Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 142/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIENr. 142
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea apelurilor penale, având ca obiect infracțiunea de " tentativă de omor", formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și partea civilă apelantă împotriva sentinței penale nr. 416 din data de 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă partea civilă apelantă, inculpații intimați, asistați de avocat apărător ales, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile, unități spitalicești.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al treilea termen de judecată, după care:
, pe rând, inculpații și precizează că nu doresc să fie audiați în fața instanței de control judiciar, prevalându-se de disp. art. 70 alin. 2 Cod proc. penală.
Nemaifiind alte cereri de formulat, și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul al dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, precizează că apelul parchetului vizează netemeinicia sentinței instanței de fond, pe de o parte sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina celor doi inculpați, din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală gravă, pentru care inculpații au și fost condamnați la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Apreciază procurorul că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a disp. art. 182 Cod penal, în condițiile în care chiar și practica în materie este constată. Astfel, s-a reținut în sarcina celor 2 inculpați că în ziua de 21 septembrie 2007 i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate, provocându-i leziuni care, așa cum rezultă din certificatul medico-legal, i-au pus viața în primejdie. Prin urmare, din succesiunea acțiunii agresive a inculpaților, multitudinea loviturilor pe care aceștia le-au aplicat victimei, zonele în care au fost aplicate loviturile și intensitatea acestora, rezultate din concluziile certificatului medico-legal, în mod greșit instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de tentativă de omor, în condițiile în care, chiar dacă inculpații nu au urmărit suprimarea vieții victimei, cel puțin au acceptat-
De asemenea, apelul parchetului vizează netemeinicia sentinței primei instanțe și în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate ambilor inculpați, apreciind că nu au fost respectate disp. art. 52 din Codul penal.
Solicită admiterea apelului sub aspectul laturii penale cu privire la schimbarea încadrării juridice solicitând reținerea infracțiunii prev. la art. 20 raportat la art. 174-175 lit."i" Cod penal și aplicarea unei pedepse corespunzătoare gradului de pericol social al faptei și făptuitorilor.
Partea civilă apelantă având cuvântul solicită admiterea apelului întrucât nu s-a respectat încadrarea juridică pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și obligarea inculpaților la plata daunelor în cuantumul solicitat. Solicită admiterea apelului declarat de parchet.
Avocat, având cuvântul, pentru ambii inculpați, apreciază că apelul procurorului dacă ar fi privit ca o lucrare pur teoretică ar fi foarte fundamentat, însă, apelul parchetului vizează în fiecare dosar situații concrete diferite. În primul rând se reține o situație pur teoretică aplicabilă în acest dosar dar, aplicabilă în toate dosarele ce au ca obiect tentativă de omor, nereținându-se nici măcar mențiunile făcute în rechizitoriul inițiat și nici în concluziile reprezentantului parchetului de la instanța de fond. În rechizitoriu, dar și la instanța de fond, reprezentantul parchetului reține că inculpații ar fi acționat - în rechizitoriu se reține " enervați de atitudinea provocatoare a părții vătămate", iar în fața instanței de fond se reține că "inculpații au acționat iritați de comportamentul părții vătămate". Partea vătămată, așa cum rezultă din probele dosarului, și-a plasat căruța la un moment dat și a impietat pe cei doi inculpați să poată trece pe drumul public.
Precizează că își menține concluziile formulate în fața instanței de fond, și susține că în mod corect prima instanță, deși infracțiunea pentru care au fost cercetați cei doi inculpați era aceea de "tentativă de omor", a dispus schimbarea încadrării juridice.
Se poate observa că, deși inculpații au înțeles să nu mai dea declarații, condamnarea acestora producându-se numai pe baza probelor administrate de parchet și de poliție, nu s-a făcut nicio probă care să susțină vinovăția acestora.
Astfel, din declarațiile martorilor audiați, rezultă că nici unul dintre aceștia nu a fost prezent și nu a văzut momentul sau condițiile în care cei doi inculpați au lovit. În fața instanței de fond martorii audiați au declarat că nu au văzut momentul în care cei doi inculpați au lovit ba mai mult, arată că partea vătămată a avut o atitudine provocatoare față de inculpați și față de alte persoane din comună, în ziua respectivă, fiind în stare avansată de ebrietate.
Prin urmare, în condițiile lipsei evidente a oricărui probatoriu administrat în defavoarea inculpaților în acest dosar, consideră că hotărârea instanței de fond care a perceput direct declarațiile martorilor, este legală și temeinică și solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.
Cu privire la apelul părții civile, solicită a fi respins, având în vedere că în cuprinsul sentinței atacate se justifică în amănunt și la obiect, față de probatoriul administrat, de ce cuantumul daunelor se situează la nivelul sumei stabilite de prima instanță.
Partea civilă apelantă având cuvântul solicită a fi menținută încadrarea juridică dată faptei de către parchet respectiv aceea de tentativă de omor și acordarea daunelor materiale și morale.
În replică, la concluziile formulate de apărătorul ales al inculpaților, reprezentantul Ministerului Public susține că nu este nimic teoretic în acea că inculpații au lovit în mod repetat cu o intensitate deosebită, în zone vitale, victima cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața. De altfel, ceea ce s-a reținut în rechizitoriu se susține și acum, s-a solicitat reținerea circumstanței prev. la art. 73 lit b Cod penal, aceea a provocării, care a și fost reținută de instamță, prin urmare, nu este vorba de o inconsecvență a urmării penale de la demararea lucrărilor și până în prezent.
Cu privire la apelul declarat de partea civilă, solicită a fi admis pe latură penală. Cu privire la latura civilă solicită a se observa că prima instanță a evaluat în mod corect probatoriul administrat urmare solicitării părții vătămate și solicită fi respinsa apreciind sentința, cu privire la acest aspect, ca fiind legală.
Inculpații și, având pe rând ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul lor ales.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.416 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- s-a hotărât următoarele:
În baza disp. art.334 proc.pen. schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare al instanței, în privința celor doi inculpați din infracțiunea de tentativă de omor calificat, prev. de art.20 penal raportat la disp. art.174-175 lit.i penal cu aplicarea disp. art.73 lit.b penal, în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de disp. art.182 alin. 2 teza finală penal cu aplicarea disp. art.73 lit.b penal.
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați prin apărător, din infracțiunea de tentativă de omor calificat, prev. de art.20 penal raportat la disp. art.174-175 lit.i penal cu aplicarea disp. art.73 lit.b penal, în infracțiunea de vătămare corporală prev. de disp. art.181 penal.
Condamnă inculpații:
-fiul lui G și, ns. la data de 08.11.1978 în R, județul I, CNP -, domiciliat în sat, com.R, jud.I, studii- 6 clase, ocupația-agricultor, necunoscut cu antecedente penale,
-, fiul lui și, ns. la data de 09.04.1979 în R, CNP 17904.-, domiciliat în sat, com.R, jud.I, studii- 4 clase, ocupația-agricultor, necunoscut cu antecedente penale, ambii pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de disp. art.182 alin. 2 teza finală penal cu aplicarea disp. art.73 lit.b penal, cu referire la disp. art.76 lit.d penal la câte o pedeapsă de1 an și 10 luni închisoare pentru fiecare.
Pe durata și în condițiile prev. de art.71 penal interzice inculpaților drepturile prev. de art.64 lit.a teza a -II-a, lit.b penal
În baza disp. art.81 penal suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpaților prin prezenta sentință pe o durată de 3 ani și 10 luni, care potrivit art. 82.penal constituie termen de încercare, iar în temeiul disp. art.71 alin.5 penal pe durata suspendării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.
Atrage atenția inculpaților asupra disp. art. 83.penal.
În baza disp. art.14 și art.346 proc.pen. coroborat cu disp. art.998 cod civil obligă inculpații și, în solidar, să plătească părții civile domiciliat în sat, com.R, jud.I, suma de 3027 lei cu titlu de despăgubiri civile constând în daune materiale și suma de 2901 lei cu titlu de daune morale.
În baza disp. art.14 și art.346 proc.pen. coroborat cu disp. art.998 Cod civil coroborat cu disp. art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 actualizată obligă inculpații și, în solidar, să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgențe Sf. I suma de 1912 lei la care se adaugă dobânda practicată de BNR până la achitarea prejudiciului, părții civile Spitalul Clinic de Urgențe "Prof.Dr." I, suma de 129,5 lei, iar părții civile Serviciul Județean de Ambulanță suma de 160,5 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza disp. art.189 proc.pen. onorariul apărătorilor din oficiu în cuantum de 200 lei (delegațiile nr.2315/2008 și nr.2316/2008) va fi suportat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În baza disp. art. 191.proc.pen. obligă inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 400 lei fiecare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare dintre inculpați.
În baza disp. art. 193.proc.pen. obligă inculpații să plătească părții civile suma de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, constând în onorariu apărător ales, respectiv câte 375 lei fiecare."
În pronunțarea acestei hotărâri Tribunalul a reținut următoarele:
"În ziua de vineri 21.09.2007, inculpatul lucra la tencuitul casei lui din satul, comuna
În jurul orelor 15,30, a venit la locul său de muncă din acea zi martorul de 28 de anim, care l-a rugat pe inculpat să meargă cu el până la locuința sa și să facă o apreciere cu privire la cantitățile de materiale care îi sunt necesare pentru a-i tencui și el pereții locuinței.
Inculpatul fiind de acord, cu mers împreună spre locuința lui ajungând în drumul sătesc ce trece prin fața magazinului - bar al din satul. Aici au găsit pe partea vătămată, de 53 de ani aflat în stare avansată de ebrietate, stând în picioare lângă căruța sa, la care erau înhămați doi armăsari și bând o bere de la. Căruța era trasă de-a latul drumului, blocând accesul altor vehicule care ar fi venit din deal sau din vale, caii fiind orientați cu capetele spre vale, unde se află o curbă strânsă, la circa 50 metri de magazin.
a rămas în drum, iar inculpatul a traversat drumul sătesc și a mers în magazin, de unde și-a cumpărat un pachet de țigări de la proprietara localului,.
Între timp a venit din deal cu căruța sa trasă de două iepe inculpatul, care s-a oprit pe partea dreaptă a drumului, pe sensul său de mers.
A intrat în magazin și și-a cumpărat 1/2 l bere la, coborând la căruța sa.
Neavând pe unde să treacă, l-a rugat pe să tragă căruța paralelă cu marginea a drumului, dar acesta a refutat, spunând că " așa vrea el" fiind și confuz datorită stării de ebrietate.
Inculpatul, a încercat să tragă el caii pentru a redirecționa căruța părții vătămate, dar aceasta a prins caii de hățuri, ținându-i pe loc și a început să-l înjure pe inculpat.
Din magazin a ieșit inculpatul, care a insistat și el ca să-și tragă căruța și să deblocheze drumul, dar acesta a refuzat în continuare și a început să-l înjure și pe al doilea inculpat.
s-a enervat și l-a lovit cu pumnul în față, căzând lângă căruță. fără a se lovi de aceasta, după care a mai primit de la cesta o lovitură cu piciorul încălțat în în zona coastelor.
Inculpatul, a mânat caii căruței lui spre vale, imediat după curbă și a deblocat drumul, timp în care a trecut o mașină 1300 numitului G, care nu a asistat la lovirea părții vătămate.
se ridicase de la pământ și a mers în vale, pentru a-și lua căruța, încercând să o întoarcă și să vină iar la deal, blocând din nou drumul.
a ajuns cu căruța sa după curbă, s-a dat jos și l-a lovit iar cu pumnul pe, ridicându-ol de la pământ cu mâna și lovindu-l cu cea dreaptă, apoi l-a lovit cu picioarele, ca și inculpatul.
Martorul nu a asistat și la această a doua parte bătăii, el plecând la locuința sa, temându-se să nu fie pus martor de vreuna din părți, cum mai fusese în anul 2002.
După aceasta, inculpatul a mers la locuința martorului și a făcut o estimare a materialelor necesare pentru tencuirea casei, fără a mai discuta cu acesta ce s-a mai întâmplat după plecarea martorului, după care s-a întors la bar unde a început să bea bere.
Inculpatul a plecat la numitul și i-a transportat niște porumb cu căruța sa, apoi a mers la stâna unde era cioban, la stâna lui, fiind orele 18,15.
a rămas căzut în drum, lângă căruța sa încă cca. J de oră, când a fost văzut de către nepoata sa, care a alertat celelalte rude și l-au transportat cu căruța la locuința sa, după care, fiica de 16 ani a lui, concubina părții vătămate a sunat la Serviciul de Ambulanță.
După circa o J de oră sosit mașina Ambulanței care l-a transportat pe la Spitalul de Urgențe Sf. I, unde a fost internat la Clinica Chirurgie până la data de 27.09.2007, apoi a fost internat la Spitalul Clinic de Urgențe Sf. Treime din I, în perioada 30.09.2007 - 02.10.2007.
Din concluziile certificatului medico legal nr. 5562/03.10.2007 emis de IML I rezultă că a prezentat un politraumatism cu emfizem subcutanat generalizat, fractura a trei coaste arc posterior hemitorace drept și pneumotorax echimoze și plagă contuză, care s-au produs prin lovituri multiple cu corpuri și mijloace contondente.
S-au estimat 23 - 25 zile de îngrijiri medicale pentru fracturile costale cu pneumotorax și emfizem subcutanat și 6 - 7 zile pentru restul leziunilor cu specificarea că leziunea toraco- pulmonare și emfizemul subcutanat au fost de natură să-i pună în pericol la data producerii și prin ele însele.
Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță este dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile părții vătămate ( filele 10-12); Certificatul medico legal nr. 5562/03.10.2007 emis de IML I ( fila 13); Fișa pentru spitalizarea de zi la Spitalul Clinic de Urgențe Sf. Treime I ( fila 17); de observație clinică generală de la Spitalul Clinic de Urgențe Sf. din I ( filele 19-26); Ordonanța de delegare a efectuării unor acte de urmărire penală din 08.04.2008 ( fila 28); Procesul - verbal de conducere în teren cu partea vătămată ( fila 30); Schița locului faptei ( fila 31); Planșa foto întocmită cu ocazia conducerii în teren cu partea vătămată ( filele 34-37); Procesul - verbal de confruntare dintre inculpatul și inculpatul ( fila 56); Declarațiile martorilor ( fila 58), Filaret ( fila 60), ( fila 61), ( fila 62); Procesul verbal de confruntare dintre și ( fila 70); Procesul verbal de confruntare dintre și Filaret ( fila 72); Rezoluția de efectuare a testării cu aparatul poligraf a inculpaților ( fila 74); Raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/26.09.2008 cuprinzând rezultatele testării cu aparatul poligraf a inculpaților( fila 77); Adresa nr. 4283/21.05.2008 de constituire parte civilă a Spitalului de Urgențe Sf. din I ( fila 102); Adresa nr. 5852/23.05.2008 de constituire parte civilă a Spitalului de Urgențe Sf. Treime I ( fila 107); declarațiile date de inculpați în ambele faze procesuale.
Inculpații au avut pe parcursul procesului penal o poziție procesuală oscilantă.
Astfel, în primă etapă, în faza urmăririi penale, aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor. După testarea cu aparatul poligraf, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar la finalul anchetei fapta a fost recunoscută și de.
În cursul cercetării judecătorești a înțeles să se prevaleze de dreptul la tăcere, iar inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, pe fondul stării de puternică tulburare cauzată de conduita părții vătămate care a blocat drumul de acces și care la solicitarea inculpaților de a debloca drumul a început să-l înjure și să- vorbească urât. l-a lovit cu pumnul și piciorul și ulterior, fără putea preciza în ce zonă a capului au lovit partea vătămată. apreciat inculpatul că nu a realizat că loviturile pe care le-a aplicat ar fi putut pune în primejdie viața părții vătămate.
Instanța reține din coroborarea ansamblului probator administrat în cauză că vinovăția ambilor inculpați este pe deplin dovedită.
În ce privește încadrarea în drept a faptei săvârșite de inculpați, instanța apreciază însă că aceasta se circumscrie elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin 2 teza finală și nu infracțiunii de tentativă la omor, reținută de Parchet.
Astfel, instanța reține că inculpații nu au comis fapta de lovire a părții vătămate cu intenția de aou cide, ci cu intenția de a-i aplica o corecție, ei acționând cu intenție în ce privește lovirea părții vătămate și fiind în culpă față de rezultatul mai grav produs, punerea în primejdie a vieții victimei.
Instanța apreciază că hotărâtoare la stabilirea încadrării juridice este intenția inculpaților de vătăma persoana sau de a-i suprima viața. La stabilirea acestui element subiectiv, trebuie luați în considerare o serie de factori, a căror existentă nu poate fi privită singular, ci doar intercondiționat.
Astfel, singurul element care pledează pentru stabilirea faptului că acțiunea inculpaților s-ar circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor este rezultatul produs, respectiv punerea în primejdie a vieții părții vătămate.
Nimic altceva nu mai pledează însă pentru stabilirea unei astfel de intenții; inculpații cunoșteau victima cu care au mai avut anterior conflicte, dar care nu au depășit stadiul lovirilor sau vătămărilor corporale, fapta fiind potențată de starea de ebrietate în care aceasta se găsea, în mod spontan, fără o pregătire prealabilă și doar în contextul în care victima, prin conduita sa a provocat inculpaților o stare de tulburare care a facilitat la rândul ei un răspuns agresiv din partea inculpaților; aceștia au aplicat câteva lovituri cu pumnii și picioarele, în principiu în zone care nu sunt vitale; intensitatea loviturilor poate fi apreciată prin numărul de zile necesare pentru vindecarea plăgii cauzate, respectiv 23 - 25 zile.
Raportat la toate aceste elemente, instanța urmează a aprecia că intenția inculpaților a fost de a vătăma integritatea corporală a părții vătămate, condiții în care va admite cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, art. 175 lit. i Cod penal, în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 182 alin.2 teza finală Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare a acesteia, pentru inculpații și, instanța, ținând seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpaților care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale ( fiind la prima abatere), și care au avut un comportament bun în societate anterior săvârșirii faptei, de poziția procesuală corespunzătoare a inculpaților care au recunoscut parțial săvârșirea faptei ( încercând însă să-și atenueze răspunderea penală prin diminuarea urmărilor faptei săvârșite) apreciază că reeducarea inculpaților se va putea realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea a cărui cuantum va fi coborât sub minimul special, ca efect al reținerii circumstanței atenuante, a provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, va interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a - b teza a II-a Cod penal, motivat de natura infracțiunii comise, care îl face incompatibil pe inculpat cu exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Instanța nu va dispune interzicerea și a dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal, întrucât inculpații nu s-au folosit la săvârșirea faptei de vreo funcție, profesie sau activitate.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că partea vătămată s-a constituit parte civile în cauză cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale și morale,( 5500 lei daune materiale și 4500 lei daune morale).
Paguba pe care suferit-o și pe care o pretinde inculpaților se compune din:
- daune materiale în valoare de 5500 lei din care:
- 4500 lei reprezentând întreținerea a 33 de capre pe care le deține, de care nu s-a putut ocupa în perioada de convalescență și pe care le-a lăsat în grija lui;
- 1000 lei reprezentând plata lucrătorilor cu ziua în gospodăria sa în aceeași perioadă în care nu s-a putut ocupa personal de treburile gospodărești, fiind imobilizat în pat și contravaloarea medicamentelor;
- daune morale în valoare de 4.500 lei reprezentând atât suferința fizică suferită, atingerea adusă integrității sale, cât și atingerea adusă onoarei și demnității sale.
Partea civilă a făcut probe în susținerea pretențiilor sale, astfel încât instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de aceasta pentru următoarele considerente:
Astfel, în cauză s-a administrat proba cu martorul, care a ajutat partea vătămată cu îngrijirea animalelor pe care acesta le avea și pe care nu le-a mai putut îngriji pe perioada spitalizării și ulterior, ca urmare a faptei săvârșite. Martorul are cunoștință și de cheltuielile efectuate de partea vătămată din discuțiile cu aceasta, împrejurare în care instanța constată că acesta nu a luat cunoștință în mod obiectiv de aceste cheltuieli, neputând astfel proba despăgubirile materiale solicitate de partea civilă. Instanța reține că în speță, nu este dovedit decât prejudiciul de 4000 lei, respectiv suma plătită martorului pentru iernatul caprelor părții vătămate precum și suma de 35 lei menționată cu chitanța nr.26002/2007, reprezentând un consult medical. Celelalte înscrisuri depuse la dosar reprezintă rețete sau trimiteri, care nu fac dovada achiziționării medicamentelor acolo indicate.
În ce privește însă daunele morale, instanța apreciază însă că, dată fiind gravitatea leziunilor ce i-au fost produse de inculpat, posibilele urmări ale acestora, efectele constând în spitalizarea în mai multe unități medicale a părții vătămate și disconfortul psihic evident cauzat prin faptele inculpaților, ținând seama și de contribuția părții vătămate ( prin provocarea inculpatului consideră că o reparație echitabilă se va putea realiza prin obligarea inculpatului la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri civile, constând în daune morale. În totalitate, instanța apreciază că prejudiciul material și moral dovedit în cauză se ridică la suma de 5500 lei. Cum, instanța reține că la producerea acestui prejudiciu, partea civilă a avut o culpă de 25%, va acorda părții civile despăgubiri civile reduse cu această proporție, în mod corespunzător.
Instanța va admite și acțiunile civile promovate de părțile civile unități medicale la care a fost internată partea vătămată și unde aceasta primit îngrijirile medicale adecvate în vederea vindecării leziunilor cauzate de inculpat, respectiv Spitalul de Pneumoftiziologie I și Serviciul de Ambulanță a județului I, dispunând obligarea inculpaților la plata sumelor cu care acestea s-au constituit părți civile, cu reducerea în mod proporțional culpei părții vătămate.
Instanța va obliga inculpații, în temeiul art. 191 Cod procedură penală la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care sunt incluse și onorariul apărătorului din oficiu, suportate integral din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, conform art. 189 Cod procedură penală."
În termen legal sentința astfel pronunțată a fost apelată de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și partea vătămată constituită parte civilă.
Procurorul a susținut că instanța a procedat în mod greșit la schimbarea încadrării juridice dată faptelor.
Inculpații au lovit partea vătămată cu pumnii și picioarele în diferite zone ale corpului, provocându-i multiple leziuni având ca rezultat punerea în primejdie a vieții victimei.
În această modalitate, chiar dacă inculpații nu au urmărit suprimarea vieții victimei atunci cu siguranță au acceptat-
Față de atitudinea violentă a acestora, de urmările medico - legale, încadrarea juridică este aceea de tentativă la omor, situație în care se impune condamnarea inculpaților pentru săvârșirea acestei infracțiuni și aplicarea unor pedepse în limitele legale.
Partea vătămată a criticat sentința sub aspectul încadrării juridice greșite cât și sub aspectul soluționării acțiunii civile în sensul acordării unor sume insuficiente cu titlu de daune materiale și morale.
Examinând actele și lucrările dosarului raportând criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea constată că apelurile de față sunt nefondate.
Este de principiu că infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin.2 Cod penal și infracțiunea de omor constă în natura calitativ diferită a urmărilor celor două infracțiuni - punerea în primejdie a vieții unei persoane - și în faptul că acestor urmări le corespund în mod necesar, pe plan subiectiv, poziții psihice diferențiate.
Constituie tentativă la infracțiunea de omor fapta de vătămare corporală gravă prin care inculpații au pus în primejdie viața victimei reprezentându-și că prin aceasta s-ar putea produce și moartea, dacă au urmărit sau au acceptat acest rezultat fără ca moartea să se fi produs din cauze independente de voința lor.
În condițiile în care, punând în mod obiectiv în pericol viața persoanei vătămate nu au avut reprezentarea morții victimei, sau, chiar dacă și-au reprezentat această posibilitate, nu au urmărit-o sau acceptat-o, fapta constituie infracțiunea de vătămare corporală gravă.
Analizând declarațiile inculpaților coroborate cu modalitatea concretă de săvârșire constând în aplicarea unor lovituri cu pumnii și picioarele împotriva victimei prin cauzarea unor leziuni toraco - pulmonare și emfizem subcutanat se concluzionează că inculpații nu au urmărit să producă decesul victimei.
De asemenea, mai rezultă din probele dosarului că inculpații o cunoșteau pe partea vătămată, existând anterior și alte conflicte care nu au depășit stadiul loviturilor și că aceasta prin conduita sa a provocat o stare de tulburare care a generat atitudinea agresivă a inculpaților.
Față de poziția subiectiv a acestora care au aplicat "o corecție" părții vătămate, fără a avea reprezentarea că acțiunile lor pot conduce la decesul victimei, încadrarea juridică dată de instanța fondului este corectă și nu se impune a fi schimbată.
În ce privește critica vizând soluționarea acțiunii civile se constată de asemenea că sumele acordate cu titlu de daune materiale și morale au fost just cuantificate.
Instanța a examinat depoziția martorului care a oferit sprijin părții civile la îngrijirea animalelor din propria gospodărie pentru care a primit suma de. Lei la care se adaugă suma de 35 lei conform înscrisului depus la dosar și care reprezintă dovada consultului medical.
Prejudiciul moral a fost cuantificat la suma de 5500 lei reprezentând suferințele psihice prilejuite de internarea acesteia în spital cât și disconfortul cauzat prin faptele inculpaților.
Această cuantificare este echitabilă și oferă persoanei lezate p satisfacție compensatorie.
Faptul că partea vătămată a avut o culpă apreciată la 25% despăgubirile au fost reduse proporționat nefiind înlăturate în totalitatea lor.
Verificând și din oficiu conținutul sentinței apelate conform disp.a rt. 357 alin. 2 Cpd procedură penală nu se constată nici existența altor temeiuri de fapt și de drept care să conducă la desființarea hotărârii.
Față de considerentele expuse în baza disp. art. 370 pct. 1 lit. d Cod procedură penală, apelurile declarate de procuror și partea vătămată se vor respinge ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate în judecarea apelului declarat de procuror vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală partea civilă va fi obligat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și partea civilă împotriva sentinței penale nr. 416 din 16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, sentință penală pe care o menține.
Obligă pe apelantul să plătească statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de procuror rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpați și partea civilă și de la comunicare pentru părțile civile lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 2009.
Președinte, - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex. - 04.12.2009
Tribunalul Iași -
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Gabriela Scripcariu
