Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 140/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 140
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 12.11.1977, împotriva Sentinței penale nr. 295 din 16.04.2009 a Tribunalului Iași, PRONUNȚATĂ în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de tentativă la omor calificat.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar trei înscrisuri în circumstanțierea inculpatului, respectiv copie după certificatul de naștere al copilului și două adeverințe eliberate de Primăria comunei și Primăria comunei pentru a face dovada veniturilor realizate de familia inculpatului.
fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av. solicită admiterea apelului declarat de inculpatul, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței apelate, redozarea pedepsei aplicate și suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Instanța de fond nu a ținut cont de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv de faptul că inculpatul are un copil de un an, cu toate că la dosar a fost depusă copia certificatului de naștere al acestuia și că inculpatul este singurul întreținător al familiei sale, soția neavând nici un venit. Solicită a fi avută în vedere atitudinea procesuală a inculpatului și faptul că acesta nu are antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpatul, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, soluția pronunțată de prima instanță fiind legală și temeinică. Pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată față de materialul probator administrat, iar instanța a reținut în favoarea inculpatului disp. art. 74 lit. a, b, c Cod procedură penală.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului achiesând la concluziile apărătorului său.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.295 din 16 aprilie 2009 Tribunalului Iașia fost condamnat inculpatul, fără antecedente penale la pedeapsa de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor enumerate în art.64 lit.a teza a II a pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 raportat la art. 174, art.175 lit."i " Cod penal.
S-au aplicat disp.art.71 și 64 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut că la data de 13 mai 2004, inculpatul și partea vătămată au fost la discoteca organizată în satul, com., jud. I, fiecare cu un alt grup. În discotecă a izbucnit un conflict, iar partea vătămată a aplicat un pumn inculpatului care a căzut. După aceea inculpatul a mers la domiciliul său, a luat o coasă și s-a deplasat la discotecă. Ajuns la discotecă, inculpatul a aplicat părții vătămate o lovitură cu lama coasei în partea dorsală a toracelui și a fost oprit de persoanele care se găseau în apropierea sa.
în fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând însă că nu a avut intenția de a-l omorî pe partea vătămată ci doar să îl sperie.
În cauză au fost audiați martorii din lucrări: G, Tăbăranu, -.
Astfel, martorii G și au perceput în mod direct prima parte a incidentului dintre părți, respectiv momentul în care partea vătămată l-a lovit pe inculpat. Cei doi l-au însoțit pe inculpat până aproape de locuința sa. Ceilalți martori audiați au observat, în mod direct, momentul în care inculpatul, în jurul orelor 23,oo - 24,oo, a lovit cu coasa pe partea vătămată, după ce s-a întors de acasă. Aceeași situație de fapt rezultă și din declarația inculpatului, declarație care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului, care, pe data de 13.05.2006, a lovit partea vătămată cu o coasă, cauzând leziuni ce i-au pus în pericol viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1 - 175 lit. i Cod penal.
Astfel, deși raportul de expertiză medico-legal efectuat în cursul urmăririi penale nu preciza în mod concret dacă leziunile produse de inculpatul au pus în primejdie viața părții vătămate în cursul judecății, s-a efectuat un supliment de expertiză pentru a se preciza acest aspect. Din suplimentul la raportul de expertiză medico-legal nr. 5140/OF din 19.08.2008 rezultă că leziunile lui au fost de natură să pună în primejdie viața acestuia.
S-a solicitat de către inculpat, prin apărător, să se rețină în favoarea inculpatului dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal.
Cu privire la aceste susțineri, instanța a reținut că nu există circumstanța provocării. Există provocare atunci când săvârșirea infracțiunii a avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de lovirea inculpatului sau de amenințarea sa. Pentru a putea fi incidente dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal, este necesar ca riposta inculpatului să fie imediată, pentru a fi justificată starea de tulburare.
În cauza de față inculpatul nu a ripostat imediat, impulsiv, sub imperiul unei stări de tulburare, ci a plecat acasă, a luat o coasă și a revenit la discotecă unde l-a lovit pe partea vătămată, toate acestea dovedind că inculpatul a chibzuit asupra modului său de reacție. În aceste condiții, nu poate fi reținută starea de provocare în favoarea inculpatului.
S-a reținut că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, că s-au făcut cheltuieli cu spitalizarea victimei, inculpatul fiind obligat a le suporta.
În termen, hotărârea a fost apelată cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare, că față de conduita inculpatului reeducarea se poate face prin suspendarea executării pedepsei.
Apelul formulat nu este fondat.
Prima instanță a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate și a individualizat pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, luând astfel în considerare toate circumstanțele reale și personale atenuante.
Față de împrejurarea că după un conflict cu victima, a mers la domiciliu și s-a înarmat cu un obiect de a produce, prin folosirea lui, leziuni letale, pedeapsa aplicată nu mai poate fi redusă.
Cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare corespunde scopului cerut de art.52 Cod penal.
Pentru aceste motive, în baza art.379 pct.1 lit."b " Cod procedură penală, apelul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la 12.11.1977, împotriva sentinței penale nr.295 din 16.04.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă inculpatul apelant să achite suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs, în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehn.
25.11.2009
2 ex.
Trib.I -
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea
