Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 143

Ședința publică de la 19 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu

Grefier - -

Pe Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind judecarea apelului penal, având ca obiect " lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte", promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul apelant și intimat împotriva sentinței penale nr. 415 din data de 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.

Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul apelant și intimat, asistat de avocat, apărător ales, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă Serviciul de Ambulanță

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este al treilea termen de judecată, că apelul promovat de inculpat a fost motivat conform disp.art.374 Cod procedură penală, după care:

Avocat, depune la dosar copie după contractul individual de muncă privind pe inculpatul, o cerere adresată Inspectoratului Teritorial d e Muncă I, un certificat fiscal adeverința nr. 5238/04.11.2009 eliberată de Primăria Schitu, copie după un certificat de căsătorie, un certificat fiscal adeverința nr. 5238/04.11.2009 eliberată de Primăria comunei Schitu, copie după certificat de căsătorie, copii după 3 certificate de naștere.

Interpelat, inculpatul apelant și intimat precizează că nu dorește să dea declarații în fața instanței de apel, prevalându-se de disp.art. 70 alin. 2 Cod proc. penală.

Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține că apelul parchetului vizează netemeinicia sentinței atacate, sub aspectul individualizării pedepsei aplicată de instanța de fond, mai exact sub aspectul cuantumului acesteia. Prima instanță, a aplicat inculpatului o pedeapsă de doi ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte. În esență, a reținut în sarcina inculpatului că, pe fondul unui conflict spontan cu victima, i-a aplicat acesteia o lovitură puternică în piept, proiectând-o pe spate, iar în cădere, victima s-a lovit cu capul de beton, decedând la scurt timp. Din perspectiva infracțiunii pentru care inculpatul a fost judecat de Tribunalul Iași, apreciază că pedeapsa aplicată este extrem de blândă, în condițiile în care, dincolo de natura și importanța valorii sociale lezate, chiar dreptul la viață, se poate constata că din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte de aceeași natură, fapte săvârșite cu violență.

Prin urmare, o pedeapsă de doar 2 ani închisoare, în condițiile în care activitatea infracțională a inculpatului a avut ca finalitate decesul victimei nu este de natură să realizeze scopul prevăzut de art. 52 din Codul penal.

În concluzie, solicită admiterea apelului parchetului, desființarea sentinței instanței de fond și aplicarea unei pedepse care să corespundă gradului de pericol social al faptei.

Avocat, având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.

Solicită admiterea apelului declarat de inculpat astfel cum a fost motivat în scris, în sensul redozării pedepsei, reevaluării probatoriului, urmând a fi avute în vedere la pronunțarea unei noi pedepse că inculpatul și-a recunoscut fapta, a avut o atitudine corectă, a acordat primul ajutor victimei, a ajutat familia acesteia, a suportat cheltuielile de înmormântare. Solicită de asemenea, a fi avută în vedere situația personală a inculpatului, că este întreținătorul familiei sale care este compusă din 5 membri, apreciind că o pedeapsă corectă ar fi aceea a unei condamnări sub supraveghere sau la locul de muncă, având în vedere că s-a făcut dovada că este salariat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat. Sigur, trebuie evaluată și poziția inculpatului ulterior săvârșirii faptei, dar, în nici un caz împrejurarea că acesta a suportat cheltuielile de înmormântare nu poate prevala gradului de pericol social efectiv.

Inculpatul apelant și intimat, personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

INSTANȚA

Asupra apelurilor penale de față;

Tribunalul Iași, prin sentința penală nr. 415/16 iunie 2009 pronunțată în dosarul penal nr- a hotărât următoarele:

Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.09.1971 în I, domiciliat în I, com., sat, fără forme legale în com. Schitu-, sat S, jud. I, -, studii medii, agent de pază la "" I, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 40 Cod penal, 74 lit. "b, c" raportat la art. 76 lit. "b" Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza disp. art. 83 Cod penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1005/28.02.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1103/10.10.2006 a Tribunalului Iași, rest de pedeapsă care va fi executat alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul având de executat pedeapsa unică de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 71 alin.(2) din Codul penal, cu referire la art. 71 alin.(1) din Codul penal aplica inculpatului, pe durata si in condițiile prevăzute de textul legal sus-menționat, pedeapsa accesorie constând in interzicerea drepturilor prevăzute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal.

În baza disp. art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 21.07.2008 până la data de 10.08.2008.

Constată că Serviciul de Ambulanță nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

În temeiul disp. art. 191 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 800 lei,cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În pronunțarea acestei sentințe tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul are vârsta de 34 de ani și a lucrat ca agent de pază la "" I, iar datorită faptului că soția sa nu avea loc de muncă și avea trei copii minori, inculpatul și-a luat concediu de paternitate, acesta încheindu-se în luna 2008.

Pe perioada concediului de paternitate, inculpatul a lucrat pe bază de convenție la " și Frații", unde efectua transportul materialelor de construcții la domiciliul clienților, suplimentându-și în acest mod veniturile pentru familia sa.

Inculpatul a făcut sport de performanță în tinerețe, fiind legitimat ca boxeur profesionist la cluburile Voința și din

Victima, în vârstă de 45 de ani, a fost cumnatul inculpatului, însă era separat în fapt de soția sa care era plecată la muncă în Italia. Era un consumator notoriu de băuturi alcoolice, rămăsese fără locuință si obișnuia să doarmă în cabina unui camion abandonat vis--vis de depozitul de materiale de construcții, iar pentru a obține bani pentru mâncare și băutură efectua diverse munci necalificate la depozit, primind 10 lei pe zi.

Inculpatul avea o atitudine protectoare față de victimă, datorită condițiilor mizere în care trăia aceasta, cât și datorită faptului că victima era în permanentă stare de ebrietate, nu reușea să-și îndeplinească sarcinile încredințate de patronul firmei, fiind în permanență ținta ironiilor și chiar a agresiunilor celorlalți muncitori.

La data de 18.07.2008, la depozitul firmei s-a descărcat o cantitate de materiale de construcții, var și gleturi, ambalate în saci de hârtie, iar la plecarea sa acasă, în jurul orelor 20,00, inculpatul i-a cerut victimei să acopere sacii cu folii de polietilenă pentru a nu fi udați. Datorită stării de ebrietate, a uitat să acopere sacii, astfel că o parte din materialele de construcții s-au degradat datorită ploii căzute în acea noapte.

Incidentul a nemulțumit patronul firmei care i-a reproșat inculpatului lipsa de diligență, în discuție intervenind și, care era în stare de ebrietate și care a susținut că inculpatul avea obligația de a asigura materialele.

Patronul a refuzat să-i dea o țigară victimei, reproșându-i că este sub influența băuturilor alcoolice de la prima oră a dimineții, iar în momentul imediat următor, inculpatul a alergat spre cumnatul său mimând mișcări de arte marțiale, a ridicat piciorului drept spre pieptul victimei și a lovit-o cu piciorul în zona costală a pieptului.

Lovitura a proiectat victima pe spate, iar în cădere acesta s-a lovit cu capul de beton, zgomotul produs de impactul craniului cu betonul șoselei fiind auzit de martorii și. Imediat inculpatul i-a acordat primul ajutor victimei, a stropit-o cu apă peste față și a ajutat-o să se ridice, însă martorii au sesizat că acesta se resimțea în urma loviturii, îi curgea sânge din și de la și a fost rezemată de inculpat de niște paleți cu saci până și-a revenit.

Victima a continuat a lucreze în depozit încărcând saci cu nisip, dar datorită faptului că se simțea rău, în jurul orelor 10,00 întrerupt lucrul, a mers la un magazin din apropiere pentru a cumpăra țigări pentru patron, însă a revenit cu o sticlă de bere de 1,2, astfel că patronul, nemulțumit de atitudinea acesteia a trimis-o să se culce în cabina camionului unde obișnuia să doarmă.

În jurul orelor 12,00, patronul l-a trimis pe inculpat să vadă ce face, iar acesta a revenind panicat, spunând că victima este vânătă la față și pare decedată. A sunat apoi la 112, după care i-a cerut martorului să-l ajute să coboare victima din cabina autocamionului, solicitându-i totodată să nu spună lucrătorilor de poliție despre incidentul petrecut în dimineața aceleiași zile.

Întrucât martorul a refuzat să-l ajute, inculpatul a coborât singur victima din cabină, a așezat-o pe iarbă, cu fața în sus și a acoperit-o cu o pătură, iar la sosirea Ambulanței și a organelor de poliție le-a spus că aceasta era poziția în care a găsit victima decedată.

Din concluziile raportului de necropsie medico-legală nr. 5361/C/25.09.2008 întocmit de I rezultă că moartea lui a fost violentă, s-a datorat unei insuficiențe cardio-respiratorii acute consecutiv unui politraumatism cu fractură de bază de craniu și craniană, hemoragii subarahnoidiene, contuzie cerebrală și multiple fracturi costale.

Leziunile s-au putut produce prin lovire urmată de cădere, cu impact cranian pe suprafețe dure, iar între leziunile cranio-cerebrale și deces există o legătură directă de cauzalitate.

Valoarea alcoolemiei victimei în momentul decesului era de 2,25 gr. %0.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către instanță a fost dovedită, pe deplin, cu următoarele mijloace de probă:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto executate cu aceeași ocazie;

- raportul de necropsie medico-legală nr. 5361/C/25.09.2008 întocmit de I;

- declarațiile martorilor oculari, și ,;

- procesele-verbale de confruntare a inculpatului cu martorii și;

- declarațiile inculpatului de recunoaștere parțială;

- înscrisurile depuse la dosar de inculpate;

- relațiile comunicate de Serviciul de Stare Civilă din care rezultă că nu a fost solicitată deschiderea Anexei 24 cu privire la defunctul precum și declarația numitei --, fiica victimei.

Inculpatul a adoptat o poziție procesuală parțial corespunzătoare, în sensul că a prezentat mai multe variante privind desfășurarea evenimentelor din dimineața de 19.07.2008. Astfel, inițial a negat că a lovit victima cu piciorul în piept, susținând că a efectuat niște mișcări specifice artelor marțiale, cu mâinile și picioarele, iar victima s-a speriat, s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, în cădere lovindu-se cu capul de asfaltul șoselei.

Ulterior, inclusiv în declarația dată în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit și a recunoscut că, a atins victima cu piciorul în piept, însă, deși nu a lovit-o cu intensitate, datorită stării sale obișnuite de ebrietate, victima a căzut pe spate și s-a lovit cu capul de beton, reflexele sale fiind anihilate de consumul de alcool.

Atitudinea manifestată ulterior de către inculpat relevă regretul sincer față de urmările faptei sale, el suportând toate cheltuielile legate de înmormântarea victimei și ajutând familia acestuia cu o sumă de bani.

Depoziția sa din cursul cercetării judecătorești se coroborează cu declarațiile martorilor oculari și, persoane care au perceput direct momentul în care inculpatul a lovit victima cu piciorul în piept, precum și dezechilibrarea acesteia și impactul, în cădere, cu capul de betonul șoselei. Aceeași martori au relatat că inculpatul a acordat ajutor cumnatului său care era lovit la stâng și căruia îi curgea sânge din, în sensul că l-a ridicat, l-a stropit cu apă pentru a-și reveni și l-a sprijinit cu spatele de niște paleți cu materiale de construcții.

Audierea martorului în cursul cercetării judecătorești nu a putut fi realizată, întrucât demersurile repetate întreprinse de către instanță pentru a asigura prezența acestuia în instanță au rămas fără rezultat, mandatele de aducere emise pe numele acestui martor nefiind executate din motive obiective. În consecință, instanța a procedat în conformitate cu disp. art. 327 Cod procedură penală, în sensul că a dispus citirea depoziției dată de martor în cursul urmăririi penale, depoziție de care se va ține seama la pronunțarea hotărârii.

Modul în care s-a derulat incidentul a fost perceput și de către martorul care se afla în cabina unui camion parcat în apropierea locului în care a căzut victima, însă acesta a declarat că nu a observat ce s-a întâmplat între inculpat și victimă, ci doar că a observat în jurul orelor 13,00, că victima era culcată în dreptul unui camion, era acoperită cu o pătură, iar la fața locului era o mașină a poliției.

Martorul, patronul depozitului la care lucrau inculpatul și victima a relatat despre faptul că victima obișnuia să consume băuturi alcoolice în exces, iar inculpatul avea grijă de aceasta, în considerarea legăturilor de familie dintre cei doi. Martorul nu a perceput direct momentul lovirii, însă a văzut victima căzută la pământ și pe inculpat udând-o cu apă și acordându-i primul ajutor.

În circumstanțiere inculpatul a atașat la dosarul cauzei mai multe înscrisuri extrajudiciare, respectiv caracterizări făcut e inculpatului de " ", de "" și de numitul, iar instanța a solicitat Serviciului Judiciar din cadrul I, fișa de cazier actualizată a inculpatului.

În drept

Fapta inculpatului care la data de 19.07.2008, în jurul orelor 8,30 i-a aplicat victimei o lovitură cu piciorului în zona costală a pieptului, cauzându-i fracturi costale, iar prin căderea pe spate a acestuia și lovirea cu partea din spate a craniului de betonul șoselei, fractură de bază de craniu și craniană cu hemoragii subarahnoidiene, care au dus la decesul victimei după aproximativ trei ore, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzute și pedepsite de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 40 Cod penal.

În cauză nu sunt probe certe că inculpatul ar fi fost provocat, ci din contră, rezultă fără dubiu că el a inițiat incidentul, îndreptându-se către victimă și aplicându-i o lovitură cu piciorul, cu intensitate mare (dovadă fiind fracturile costale multiple cauzate victimei), în zona pieptului, acționând cu praeterintenție.

presupune că făptuitorul își dă seama și vrea să lovească victima pentru a-i produce o vătămare corporală, dar se produce un rezultat mai grav, respectiv moartea acesteia, rezultat pe care nu l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă în ceea ce privește rezultatul mai puțin grav, în sensul că deși nu a urmărit vătămarea corporală a victimei, prin modul în care a acționat a acceptat eventualitatea producerii acestui rezultat, dar a fost în culpă în ceea ce privește rezultatul mai grav, pe care nu l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă.

Astfel, cunoscând starea de ebrietate a victimei precum și faptul că aceasta se afla pe o șosea asfaltată, inculpatul, sportiv de performanță, care își cunoștea forța loviturilor sale datorită disciplinei impuse de practicarea artelor marțiale, date fiind condițiile concrete în care a acționat, trebuia și putea să prevadă că victima nu va fi în stare să-și mențină echilibrul, existând posibilitatea să cadă, iar în cădere să sufere leziuni grave și chiar să-și piardă viață, în speță fiind întrunite toate elementele infracțiunii prev. de art. 183 Cod penal.

Față de aspectele de fapt și de drept expuse se va dispune condamnarea inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare, instanța va ține cont de criteriile prevăzute de art. 52 și 72 Cod penal, relative la scopul pedepsei și la criteriile generale de individualizare, cu referire la: dispozițiile generale ale codului penal, la limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, de împrejurările care au generat conflictul, de urmările grave și ireversibile produse, precum și de gradul de pericol social concret al faptei.

Astfel, se va ținea cont pe de o parte de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de la 5 ani la 15 ani închisoare, de împrejurările care au generat incidentul, de natura relațiilor dintre inculpat și victimă, relații caracterizate ca fiind cordiale, iar pe de altă parte de poziția procesuală relativ corectă a inculpatului, faptul că acesta a regretat urmările faptei sale, a suportat în exclusivitate cheltuielile de înmormântare a victimei, s-a prezentat în fața organelor judiciare și a cooperat cu acestea, este tânăr, este căsătorit și are trei copii minori în întreținere, dar și de împrejurarea că în antecedență are o condamnare la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pentru o infracțiune de lovire sau alte violențe.

Raportat la această condamnare anterioară, fapta pentru care inculpatul a fost cercetat în prezenta cauză a fost comisă în stare de pluralitate intermediară prev. de art. 40 Cod penal, cu consecința incidenței disp. art. 83 Cod penal relative la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Cum pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1005 din 28.02.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1103 din 10.10.2006 a Tribunalului Iași s- stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, termen care s-a împlinit la data de 10.10.2008, iar infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză a fost comisă la data de 19.07.2008, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare este obligatorie.

Funcțiile pedepsei, respectiv mijloacele prin care aceasta realizează scopurile preventive - general și special -, privesc modul în care ar trebui să fie concepută pedeapsa pentru a determina pe destinatarul normei penale în colectiv, ca și pe individul care a comis o faptă ilicită, concretă, să satisfacă scopul legii penale de a nu mai comite infracțiuni și de a păstra intacte valorile sociale fundamentale, implicit condițiile esențiale de existență a societății.

Individualizarea sancțiunii trebuie să respecte principiul proporționalității pedepsei cu natura și gradul de pericol al faptei săvârșite, avându-se în vedere drepturile și libertățile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracțiunii.

În speță, pentru asigurarea securității sociale a valorilor ocrotite de legea penală, în special a valorii supreme a vieții se impune aplicarea inculpatului a unei pedepse cu închisoarea, al cărui cuantum va fi stabilit sub limita specială minimă prevăzută de textul de incriminare, consecință a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. "b și c" Cod penal, respectiv stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara prejudiciul cauzat și atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, comportarea sinceră în cursul procesului.

În temeiul disp. art. 83 Cod penal va dispune revocarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1005 din 28.02.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1103 din 10.10.2006 a Tribunalului Iași, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, de 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Pe lângă pedeapsa principală a închisorii se va aplica acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a, b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal. Astfel, instanța va interzice inculpatului atât dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, cât și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, luând în considerare gravitatea faptei săvârșite, cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată, constatând existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală.

Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate până la executarea pedepsei, se impune în mod rezonabil concluzia că nu este în măsură să ocupe funcții care implică exercițiul autorității de stat.

Prin urmare, este proporțională cu scopul legitim urmărit și justificată aplicarea acestei pedepse accesorii, în deplină concordanță cu prevederile art. 3 din Protocolul 1 la. și jurisprudența, cauza Hirst Marii Britanii.

În temeiul disp. art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 21.07.2008 până la data de 10.08.2008.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a solicitat relații de la Consiliul Local al Municipiului I - Serviciul de Stare Civilă privind anexa 24 cu moștenitorii defunctului, iar cu adresa nr. 4055 din 16.04.2009 serviciul de specialitate din cadrul Consiliul Local al Municipiului Iac omunicat instanței că nu a fost solicitată deschiderea Anexei 24.

A fost audiată numita --, fiica victimei, care a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză și nu are pretenții de nicio natură de la inculpat. Susține totodată că inculpatul a fost cel care a suportat cheltuielile de înmormântare, iar mama sa și fratele ei sunt plecați din țară de aprox. 2 ani de zile, relațiile dintre părinții săi fiind compromise datorită faptului că tatăl său consuma băuturi alcoolice în exces.

Conform adresei nr. 1879 din 22.04.2009 emisă de Serviciul de Ambulanță I, această instituție nu se constituie parte civilă în prezenta cauză, iar transportul numitului nu figurează în evidențele sale la data de 19.07.2008.

În temeiul disp. art. 349 raportat la art. 191 Cod procedură penală, se va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Sentința astfel pronunțată a fost apelată de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul.

Procurorul a invocat netemeinicia hotărârii sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei.

A susținut că pedeapsa este deosebit de blândă față de existența antecedentelor penale și comiterea infracțiunii de violență.

săvârșirii de noi infracțiuni se poate realiza prin aplicarea unei pedepse mai aspre.

Prin motivele scrise inculpatul a solicitat reevaluarea materialului probator prin redozarea pedepsei spre minimul special având în vedere faptul că nu a intenționat să lovească victima și nu a realizat consecințele faptei sale.

A regretat faptele comise, a intervenit și a încunoștințat serviciul de ambulanță iar ulterior decesului s-a ocupat de înmormântarea victimei.

Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea constată că apelurile de față sunt nefondate.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța fondului a ținut cont de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a cadrului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite cât și datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Fapta comisă de inculpat - în condițiile dovedite prin materialul probator administrat în cauză, a constat în acțiunea de lovire a victimei, cu piciorului în zona toracică.

Datorită stării avansate de ebrietate, alcoolemia la momentul decesului fiind de 2,25 gr%o, victima s-a dezechilibrat iar prin căderea pe spate, în impactul capului cu betonul șoselei, a condus la fracturarea craniului și a calotei craniene, fapt ce a condus la decesul acesteia după aproximativ trei ore.

Este de asemenea dovedit faptul că victima a fost cumnatul inculpatului și că acesta din urmă îi acorda protecție încercând s-o ajute în depășirea dificultăților financiare.

Inculpatul a avut o conduită relativ sinceră a manifestat o atitudine regretabilă față de cele întâmplate și s-a ocupat de înmormântarea victimei.

Este unicul întreținător al familiei compusă din cinci persoane - trei copii de vârstă școlară - iar în prezent este angajat la " "

Împrejurările ce țin de conduita inculpatului, respectiv comportamentul acestuia în cursul procesului penal cât și contribuția efectivă la înmormântarea victimei au fost reținute de instanță prin aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. "b" și "c" Cod penal.

Prin urmare, pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare a fost corect individualizată, neexistând temei de majorare - după cum a susținut procurorul - sau de reducere, critică formulată de inculpat.

Verificând și din oficiu conținutul sentinței apelate, nu se constată nici existența altor temeiuri de fapt și de drept care examinate să conducă la desființarea hotărârii.

Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de procuror și inculpatul.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în apelul procurorului vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 415 din 16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, sentință penală pe care o menține.

Obligă pe apelant să plătească statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de procuror rămâne în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru partea civilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

26.11.2009

2 ex.

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Gabriela Scripcariu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Iasi