Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.20/A/2009
Ședința publică din 24 februarie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Rus Claudia
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal formulat de revizuentul condamnat, fiul lui și, născut la 05.09.1960, în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr. 361/P/2008 din 25 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor,în dosar nr-, având ca obiect revizuirea, potrivit dispozițiilor art.394 Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuentul condamnat, în stare de arest asistat de avocat în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 22/08.01.2009, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al condamnatului susține apelul solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de revizuire așa cum a fost formulat în scris de revizuientul apelant. Apreciază că la baza hotărârii de condamnare au fost avute în vedere considerente false, că la locul faptei a fost găsit un pachet de țigări, de pe care s-au prelevat urme papilare și, abia după doi ani de zile, s-a ajuns la concluzia că ar fi ale inculpatului. Cu onorariu pentru apărarea din oficiu.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului, și pe cale de consecință, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că, în mod corect, prima instanța a stabilit că, în speță, nu se regăsesc nici unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art.394 Cod de procedură penală.
Revizuentul condamnat în ultimul cuvânt arată că este condamnat pentru o faptă pentru care nu a comis-o, nu au fost verificate niciodată aspectele invocate de el cu privire la nevinovăția sa, urmele papilare găsite pe pachetul de țigări nu-i aparțin, sunt false, au fost fabricate cu scopul de a se găsi un vinovat pentru acea faptă.
CURTEA DE APEL
DISPUNE:
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 362/P din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost respinsă în principiu cererea de revizuire formulată de revizuientul, fiul lui și, ns. la 05.09.1960,in prezent aflat in Penitenciarul Oradea, privind revizuirea sentinței penale nr.178/P/2003 a Tribunalului Bihor.
In baza art. 192 alinc.2 Cod de procedură penală a fost obligat revizuientul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 300 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Bihora reținut următoarele: Prin sentința penală. nr.178/P/2003 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr.279/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuientul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.și ped.de art.174-175 lit d Cod penal.
Sub aspectul stării de fapt, s-a reținut în sarcina revizuientului că în data de 11 iulie 1990 ucis-o, prin sugrumare cu mâna,pe numita din loc. M,în locuința acesteia.
Probatoriul administrat de instanța de judecată însumează: un mijloc material de probă constând într-un pachet de țigări cu filtru marca având prețul de 10,50 lei,descoperit la locul faptei,purtător al unei urme papilare creată de degetul inelar de la mâna dreaptă a inculpatului; raport de constatare medico-legală; expertiza psihiatrică a inculpatului; depoziții de martori; declarațiile inculpatului.
Raportat la pachetul de țigări marca pe care s-a descoperit urma papilară creată de degetul inelar de la mâna dreaptă a inculptului acesta a invocat în prezenta procedură caracterul fals al celor două adrese,emise de Societatea Națională Românesc-sucursala Fabrica de T, aflate în dosarul de urmărire penală,filele 62 și 63, adrese ce atestă că la data săvârșirii faptei se comercializa pachetului de țigări marca cu filtru având prețul de 10,50 lei,un astfel de pachet de țigări fiind găsit la locul faptei așa cum s-a arătat.
În acest sens s-a formulat și o plângere penală ce a fost adresată organului de urmărire penală, solicitându-se tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile de emiterea acestor adrese,pretinse a fi false.
Prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 3945/P/2006 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoaras -a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
Împotriva acestei rezoluții inculpatul a formulat plângere în temeiul art 278/1 Cod de procedură penală care a fost însă respinsă prin sentința penală nr.2152/2007 pronunțată în dos- al Judecătoriei Timiș,ca tardivă. Recursul declarat împotriva acestei sentințe penale, soluționat prin decizia penală nr.262/R/2008 a fost respins ca nefondat.
Având în vedere că soluția organului de urm. penală se fundamentează pe considerentul că este prescrisă răspunderea penală a făptuitorului, instanța de revizuire a apreciat că în prezenta cauză interesează caracterul fals sau veridic al celor două înscrisuri și nu atât autorul acestora,motiv pentru care văzând dispozițiile art.395 al 2 Cod de procedură penală cât și decizia 86/1991 a -completul de 7 judecători-potrivit căreia incidența cazului de revizuire prev. de art.394 al.1lit.c Cod de procedură penală se poate dovedi de instanța de revizuire atunci când instanța sau procurorul nu au putut cerceta fondul cauzei privind falsul în înscrisuri.Ca atare, instanța a solicitat relații referitoare la data comercializării pachetului de țigări marca cu prețul de 10,50 lei.
Prin înscrisul aflat la fila 165 din dosar SC. SA, anterior denumită Societatea Națională Românesc, a comunicat instanței că pachetului de țigări marca cu prețul de 10,50 lei se comercializa la data de 12.07 1990-data săvârșirii faptei - anexând documentele ce atestă acest fapt și care au permis această concluzie. Aceste acte sunt în opinia instanței mult mai ilustrative decât un simplu răspuns afirmativ și implicit atestarea făcută mai veridică. În concret s-au depus la dosar "Lista prețurilor de facturare la țigarete,conf. normelor tehnice -/1989", listă pe care la poziția 7 figurează sortimentul de țigări cu filtru având prețul cu amănuntul 525 lei.Calculul logic efectuat în raport de datele conținute de această listă (preț cu amănuntul la țigară și calcularea acestuia la nr de 20 de țigări aflate într-un pachet)conduce la concluzia clară că lista în discuție are în vedere pachetului de țigări marca cu filtru cu prețul de 10,50 lei. În dovedirea aceluiași aspect s-a depus factura din 12 iulie 1990 nr.- de comercializare de țigări cu filtru al căror preț cu amănunt este de 525 lei.
Este evident că aceste înscrisuri atestă faptul că cele două adrese sus menționate aflate la dosarul de urmărire penală avute în vedere la condamnarea revizuientului conțin date reale,fiind exclus caracterul fictiv al acestora.
Precizăm că subscris aceluiași demers de stabilire a vechimii pachetului de țigări marca cu filtru cu prețul de 10,50 lei,de pe care au fost prelevate urme papilare aparținând inculpatului s-au solicitat date în vederea efectuării unei expertiză criminalistică, având în vedere că în dosarul de urmărire penală nr.290/P/1990.VIII s-a încercat efectuarea unei expertize criminalistice în sensul de a se stabili vechimea hârtiei din care era confecționat pachetul de țigări și vechimea cernelilor utilizate la imprimarea lui, dar neexistând la acea dată mijloacele tehnice necesare nu s-a putut stabili dată exactă a producerii acelui pachet.
Față de acest demers al instanței,Institutul Național de Expertize Criminalistice Bac omunica că nu este posibilă această constatare întrucât sunt incidente un număr mare de variabile ce intervin în procesul de degradare al hârtiei.
Tribunalul Bihora apreciat că imposibilitatea finalizării acestui demers printr-o constatare științifică nu diminuează importanța, nici relevanța datelor comunicate de SC. SA sus-menționate,date ce infirmă susținerea revizuientului privind administrarea în cauză a unui înscris fals.
În raport de aceste considerente instanța a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele art.394 al.1 lit.c Cod de procedură penală.
La ultimul termen de judecată apărătorul ales al inculpatului a solicitat să se constate că din expertizele efectuate în cauză respectiv din răspunsul Institutului Național de Expertize rezultă că nu s-a putut stabili vechimea urmei papilare care ar fi aparținut inculpatului, însă nu s-a cerut a se stabili cu ce material a fost imprimată urma papilară, respectiv dacă a fost făcută cu tuș sau nu, având în vedere că în acea perioadă inculpatul se afla arestat pentru altă infracțiune. Considerând că se poate stabili cu ce substanță a fost făcută urma papilară, acesta a solicitat efectuarea unei adrese în acest sens.
Instanța a pus în vederea apărătoarei condamnatului că cererea de revizuire a fost precizată la începutul judecății ca fiind întemeiată pe dispozițiile art.394 lit.c Cod de procedură penală, situație în care apărătoarea condamnatului a declarat că își completează cererea de revizuire în sensul fundamentării acesteia și pe dispozițiile u art. 394 lit.a Cod de procedură penală.
Analizând și prin raportare la acest temei cererea de revizuire instanța a reținut că din perspectiva celor învederate de apărător, rezultă că în esență se tinde la o suplimentare a probațiunii efectuate cu ocazia judecării cauzei,asupra unor împrejurări de fapt existente și cunoscute la data când a fost judecată această cauză,împrejurarea privind materialul cu care a fost imprimată urma papilară nefiind o împrejurare ivită după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Întrucât concluziile procurorului înaintate instanței alăturat cererii de revizuire conțin mențiunea că,se constată din oficiu că în cauză nu subzistă nici unul din cazurile de revizuire,instanța a apreciat față de precizarea făcută la ultimul termen de judecată de completare a cererii de revizuire, că nu se impune retrimiterea cauzei la procuror, concluziile inițiale ale acestuia conținând implicit referiri și asupra cazului de revizuire prevăzut de art. 394 lit.a Cod de procedură penală.
Ca atare, față de considerentele expuse,instanța A constatat că nu este incident nici unul din cazurile de revizuire, expres și limitativ prevăzute de art.394 Cod de procedură penală, motiv pentru care, în baza art. 403 alin. 3 Cod de procedură penală a respins în principiu cererea formulară de condamnatul, privind revizuirea sentinței penale nr.178/P/2003 a Tribunalului Bihor.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul revizuent a declarat apel în termen, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și admiterea cererii de revizuire formulată în cauză.
În motivarea cererii, condamnatul arată că, la baza hotărârii sale de condamnare la 17 ani închisoare se află un înscris fals, singura probă de altfel care a stat la baza pronunțării hotărârii penale împotriva sa. În continuare, apelantul arată că proba la care face referire în cauză, respectiv urma papilară de pe pachetul de țigări, a fost de fapt "fabricată" de către organul de urmărire penală care, după 8 ani de la data comiterii presupusei fapte de omor, instrumenta un alt dosar penal în care autor al infracțiunii de furt calificat este revizuientul din prezenta cauză. În același sens, condamnatul mai arată că, în aprilie 1998, în timp ce se afla în stare de arest în dosarul privind săvârșirea infracțiunii de furt calificat, condamnatului i s-a adus în frizeria IPJ de către cpt. G și col. "o coală albă A4 xeroxată cu Amiral și pe care a pus mâna și, de asemenea, mai arată că, în acele împrejurări a mai pus mâna și pe un pachet de din care a servit o țigară.
Analizând apelul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art.394 p, motiv pentru care a respins în principiu cererea de revizuire formulată de condamnat. În concret, condamnatul prin apărătorul acestuia s-a prevalat de existența cazurilor de revizuire prevăzute de art.394 alin.1 lit. a și c p, respectiv s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, respectiv un înscris care se servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals.
În legătură cu primul caz de revizuire, prima instanță a apreciat în mod corect faptul că în esență, se tinde la o suplimentare a probațiunii efectuate cu ocazia judecării cauzei asupra unor împrejurări de fapt existente și cunoscute la data la care a fost judecată prezenta cauză.
În legătură cu cel de-al doilea caz de revizuire invocat de condamnat, prima instanță a precizat că imposibilitatea finalizării demersului privind stabilirea caracterului autentic sau fals a actelor aduse în discuție printr-o constatare tehnico-științifică nu diminuează relevanța datelor comunicate de SC SA, date ce infirmă susținerea revizuentului privind administrarea în cauză a unui înscris fals. Prin înscrisul aflat la 165 dosar, SC SA, anterior denumită Societatea Națională a ui Românesc, a comunicat instanței că pachetul de țigări marca cu prețul de 10,50 lei pe care a fost găsită amprenta condamnatului, se comercializează la data de 12.07.1990, data săvârșirii faptei, anexând documentele ce atestă acest fapt și care au permis emiterea unei astfel de concluzii. În concret, s-a depus la instanță "Lista prețurilor de facturare la țigarete, conf. Normelor tehnice -/1989", listă care, la poziția 7 figurează sortimentul de țigări marca cu filtru având prețul cu amănuntul de 525 lei, ceea ce duce la concluzia că lista în discuție are în vedere pachetul de țigări marca cu filtru conținând 20 țigări cu prețul de 10,50 lei. În dovedirea aceluiași aspect s-a depus factura din 12.07.1990 cu nr.- de comercializare de țigări cu filtru al căror preț cu amănuntul este de 525 lei per țigară.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.379 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul apelant împotriva 362/25.11.2008 a Tribunalului Bihor, pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 RON, cheltuieli judiciare în apel, din care 200 RON onorariu av. of. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de revizuientul apelant, născut la 5.09.1960, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr.362 din 25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu revizuientul.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 februarie 2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER
- - - - - -
Red./Dact.
Judecător fond:
2 ex/13.03.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Pătrăuș Mihaela
