Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 229/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
1339/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.229/
Ședința publică din data de 30 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-inculpat împotriva Sentinței penale nr.235/23.04.2009 a Tribunalului Giurgiu - Secția Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 019.980/09.VI.2009, aflată la fila 29, și intimatul-parte vătămată -, personal, lipsind intimatul-parte civilă Spitalul Clinic de Urgență.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că starea de arest preventiv a apelantului-inculpat va înceta pe data de 09.XI.2009, după care, nefiind cereri, Curtea, în temeiul art. 326 Cod procedură penală, a procedat la audierea intimatului-parte vătămată -, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea apreciază terminată cercetarea judecătorească în apel și acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat arată că probele administrate nu dovedesc, cu certitudine, vinovăția inculpatului, care a negat că l-ar fi agresat pe partea vătămată, existând neconcordanțe între declarațiile martorilor, unii dintre aceștia susținând că i-au văzut pe cei doi pe jos, lovindu-se reciproc, după care inculpatul a lovit-o pe partea vătămată, dar nu se știe cu ce. Pe de altă parte, martorul a arătat că partea vătămată s-a împiedicat de o bicicletă, a căzut peste aceasta și s-a rănit, probabil în axul de la pedală, care era neprotejat. Totodată, un semn de întrebare se naște și din împrejurarea că picăturile de sânge de pe cuțit nu au fost expertizate ADN, iar pe hainele inculpatului nu s-au găsit urme de sânge.
În subsidiar, arată că inculpatul a fost provocat de partea vătămată, care i-a lovit câinele cu piciorul, fără niciun motiv, săvârșind infracțiunea sub imperiul unei puternice tulburări, față de care se justifică reținerea dispozițiilor art.73 lit. b Cod penal, cu atât mai mult cu cât era cunoscut ca o persoană retrasă, cu autocontrol scăzut, suferind de schizofrenie, care îl făcea să intre, cu ușurință, în situații conflictuale și, așa cum rezultă din expertiza medico-legală psihiatrică, are discernământul mult diminuat în raport cu fapta comisă, avându-se în vedere și împrejurarea că a avut o conduită anterioară bună, nu este cunoscut cu antecedente penale și a lucrat o perioadă de 27 de ani, considerente pentru care, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și, pe fond, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală, iar, în subsidiar, reținând circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, să i se aplice o pedeapsă orientată sub minimul special.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, din probele administrate rezultă, fără niciun dubiu, că partea vătămată a fost înjunghiată de către inculpat, având în vedere poziția constantă a părții vătămate, care a relatat că a lovit câinele inculpatului și, de aici, s-a ajuns la agresiuni verbale și, apoi, fizice, spre deosebire de inculpat, care a formulat o apărare incoerentă, întrucât inițial a recunoscut situația de fapt, dar a precizat că a fost lovit cu o halbă de bere în cap de către o altă persoană și, astfel, a ajuns să arunce cuțitul, rănind-o pe partea vătămată. Față de aceste considerente, apreciază că poate fi reținută scuza provocării, având în vedere și afecțiunile medicale de care inculpatul suferă și care erau cunoscute de persoanele care frecventau localul, așa încât solicită admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale și reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b Cod penal.
Apelantul-inculpat, personal, arată că avea fața plină de sânge când a fost dus la poliție și că ar fi înjunghiat-o pe partea vătămată, precizând că o cunoștea din sat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 235/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, Secția Penală - Cauze Generale în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) Cod penal, condamnarea inculpatului la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal - pedeapsă complementară - pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la data de 26.10.2008 la zi.
În baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) Cod penal s-a confiscat de la inculpat un cuțit cu prăsele din textolit de culoare maro, cu lungimea totală de 22 cm și lungimea lamei de 12 cm aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Giurgiu.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cod procedură penală, art. 998-999 cod civil și art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin OUG nr. 72/2006, s-a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență B și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1648,47 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea debitului.
S-a luat act că partea vătămată - nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că, la data de 26.10.2008, în jurul orelor 1400, inculpatul, în timp ce se afla pe terasa localului "STADION" din localitatea, comuna, județul G, enervat de faptul că partea vătămată - a lovit cu piciorul în câinele pe care inculpatul îl legase de gardul terasei barului, i-a aplicat cu un cuțit mai multe lovituri acestuia, provocându-i leziuni care i-au pus viața în pericol.
Din cuprinsul raportului medico-legal nr. 466/E/27.10.2008, întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, a reieșit că partea vătămată - a suferit cinci plăgi înjunghiate (una penetrantă toracală cu hemopneumotorax), ce au putut fi produse prin lovire cu corp ascuțit tăietor-înțepător (cuțit), și care necesită un număr de 15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații, cu mențiunea că plăgile produse au pus în pericol viața victimei.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social al acesteia, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a ținut seama de faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei reținute în sarcina sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
1. Greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) Cod penal, solicitându-se achitarea apelantului - inculpat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod penal.
S-a susținut că probele administrate în cauză sunt contradictorii, aspect ce creează un mare dubiu în ceea ce privește săvârșirea infracțiuni de către inculpat. Astfel, o parte dintre martori au declarat că i-au văzut pe partea vătămată și inculpat lovindu-se reciproc, în timp ce martorul a arătat că partea vătămată s-a împiedicat de o bicicletă, a căzut peste aceasta și s-a rănit în axul de la pedală.
De asemenea, trebuie avut în vedere, în opinia apelantului, și faptul că picăturile de sânge de pe cuțitul inculpatului nu au fost expertizate pentru a se stabili dacă aparțin părții vătămate, iar pe hainele inculpatului nu s-au găsit urme de sânge.
2. Nereținerea circumstanței atenuante legale a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) Cod penal, susținându-se că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub imperiul unei puternice tulburări determinată de o provocare din partea victimei, care a lovit cu piciorul câinele inculpatului.
În acest sens, s-a solicitat să se țină seama de faptul că inculpatul este o persoană retrasă, cu o capacitate de autocontrol scăzută, suferind de schizofrenie, pe fondul acestei boli intrând cu ușurință în situații conflictuale dacă este provocat, având, totodată, discernământul mult diminuat în raport cu fapta comisă, aspect ce rezultă din concluziile raportului de expertiză medico - legală întocmit în cauză.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază apelul declarat de inculpat ca fiind fondat, însă numai sub aspectul criticii ce vizează incidența dispozițiilor legale cuprinse în art. 73 lit. b) Cod penal, considerentele avute în vedere fiind următoarele:
Astfel, din situația de fapt, corect stabilită de prima instanță, pe baza unei analize complete a probelor administrate, rezultă fără echivoc că inculpatul este autorul agresiunii comisă în data de 26.10.2008 asupra părții vătămate, criticile formulate sub acest aspect de către apelant neputând fi reținute de instanță și urmând a fi înlăturate.
Chiar dacă inculpatul a avut pe parcursul cercetărilor o atitudine oscilantă, de la recunoașterea fără rezerve a comiterii faptei în cursul urmăririi penale (filele 37 și 50 ), recunoașterea nuanțată a acesteia în cursul cercetării judecătorești - când a arătat că a fost lovit cu o sticlă de bere, motiv pentru care a reacționat aplicând unuia dintre clienții barului o lovitură de cuțit - până la negarea săvârșirii infracțiunii în fața instanței de apel, când a susținut că nu a lovit partea vătămată, acesta împiedicându-se de o bicicletă și lovindu-se de axul de la pedală, Curtea constată că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită, concludente în acest sens fiind declarațiile părții vătămate și ale martorilor, și, mențiunile procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, concluziile raportului medico-legal nr. 466/E din 27.10.2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală
Astfel, partea vătămată a declarat în mod constant pe parcursul cercetărilor că, în data de 26.10.2008, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, deranjat fiind de faptul că i-a lovit câinele cu piciorul.
Declarațiile părții vătămate se coroborează cu cele ale martorilor și, care l-au văzut pe inculpat lovindu-l cu cuțitul pe partea vătămată, provocat fiind de faptul că acesta din urmă i-a lovit cu piciorul câinele.
sunt și declarațiile martorului, care l-a văzut pe inculpat lovind partea vătămată, iar, ulterior, a observat că avea un cuțit în mână, precum și cele ale martorei, care, imediat după incident, l-a văzut pe partea vătămată având urme de lovituri de cuțit, aflând de la martorii oculari că acesta a fost înjunghiat de inculpatul.
De reținut sunt și concluziile raportului medico-legal nr. 466/E din 27.10.2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G, din care rezultă că leziunile provocate părții vătămate la data de 26.10.2008 nu au fost produse prin lovire de un corp dur, astfel cum a susținut inculpatul în cadrul motivelor de apel, ci cu un corp tăietor - înțepător, necesitând pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale și punând în primejdie viața victimei.
Nu poate fi reținută nici apărarea apelantului-inculpat în sensul că pe hainele sale nu au fost găsite urme de sânge, iar cele ridicate de pe cuțit nu au fost expertizate, împrejurări de natură, în opinia sa, să excludă participarea la comiterea faptei, având în vedere probatoriul administrat în cauză, din care rezultă neîndoielnic că inculpatul este cel care, în data de 26.10.2008, i-a aplicat loviturile de cuțit părții vătămate.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Curtea apreciază că nu poate fi reținută critica apelantului privitoare la greșita sa condamnare, neexistând în cauză temeiuri de achitare, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) Cod procedură penală, astfel cum s-a solicitat în cadrul motivelor de apel.
Curtea constată, însă, ca fiind fondată cea de-a doua critică formulată, referitoare la omisiunea Tribunalului dea reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă legală a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) Cod penal, având în vedere în acest sens următoarele aspecte:
Astfel, din materialul probator administrat în cauză, respectiv declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate și ale martorului ocular, rezultă că atitudinea agresivă a inculpatului față de victimă a fost manifestată sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, care a aplicat o lovitură cu piciorul câinelui inculpatului.
La aprecierea gravității acțiunii ilicite a părții vătămate și a aptitudinii acesteia de a determina o puternică tulburare inculpatului, sub stăpânirea căreia acesta a comis infracțiunea dedusă judecății, Curtea are în vedere starea psihică a inculpatului, astfel cum aceasta este reliefată de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză (filele 51-53 dosar apel), precum și celelalte date privind persoana apelantului, consemnate în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu (filele 19-23 dosar fond), din care rezultă că este cunoscut ca având o fire retrasă, singuratică, fiind în permanență însoțit de doi câini și ca o persoană care creează situații conflictuale în cazul în care cineva are o nemulțumire legată de el sau de câinii săi.
Ca urmare, pe fondul stării psihice precare a inculpatului - care are discernământul diminuat în raport cu infracțiunea pentru care a fost condamnat - și având în vedere aspectele relevate în referatul de evaluare anterior menționat, Curtea apreciază că fapta ilicită a părții vătămate, de a lovi cu piciorul câinele inculpatului, întrunește condiția de gravitate cerută de art. 73 lit. b) Cod penal și a fost de natură să determine o puternică tulburare inculpatului, sub stăpânirea căreia acesta a comis infracțiunea.
În consecință, Curtea apreciază că, în cauză, se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) Cod penal, urmând ca, la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului, conform dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal, să fie avute în vedere și celelalte date ce caracterizează persoana acestuia, respectiv vârsta înaintată, discernământul diminuat la data comiterii faptei, lipsa antecedentelor penale, faptul că timp de 21 de ani a avut un loc de muncă, precum și împrejurarea relevată de referatul de evaluare în sensul că declanșează situații conflictuale cu alte persoane numai atunci când este provocat, în rest fiind o persoană retrasă și singuratică.
Față de toate aceste considerente anterior expuse, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpat, va desființa în parte sentința penală atacată și, rejudecând în fond, va dispune, în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal, condamnarea inculpatului la 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 Cod penal.
Va face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 383 alin. 1, art. 350 Cod procedură penală, art. 3002raportat la art. 160 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, va menține starea de arest a apelantului-inculpat constatând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat și nici nu s-au schimbat.
În baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală va deduce prevenția de la 26.10.2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul inculpat împotriva sentinței penale nr. 235/23.04.2009 Tribunalului Giurgiu, Secția penală - Cauze generale.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând în fond:
În baza art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 alin. 1 lit. b) Cod penal, condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 383 alin. 1, art. 350 Cod procedură penală, art. 3002raportat la art. 160 alin. 1, 3 Cod procedură penală, menține starea de arest a apelantului inculpat.
În baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, deduce perioada reținerii și arestării preventive a apelantului inculpat, de la 26 octombrie 2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei - onorariul avocat oficiu - vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER
- -
Red. -/9.11.2009
Dact./11.11.2009
Ex.3
Red. / TRIBUNALUL GIURGIU
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Ioana Alina Ilie
