Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1586/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2820/1748/2008
1390/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 1586
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 46/20.03.2009, pronunțată de Judecătoria C și a deciziei penale nr. 321/A, din data de 18.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați, personal, în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - și, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 3, emisă de Baroul București - Cabinet individual, lipsind intimat - parte vătămată,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, solicitând să se facă aplicarea dispozițiilor art. 171 alin. 5 Cod procedură penală.
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul - recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și în raport de participația inculpatului la comiterea faptei, de circumstanțele personale ale acestuia, de cuantumul prejudiciului care a fost acoperit și de cele 12 luni petrecute în arest, consideră pedeapsa aplicată inculpatului prea mare, solicitând recucerea acesteia și aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a, b și c Cod penal și a art. 861Cod penal. Depune la dosar note de concluzii scrise și înscrisuri în circumstanțiere.
Apărătorul - recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei, pe care o consideră prea mare, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului și de faptul că, acesta a recunoscut și regretat fapta comisă.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, considerând că, în raport de natura și gravitatea faptei săvârșită de inculpați, pedepsele aplicate acestora sunt bine individualizate, solicitând menținerea soluției instanței de fond.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită redozarea pedepsei aplicată de către instanța de fond.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, declară că regretă fapta comisă, solicitând reducerea pedepsei aplicată.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr. 321/A/18.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul București - Secția a II-a Penală, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și împotriva sentinței penale nr. 46/20.03.2009 pronunțată de Judecătoria
În temeiul art. 383 alin. 12Cod procedură penală raportat la art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a computat prevenția pentru ambii inculpați de la 1.07.2008, la zi.
A fost obligat fiecare inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că prin sentința penală nr. 46 din 20. 03. 2009 pronunțată de Judecătoria C, în dosar nr-, s-au dispus următoarele:
In baza art. 211 alin. l, alin.2 lit. b și al. 2 ind. 1 lit. a,b și c Cp. a condamnat pe inc. la 9 (nouă) ani închisoare.
În baza art. 192 al. l și 2 Cp. a condamnat pe același inculpat la 4 (patru) ani închisoare.
In baza art. 33 lit. a, 34 Cp. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 9(nouă) ani închisoare.
In baza art. 71 Cp. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 Cp.
În baza art. 88 Cp. a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive a inculpatului, de la data de 01.07.2008.
În baza art. 211 alin. l, alin.2 lit. b și alin. 2 ind. l lit. a,b și c Cp.a condamnat pe inculpatul, la 7 (șapte) ani închisoare.
In baza art. 192 alin. l și 2 cp. a condamnat pe același inculpat la 4 (patru) ani închisoare.
In baza art. 33 lit. a, 34 Cp. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7(șapte) ani închisoare.
În baza art. 71 Cp. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 Cp.
În baza art. 88 Cp. a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive a inculpatului, începând de la data de 01.07.2008.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A obligat inculpații la câte 400 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 2566/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C, la data de 25.07.2008, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie si violare de domiciliu, fapte prevăzute, si pedepsite de art.211 al. l, al.2 lit. b, al.2/1 lit. a, b și c Cod penal și art. 192 al. l și 2 Cod penal, cu aplic, art.33 lit. a Cod penal,
S-a reținut în sarcina inculpaților următoarea situație de fapt: la data de 01.07.2008 organele de politie ale orașului M au fost sesizate de numitul cu privire la faptul ca, in jurul orelor 01.30, din aceeași noapte, in timp ce se afla împreună cu colegul său intr-o situată in.,-, jud. I, situată lângă imobilul în construcții ce aparține lui, unde cei doi executau lucrări de zidărie, au intrat peste ei numiții și care, prin amenințări cu cuțitul, i-au deposedat de un flex, un circular, o pânză de flex, o bormașină și o pereche de pantofi sport, bunuri ce se aflau în și a căror valoare au apreciat-o la 2100 lei.
In urma cercetărilor s-a stabilit că la data respectivă inculpații, în jurul orei 01:00, s-au deplasat împreună pe str. - din comuna, jud I, unde lângă imobilul de la nr. 1 se afla o in care erau cazați martorii și.
În baza unei rezoluții infracționale comune, cei doi inculpați, au pătruns fără acordul acestora in. Inculpatul a scos un cuțit și un băț ascuțit și ambii inculpați i-au amenințat pe cei doi muncitori și au sustras mai multe bunuri, pe care ulterior le-au ascuns lângă gardul locuinței inculpatului.
Potrivit declarațiilor celor doi muncitori a rezultat nu numai amenințarea dar și agresarea fizică prin acoperirea capului cu o pătură și lovirea lui de către, în apropierea ochiului, cu mânerul cuțitului cu care îi amenința pe cei doi.
Ulterior comiterii furtului inculpații s-au îndreptat către "barul lui " din comuna unde a vândut bormașina sustrasă numitului, obținând în schimb două beri și un pachet de țigări.
Bunurile au fost ridicate de la și de la numitul - și restituite părții vătămate, proprietarul lor.
La dosarul cauzei s-a depus și rapoartele de expertiză medico-legale ale celor 2 muncitori, nr. Al/J/290/2008 și Al/J/291/2008.
Potrivit acestora, a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat circa 3 zile de îngrijiri medicale (prin lovire cu corp dur și prin lovire cu obiect cu vârfuri/muchii ascuțite) iar - nu prezenta leziuni traumatice.
Leziunile provin ca urmare a lovirii lui de către în apropierea ochiului, cu mânerul cuțitului pe care îl avea în mână, atunci când victima a înlăturat pătura ce i se pusese pe cap.
In ceea ce privește poziția avută de cei doi inculpați: a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa dar a avut o poziție oscilantă în ceea ce-1 privește pe coinculpatul.
Cât privește pe acesta din urmă, a susținut că nu a cunoscut intenția coinculpatului de a-i tâlhări pe cei doi muncitori, inițial spunându-i că vor merge în comuna 1, de unde trebuiau să ia o pompă de udat grădina, de la niște prieteni, dar pe drum, văzând ușa deschisă a barăcii, a luat singur decizia comiterii faptelor arătate mai sus.
Potrivit rechizitoriului, rezoluția infracțională comună a rezultat din declarațiile celor doi muncitori care au pătruns împreună în, din solicitarea lui, în prezența coinculpatului, de a li se da toate bunurile și valorile ce le au asupra lor, din coparticiparea ultimului la preluarea bunurilor pe care i le dădea din coinculpatul, și din plecarea împreună a celor doi inculpați, după ce au atras atenția victimelor să nu iasă din că se vor întoarce. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, fiindu-i restituite toate bunurile sustrase, conform dovezii de predare-primire din 01.07.2008.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie. a învederat că pedepsele aplicate nu au fost corect individualizate în raport de pericolul social concret al faptelor săvârșite și de circumstanțele lor personale.
Prin decizia nr. 321/A din 18.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală s-au respins ca nefondate apelurile declarate deinculpațiișiîmpotriva sentinței penale nr. 46 din 20. 03. 2009 pronunțată de Judecătoria C, în dosar nr-.
Analizând apelurile declarate sub aspectul motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele a constatat că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect, în urma coroborării probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești că la data de 1. 07 2008 inculpații au intrat într-o situată în comuna Județul I, situată lângă imobilul în construcții ce aparține lui unde părțile vătămate executau lucrări de zidărie și prin amenințări cu cuțitul le-au deposedat de un flex, un circular o pânză de flex și o pereche de pantofi sport, bunuri care se aflau într-o barcă și a căror valoare au apreciat-o la suma de 2100 lei.
Vinovăția inculpaților a rezultat din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești respectiv: declarația părții vătămate, declarațiile inculpaților declarațiile martorilor și din conținutul cărora rezultă că la data respectivă au pătruns în persoane necunoscute, iar una dintre ele avea un cuțit asupra sa cu care 1-a lovit pe cerându-le să le remită toate bunurile pe care le aveau asupra lor. Totodată din declarația martorului a rezultat că la data de 1.07.2008 inculpații și i-au oferit spre vânzare o bormașină electrică cu suma de 100 lei.
Instanța de fond a reținut în mod corect și participarea inculpatului întrucât deși din probele administrate nu au rezultat acte de violență directă din partea acestuia însă acesta nu a luat nicio poziție de desistare atunci când a auzit solicitarea lui, adresată sub amenințarea cuțitului celor doi muncitori de a li se da bunurile și valorile pe care le aveau asupra lor, nici atunci când același a pus pătura pe cap celor două persoane agresate și nici la momentul lovirii lui de către acesta, cu mânerul cuțitului pe care-1 avea în mână.
Constatând că vinovăția inculpaților rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești instanța de fond a dispus în mod corect, condamnarea inculpaților la pedepse de câte 9 ani și respectiv 7 ani închisoare, pedepse ce au fost corect individualizate în raport de pericolul social concret al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșire, prin amenințarea părților vătămate cu cuțitul dar și de gradul de participare al inculpaților la săvârșirea faptei precum și de atitudinea oscilantă a inculpaților.
Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs inculpatul, criticând soluția ca netemeinică și nelegală și solicitând reducerea cuantumului pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării. A mai criticat faptul că judecata în apel, a fost făcută în lipsa părții vătămate care nu a fost legal citat. Au fost invocate cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 21 Cod penal.
A formulat recurs și inculpatul care a solicitat redozarea pedepsei.
Curtea, analizând recursurile formulate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 21 cât și a celor care, conform art. 3856alin. 3 pot fi puse în discuție, din oficiu, constată că acestea sunt fondate prin prisma cazului de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală.
În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 21 - judecata în primă instanță sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți, sau care, legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința despre această imposibilitate, - acesta nu este incident în cauză, deoarece inculpatul a invocat o lipsă de procedură în soluționarea apelului cu partea vătămată, însă această lipsă procedură nu i-a adus inculpatului vreun prejudiciu. Nelegala citare a unei părți, cu excepția situațiilor prevăzute în art. 197 alin. 2, atrage după sine o nulitate relativă, iar conform art. 197 alin. 1, aceasta operează doar în situația în care vătămarea nu poate fi anulată decât prin anularea actului respectiv (a hotărârii pronunțate în apel în cazul nostru).
Inculpatul, deși a invocat indirect această nulitate nu a arătat care este vătămarea pe care a suferit-o prin lipsa de procedură cu partea vătămată.
De aceea, prin prisma acestui caz de casare apelul inculpatului apare ca nefondat.
În cauză este incident însă cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14, deoarece sancțiunile aplicate celor doi inculpați de către prima instanță și menținute în apel sunt prea severe.
Inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. b și 21lit., b și c Cod penal și pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal pentru că au pătruns într-o unde se aflau părțile vătămate și, de unde au sustras un flex, un circular, o pânză de flex, o bormașină și o pereche de pantofi sport, exercitând violențe asupra părții vătămate.
Chiar dacă infracțiunea de tâlhărie în variantele agravante reținute în sarcina inculpaților are un minim special ridicat (7 ani închisoare) pedepsele reținute în sarcina celor doi inculpați de 9, respectiv 7 ani închisoare apar ca fiind prea severe în raport de gravitatea concretă a faptei săvârșite și de circumstanțele personale ale inculpaților care sunt infractori primari.
Este adevărat că inculpații au avut o atitudine oscilantă cu privire la recunoașterea faptei însă vârstă inculpaților, care sunt tineri, oferă condiții optime pentru reeducare, din punct de vedere psihic. criminologice au relevat că resocializarea are cu atât mai multe șanse de reușită, cu cât vârsta inculpaților este mai redusă.
Curtea apreciază că în cauză prin aplicarea unor pedepse mai mici în cuantum se asigură scopul de exemplaritate al pedepsei, este îndeplinită atât prevenția generală cât și cea specială și se evită riscul ca printr-o detenție îndelungată să se ajungă la o izolare a inculpaților de societate care să facă apoi dificilă reintegrarea acestora în viața socială.
De aceea, Curtea, considerând că un comportament bun înainte de săvârșirea faptelor permite aplicarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a, va da eficiență acesteia în tratamentul juridic penal și va aplica inculpaților și câte o pedeapsă de 6 ani, respectiv 4 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie și câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu.
În cazul fiecărui inculpat Curtea va contopi pedepsele conform dispozițiilor art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, urmând să aplice pedeapsa cea mai grea.
Constatând o nedemnitate a inculpaților de a alege,a fi aleși în funcții publice sau în funcții ce implică exercițiul autorității de stat, în raport de natura și gravitatea faptelor comise va dispune pe perioada duratei pedepsei principale interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71-64 lit. a, b Cod penal.
Curtea, va admite recursurile formulate de cei 2 inculpați, va casa decizia penală și în parte sentința penală pe care o va reforma în sensul celor reținute anterior.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de inculpații și:
Casează decizia penală nr.321/A/18.05.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală și, în parte, sentința penală nr.46/20.03.2009 a Judecătoriei C și pe fond rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă:
1) În baza art.211 alin.1, 2 lit.b și alin.21lit.a, b și Cod Penal cu aplicarea art.74 lit.a - 76 lit.b condamnă Cod Penal pe inculpatul la 6 ani închisoare.
În baza art.192 alin.1 și 2.Cod Penal cu aplicarea art.74 lit.a - 76 lit. Cod Penal condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a - 34 lit.b inculpatul Cod Penal execută pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
Face aplicarea art.71 - 64 lit.a,
Cod Penal2) În baza art.211 alin.1, 2 lit.b și alin.21lit.a, b și Cod Penal cu aplicarea art.74 lit.a - 76 lit.b condamnă Cod Penal pe inculpatul la 4 ani închisoare.
În baza art.192 alin.1 și 2.Cod Penal condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a - 34 lit.b contopește Cod Penal cele două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Face aplicarea art.71 - 64 lit.a,
Cod PenalMenține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul de 25 lei va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-04.12.2009; 11.01.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Cristina Rotaru, Petre Popescu
