Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 139/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 139
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr.219/13.05 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. c Cod penal..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata apelantă, în stare de arest preventiv, asistată de av. care substituie pe av., apărător desemnat din oficiu, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare și că a fost înaintat la dosar procesul verbal întocmit de lucrătorul de poliție desemnat cu executarea mandatului de aducere emis pe numele martorului, pentru termenul din 20.10.2009, din conținutul căruia rezultă că martorul nu a fost găsit la domiciliul bunicii sale, aceasta precizând că martorul este plecat la muncă fără a cunoaște locul și data la care urmează să revină, după care:
Având în vedere că mandatului de aducere emis pe numele martorului nu a putut fi pus în executare, deoarece martorul este plecat la muncă, fără a se cunoaște localitatea și văzând că în cauză au fost acordate trei termene de judecată pentru audierea acestui martor, instanța făcând toate demersurile necesare pentru a se asigura prezența martorului în vederea audierii, instanța face aplicarea disp. art. 327 al. 3 Cod procedură penală, dispunând citirea depozițiilor date de acesta în cursul urmăririi penale, aflate la filele 59,62, 65 dosar urmărire penală.
Interpelate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av., solicită admiterea apelului declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 219 /13.05.2009 a Tribunalului Vaslui și redozarea pedepsei aplicate acesteia, pentru motivele expuse pe larg în motivele de apel depuse la dosarul cauzei. Pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată inculpatei este prea mare vizavi de probatoriul administrat și condițiile concrete în care s-a comis fapta, respectiv pe fondul unei situații conflictuale mai vechi.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, soluția pronunțată de prima instanță fiind legală și temeinică față de probatoriul administrat în cauză.
Inculpata, având cuvântul ultimul cuvânt arată că a luat cuțitul în mână pentru a se apăra de victimă, care era o persoană violentă și că regretă fapta.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Asupra apelului penal de față:
Tribunalul Vaslui prin sentința penală nr.219 din 13 mai 2009 respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat prev.de art.174, 175 lit."c " Cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal, sau omor calificat cu aplicarea art.44 alin.1 și 3 și 73 lit."a " și "b " Cod penal.
Inculpata fost condamnată la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev.de art.174, 175 lit."c " cu aplicarea art.74 lit."c ", 76 alin.22 Cod penal.
S-au aplicat inculpatei disp.art.64 lit." a,b " și 71 Cod penal.
A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatei și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii arestării preventive de la 17 la zi.
A fost confiscat un cuțit de la inculpată. A fost respinsă acțiunea civilă exercitată din oficiu.
Inculpata a fost obligată la despăgubiri civile către Serviciului de Ambulanță V și la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpata are vârsta de 45 ani și a fost căsătorită cu victima care avea la data decesului 46 ani, iar din căsătoria lor a rezultat minorul care la data decesului victimei avea vârsta de 16 ani. Inculpata împreună cu victima și copilul lor locuiau în satul, comuna, județul V, în casa martorei -mama inculpatei, în vârstă de 67 ani. Atât victima, cât și inculpata obișnuiau să consume băuturi alcoolice, situații în care între cei doi izbucneau conflicte care deseori degenerau în violențe fizice.
În ziua de 16.11.2008, victima a plecat de acasă în satul, din aceeași comună și a mers la martorul de la care avea de primit niște bani. Victima l-a găsit pe martor la vecinul acestuia, numitul. A primit de la martor suma de 160 lei și în jurul orei 15:30-16:00 a plecat spre casă. Din declarația martorului rezultă că la locuința lui nu s-au consumat băuturi alcoolice și la plecare victima nu părea să fie sub influența alcoolului.
În drum spre casă, victima a cumpărat o sticlă de 2 litri cu vin cu care a ajuns acasă. Când l-a văzut, inculpata a început să-l certe, bănuind că este sub influența alcoolului și că mai avea asupra ei și acea sticlă cu vin. Inculpata i-a luat sticla cu vin, i-a vărsat conținutul prin curte, după care a aruncat sticla.
Cearta a continuat și după ce victima și inculpata au intrat în încăperea în care locuiau, deși victima îi dăduse inculpatei suma de 150 lei cu care venise acasă. Între timp, la domiciliu a venit și minorul, care a intrat și el în acea încăpere însă a fost bruscat de victimă. Inculpata a intervenit în apărarea minorului, situație în care conflictul s-a amplificat.
Minorul a ieșit din cameră și a mers la bunica sa, și a informat-o despre conflictul dintre părinții săi.
În acest timp, în camera în care se aflau victima și inculpata, cearta a continuat, cei doi aflându-se în apropierea sobei din încăpere pe care se aflau mai multe obiecte de uz casnic, între care și un cuțit cu o lungime totală de 32 cm, din care lama avea 20 cm. Susține inculpata că victima s-a îndreptat către sobă și, închipuindu-și că vrea să ia acel cuțit și să o lovească, ea a fost mai rapidă în mișcări, a luat cuțitul și i-a aplicat victimei o lovitură cu acel cuțit în zona hemitoracelui stâng. Ca urmare a loviturii, victima a căzut lângă sobă, între cele două paturi din încăpere. În momentele imediat următoare în cameră au intrat minorul Romanet și bunica sa,. Susține minorul, în declarația sa, că atunci când a intrat în cameră l-a văzut pe tatăl său căzut în locul arătat mai sus, iar mama sa plângea și când a întrebat-o ce s-a întâmplat, i-a spus că l-a tăiat cu cuțitul pe tatăl său.
Toți trei au ridicat victima și au așezat-o pe un pat. Inculpata a încercat să-i acorde primul ajutor victimei în sensul că i-a pus drept compresă un prosop pe rana ce sângera abundent, iar minorul a plecat la magazin de unde a cumpărat niște spirt medicinal. Minorul a sunat la numărul de urgență 112, solicitat trimiterea unei ambulanțe, întrucât tatăl său fusese înjunghiat. La scurt timp la fața locului a venit un polițist și o ambulanță, însă medicul de pe ambulanță a constatat că victima decedase.
Inițial, inculpata și minorul au susținut că victima a venit acasă înjunghiată și că nu le-a spus cine ar fi făcut aceasta. Date fiind indiciile că victima fusese înjunghiata acasă, inculpata și-a recunoscut fapta și a indicat și locul unde aruncase cuțitul cu care lovise victima, respectiv în soba din încăpere. În acea sobă a fost găsit cuțitul cu de lemn, parțial ars și care fusese folosit de inculpată la săvârșirea faptei.
În urma autopsiei cadavrului victimei s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă și ea s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei plăgi tăiate penetrante hemitoracelui stâng, cu interesare de plămân, cord și diafragm. Leziunea a putut fi produsă prin lovirea victimei din față lateral-stânga cu un obiect înțepător-tăietor și a fost sigură și direct mortală. În momentul decesului, victima prezenta o concentrație de 2,45 g%o alcool în sânge și 3,40 alcool în urină.
constante ale inculpatei se coroborează cu declarațiile martorilor, cu datele ce rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului și din raportul de constatare medico-legală de autopsie.
Fapta inculpatei de a aplica victimei o lovitură cu un cuțit cauzându-i acesteia o plaga penetrantă cu interesarea unor organe vitale, leziune care a dus la decesul în scurt timp a victimei, realizează conținutul infracțiunii de omor calificat prev. de art.174-175 lit. "c" Cod penal. Este evident că inculpata a lovit victima cu intenția de a ucide. Chiar dacă nu a urmărit rezultatul letal produs este evident că l-a prevăzut și a acceptat posibilitatea survenirii lui ca o consecință a acțiunii sale.
A susținut inculpata prin apărător că fapta inculpatei așa cum a fost descrisă mai sus ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte întrucât ea a aplicat doar o singură lovitură și nu a existat intenția de a ucide. Dacă ar fi vrut să ucidă victima, inculpata ar fi aplicat și alte lovituri victimei și nu ar fi încercat să-i acorde primul ajutor după ce aceasta a căzut.
A mai susținut inculpata prin apărător că s-ar fi aflat în stare de legitimă apărare, în condițiile art.44 alin.1 și 3 Cod penal, întrucât din cauza tulburării sau temerii în care s-a aflat a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și împrejurării în care s-a aflat. Atacul victimei era material, direct și injust, așa cum prevăd dispozițiile art.44 alin.1 Cod penal. Apărarea inculpatei nu a fost proporțională cu atacul însă reacția inculpatei a fost determinată de temerea produsă de acel atac.
În subsidiar, s-a susținut că dacă această teorie nu va fi primită de instanță, trebuie reținute în favoarea inculpatei cel puțin prevederile art.73 lit. "a" și "b" Cod penal.
În ceea ce privește aceste cereri și care vizează schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, urmează ca instanța să le respingă ca nefondate.
Rezultă în mod indubitabil că acțiunea inițială intenționată de lovire a victimei a avut drept consecință directă, previzibilă și acceptată de inculpată decesul victimei. Rezultatul letal nu poate fi urmarea culpei inculpatei care nu a prevăzut sau a acceptat cu ușurință că moartea victimei nu se va produce în condițiile în care a lovit cu intensitate cu un obiect a produce leziuni letale și într-o zonă în care sunt organe vitale și care au și fost lezate prin consecința decesului victimei. Forma de vinovăție cu care acționat inculpata este intenția și nu praeterintenția. Din modul în care s-a desfășurat conflictul dintre inculpată și victimă rezultă că nu sunt îndeplinite cerințele nici ale art.44 alin.1 și nici art.73 lit. "a" și "b" Cod penal.
În primul rând nu s-a dovedit existența unui atac material și direct din partea victimei care să justifice acțiunea de lovire a inculpatei. Inculpata doar a presupus că victima intenționa să desfășoare un atac asupra ei cu cuțitul aflat pe soba din încăpere, situație în care atacul nu era material, nu era direct asupra persoanei inculpatei. Nefiind îndeplinite cerințele art.44 alin.1 Cod penal nu se poate discuta despre îndeplinirea cerințelor art.44 alin.3 Cod penal.
Inculpata nu a dovedit că s-ar fi aflat într-o puternică stare de tulburare sau emoție determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violență sau altă acțiune ilicită gravă. Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere faptul că conflictul a fost generat de către inculpată, care a început să certe victima pentru că a venit acasă în stare de ebrietate, i-a luat sticla cu vin și a aruncat conținutul prin curte. Acesta este momentul în care s-a declanșat scandalul. Inculpata nu numai că s-a lăsat antrenată în acest scandal, ci l-a amplificat prin atitudinea ei și care a culminat cu lovirea victimei cu cuțitul fără ca inculpata să aibă certitudinea că victima ar fi intenționat să o agreseze fizic. Este evident că între inculpată și victimă au avut loc dese conflicte anterioare, însă acestea nu erau de o amploare deosebită, situație care ar fi îndreptățit inculpata să considere că victima era în stare să-și ducă până la capăt amenințările cu moartea pe care le proliferase împotriva ei.
Pentru aceste considerente, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, va fi respinsă ca nefondată.
Pentru infracțiunea săvârșită inculpatei i se va stabili o pedeapsă la individualizarea căreia în cadrul general, prev. de art. 52 și 72 Cod penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatei, atitudinea acesteia în timpul procesului. Având în vedere acest din urmă considerent Tribunalul apreciază că în favoarea inculpatei poate fi reținută circumstanța judiciară atenuantă prev. de art.74 lit. c Cod penal cu consecința reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prev. de lege pentru fapta comisă în limitele prev. de art.76 alin.2 Cod penal.
Pe durata prev. de art.71 Cod penal îi vor fi interzise inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a,b Cod penal.
În baza art.118 lit.b Cod penal se va confisca de la inculpată un cuțit aflat la camera de corpuri delicte a instanței.
Va fi respinsă acțiunea civilă exercitată din oficiu privind obligarea inculpatei la plata de despăgubiri față de minorul, întrucât, așa cum a susținut și acesta, prin moartea victimei nu a suferit niciun prejudiciu, el a lucrat alături de tatăl său și și-a asigurat singur cele necesare traiului.
În baza art.313 din Legea nr.25/96 va fi obligată inculpata să achite Serviciului Județean de Ambulanță V suma de 415,80 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea ambulantei până la locul unde a decedat victima.
Conform art.191 Cod procedură penală, inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut deart.363 Cod procedură penală inculpata criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului inculpata arată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii și a dat o greșită interpretare probelor administrate.
Solicită inculpata ca în raport de împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, instanța de control judiciar să rețină în cauză disp.art. 44 alin.1,3 Cod penal și să dispună achitarea ei, în baza art.11 pct.2 lit."a " raportat la art.10 alin.1 lit."e " Cod procedură penală întrucât fapta a fost comisă în legitimă apărare datorită temerii față de atitudinea agresivă a victimei. În subsidiar, inculpata solicită din nou schimbarea încadrării juridice, arătând că instanța de fond i-a respins greșit cererea fiind vorba de săvârșirea infracțiunii prev.de art.183 Cod penal și reținerea disp.art.73 lit. " a și b" Cod penal în favoarea sa, precum și coborârea sub minimul special prevăzut de lege.
Apelul este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului cauzei instanța constată că în mod corect și în concordanță cu materialul probator administrat în cauză instanța de fond a respins cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev.de art. 174, 175 lit. "c" Cod penal, în infracțiunea prev.de art. 183 Cod penal sau în infracțiunea prev. de art.174, 175 lit."c " Cod penal, cu aplicarea art.44 alin.1, 3 Cod penal sau art.73 lit. "a,b" Cod penal, motivând temeinic soluția dată și reținerea în sarcina inculpatei a săvârșirii infracțiunii de omor calificat prevăzută de art.174, 175 lit."c " Cod penal, cu aplicarea art.74 lit."c " și 76 alin.2 Cod penal.
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
În ziua de 16 2008 victima, soțul inculpatei a venit acasă din satul, aducând o sticlă cu vin și suma de 150 lei. Inculpata a început să-l certe, aruncând conținutul sticlei prin curte și apoi au intrat împreună în casă continuând cearta.
Minorul, copilul părților în vârstă de 16 ani a venit la domiciliu, fiind bruscat de victimă, inculpata intervenind în apărarea minorului, ceea ce a amplificat conflictul, moment în care minorul a părăsit încăperea mergând la bunica sa de aoî nștiința de conflict.
Între timp în casă cei doi au continuat să se certe și inculpata susține că văzând victima îndreptându-se spre sobă unde se aflau mai multe obiecte de uz casnic, ea a fost mai rapidă în mișcări și temându-se că victima vrea s-o lovească, a luat un cuțit și i-a aplicat o lovitură în zona hemitoracelui stâng, victima căzând lângă sobă, între paturile din încăpere, unde a fost văzută și de minor și bunica sa, când au ajuns la fața locului. Cu tot ajutorul acordat, victima a decedat la scurt timp.
Coroborând probele administrate în cauză instanța de fond a ajuns la concluzia justă că fapta există, a fost comisă de inculpata și s-a reținut în mod corect vinovăția acesteia.
Fapta inculpatei de a lovi victima cu un cuțit în zona hemitoracelui stâng, cauzându-i o plagă penetrantă cu interesare unor organe vitale, leziune care a dus la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev.de art.174, 175 lit."c " Cod penal, fapta fiind comisă de inculpată cu intenție și chiar dacă nu a urmărit rezultatul letal produs, aceasta l-a prevăzut și a acceptat posibilitatea producerii lui.
Față de această situație, în mod corect instanța de fond nu a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.44 alin.1 și 3 Cod penal privind legitima apărare, sau a dispozițiilor art.73 lit. "a și b" Cod penal privind circumstanțele atenuante.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpata ar fi săvârșit fapta în legitimă apărare fiind atacată de victimă, presupunerile inculpatei că victima ar fi putut s-o atace cu cuțitul respectiv, neputând constitui temei al înlăturării caracterului penal al faptei sale, neputându-se reține existența unui atac material, direct, indirect și injust din partea victimei îndreptat împotriva inculpatei sau că acesta a depășit limitele legitimei apărări.
De asemenea, nu se poate reține că inculpata ar fi comis fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea victimei produsă prin violență sau prin altă acțiune ilicită gravă, față de modul cum s-au derulat faptele.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei s-a făcut în mod temeinic de către instanța de fond care a ținut cont atât de criticile generale, prevăzute de art.72 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptei comise, modalitatea concretă a săvârșirii faptei, precum și de circumstanțele personale ale inculpatei care are antecedente penale, a recunoscut parțial fapta și o regretă, împrejurări reținute de instanță drept circumstanțe atenuante facultative, prevăzute de art.74 lit."c " Cod penal și efectele acestora prevăzute de art.76 alin.2 Cod penal.
În cauză nu se impune acordarea unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatei și reducerea mai mult a pedepsei aplicate acesteia, întrucât scopul educativ al pedepsei, prev. de art.52 Cod penal, nu poate fi atins în cazul inculpatei decât prin executarea acestui cuantum de pedeapsă în regim de detenție, în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni și a formării unei atitudini corecte a acesteia față de normele de drept și față de regulile de convețuire socială.
Analizând hotărârea apelată din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, nu se constată motive de nelegalitate sau netemeinicie.
Pentru aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr.219 din 13 mai 2009 Tribunalului Vaslui, pe care o va menține.
Conform art.381, 385 și 300 Cod procedură penală se va menține starea de arest preventiv a inculpatei, subzistând temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a acesteia și acestea impunând menținerea în continuare a stării de arest și se va deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 13 mai 2009 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga apelanta la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata, deținută în Penitenciarul Iași împotriva Sentinței penale nr.219 din 13 mai 2009 Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Menține starea de arest a inculpatei și deduce la zi arestarea preventivă de la 13 mai 2009.
Obligă apelanta să achite statului suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Cu drept de recurs, în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.CH.
Tehnored.
25.11.2009
2 ex.
Trib.V -
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea
