretenții civile în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limite procedurale, Curtea reține următoarele:
În scopul aflării adevărului și pentru a lămuri cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în apel au fost audiați martorii (fila 82), soția victimei (fila 87), soacra victimei ( fila 98), cumnata soției victimei, (fila 119), soției victimei, (fila 149) - sora victimei și G (fila 240 dosar instanța de fond, (fila 242 dosar tribunal) au fost audiați și la instanța de fond.
, mama inculpatului a susținut de această dată că, autorul omorului este tatăl său, decedat la 14 oct. 2006, ar fi aflat acest lucru abia în momentul când i-a cerut să se ducă la G pentru ca să dezgroape cadavrul.
În prima declarație pe care a dat-o la Parchetul de pe lângă tribunal (55 ) ar fi ascuns acest lucru de teama tatălui său dar a relatat detaliat ce s-a întâmplat în acea zi a lunii august 2000, în jurul orelor 16-17,00, cu referire la încăierarea dintre inculpat și victimă și la momentul când inculpatul a lovit victima cu bărdița în cap, atunci când aceasta s-a repezit spre inculpat, refuzând "să se liniștească" așa cum îi solicitase inculpatul.
Singurul martor ocular a fost soția victimei, care a dat declarații în faza de urmărire penală și în apel.
Este adevărat că, în situația unor infracțiuni consumate în familie, de cele mai multe ori, martorii direcți sunt implicați emoțional, fiind rude cu victima sau autorul ca și în speța de față.
De aceea, declarațiile acestor martori trebuie evaluate cu atenție și apreciate în contextul întregului probatoriu administrat, în considerarea disp. art. 63 alin.(1)1Cod procedură penală.
prezentată de martora în faza apelului - la instanța de fond aceasta refuzând să dea declarații - a încercat a fi acreditată și de martorii, și i - toate rude directe ale mamei inculpatului -pentru susține apărarea inculpatului.
Astfel, soacra victimei a susținut că " a văzut" când soțul său împreună cu și, copii victimei au "omorât-o în bătaie", pe aceasta.
a susținut că i-ar fi "mărturisit" înainte cu vreo trei zile înainte de a muri că el l-a omorât pe și a ascuns acest lucru " de rușine". Martora nu face referire la vreun alt participant la uciderea lui, dar susține că cei patru copii cu dizabilități ai familiei pe care îi denumește " handicapați psihic" nu sunt agresivi, sunt extrem de liniștiți; era și bolnav.
, soției victimei, relatează că era de față când înainte de a muri "a mărturisit" că împreună cu, unul dintre copiii victimei ar fi omorât-o pe aceasta. În apel, s-a încercat audierea ca martor a lui, dar din cauza stării de sănătate a acestuia nu s-a reușit acest lucru el având probleme de percepție, de comunicare.
Declarațiile acestor martori nu se coroborează în contextul întregului probatoriu administrat în cauză.
Astfel, dacă martora îl indică ca autor al omorului pe tatăl său, mama sa, susține că a văzut că au participat și și, doi dintre copiii familiei.
Și între declarațiile martorilor și, care au asistat la momentul când, s-a mărturisit înainte de a muri, există diferențe cu privire la participanții la uciderea lui.
Din coroborarea întregului probator al dosarului rezultă că între inculpat și victimă se consumau adeseori violențe, în contextul mai sus descris, când inculpatul intervenea pentru a-l liniști pe tatăl său care era deosebit de violent. La fel s-a întâmplat și în luna mai 2000 și ulterior în august 2000 când inculpatul i-a aplicat multiple lovituri victimei care a și decedat.
Ulterior, atât inculpatul cât și mama sa au lansat zvonul că este plecat la muncă în străinătate, iar inculpatul a părăsit teritoriul României.
Martorul Gar elatat constant faptul că i-ar fi spus că fiul său l-a omorât pe și i-ar fi cerut să dezgroape cadavrul, oferindu-i un vițel.
Apărarea inculpatului care a încercat să acrediteze faptul că este autorul, este nesusținută de, toate probele indicându-l pe inculpat ca autorul faptei de omor.
Nici celelalte critici aduse de inculpat hotărârii nu sunt întemeiate.
Referindu-ne la infracțiunea prev. de art.1 alin. 1 din OUG112/2001 relevantă este declarația martorului (fila 339) audiat atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond, în care precizează că a plecat în străinătate împreună cu inculpatul în august 2001.
Din Serbia "au trecut clandestin în pentru că nu aveau viză și au fost expulzați, apoi au revenit clandestin în această țară".
Este adevărat că, ulterior, România a devenit țară membră, dar Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate nu dispune pentru trecut, ci numai pentru viitor, așa încât nici această critică nu poate fi primită de instanță.
Instanța de fond a argumentat cuantumul despăgubirilor civile acordate părților civile, măsuri pentru care, incidente fiind dispozițiile art.17 alin. 3 Cod procedură penală, acțiunea civilă se exercită din oficiu.
Caracterul daunelor materiale cuvenite părții civile până la momentul acordării pensiilor de urmaș, a fost stabilit în raport cu salariul minim pe economie așa cum a evoluat acesta în conformitate cu legislația în materie, din perioada 2000-2003.
Și daunele morale au fost judicios evaluate, impunându-se o reparație a prejudiciului nepatrimonial cauzat copiilor minori.
În ce privește apelul Parchetului acesta este fondat doar sub ultimul aspect invocat și anume aplicarea unui spor de pedeapsă, pentru a se da eficiență pluralității infracționale sub forma concursului de infracțiuni.
În ce privește pedepsele aplicate inculpatului, se con stată că au fost corect apreciate criteriile prev. de art. 72 Cod penal, instanța de fond raportându-se judicios acestora și ținând cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală cât și de cele care o atenuează.
Împrejurările în care inculpatul a comis faptele, comportamentul anterior al victimei dar și al inculpatului - aspecte relevate și de martorii audiați în apel - sunt argumente ce justifică cuantumul pedepselor aplicate inculpatului care răspund cerințelor impuse de art. 52 Cod penal.
Așa fiind, în baza disp. art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală va fi admis apelul Parchetului doar sub aspectul sporului de pedeapsă ce se impune a fi aplicat, având în vedere pluralitatea infracțională sub forma concursului de infracțiuni.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea apelului, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr. 529 din 17.09.2008 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o desființează în parte, în latură penală.
Rejudecând cauza:
Aplică inculpatului un spor de pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare inculpatului, urmând să execute pedeapsa unică de16 (șaisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare.
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
II. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul -, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de parchet rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.11.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu
