Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 27/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 27/AP DOSAR NR-
Ședința publică din 23 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Alexandru Vasiliu JUDECĂTOR 3: Daniela Sandu
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 500/S din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 8 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 21 aprilie 2009 și apoi pentru data de astăzi 23 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Deliberând asupra apelului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 500/2008, Tribunalul Brașova dispus achitarea inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin.1, 175 lit. c Cod penal, a revocat măsura arestării preventive și a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat preventiv în altă cauză.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în cauza nu există suficiente indicii oferite de probele administrate, care să conducă la concluzia că numita a fost lovită cu ul de aragaz și că autorul ar fi fost inculpatul.
Este evident din depozițiile martorilor și constatările medicului legist că numita a prezentat de-a lungul timpului leziuni vizibile pe corp, cele constatate cu ocazia autopsie putând fi produse prin lovire de corp dur.
Potrivit unora dintre martori, astfel cum depozițiile acestora au fost prezentate anterior, mama inculpatului se plângea că inculpatul o lovea fiindu-i teama de acesta, dar se observă că aceasta era singura din familie care comunica cu unii dintre vecini în sensul confidențelor, aceeași martori exprimându-și pararea despre inculpat că nu l-au văzut vreodată violent.
Există, de asemenea, o serie de împrejurări, cum ar fi furtul unor roți de la autoturismul martorului de catre inculpat, supozițiile legate de încercarea familiei de a evacua familia sau de a cumpăra apartamentul acestora, poziția inculpatului și a mamei acestuia fiind descrisă în mod diferit, relația de rudenie a martorei care a arătat că are resentimente față de nepotul său, care conferă declarațiilor martorilor o doza de subiectivism în legătură cu conturarea clară a aspectelor legate de modul de viata al familiei. Se observă în acest sens diferența dintre declarația martorei, pe de o parte și cele ale martorelor și pe de altă parte.
De asemenea, inculpatul și martorul G au facut vorbire despre o împrejurare în care mama inculpatului a ajuns la spital în urma unei arsuri prin aprinderea bandajului de la lumânare din cauza stării de beție în care se afla.
Atât faptul că inculpatul și-ar mai fi lovit înainte mama cât și împrejurarea că aceasta, din cauza stărilor de beție în care se afla în cea mai mare parte a timpului, cădea prin casă, având chiar o treapta în camera sa, nu pot fi excluse și trebuie avute în vedere.
Conturarea personalității inculpatului și a bolii sale psihice realizată de medicii de specialitate nu poate fi ignorata, astfel cum a fost prezentată în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat de INML Minovici și a completării acesteia. Necesitatea efectuării acestei probe a fost atrasa de stabilirea circumstanțelor care ar fi putut caracteriza starea inculpatului în seara decesului mamei sale și ar trebui avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei în cazul în care inculpatul ar fi găsit vinovat.
Inculpatul, potrivit susținerilor sale se afla sub influența băuturilor alcoolice și a tratamentului cu carbamazepina urmat în acea perioada. Reconstituirea teoretică a stării unei persoane aflată sub influența celor două substanțe nu a putut fi efectuaăe de către experții din cadrul INML Minovici datorita lipsei datelor certe, stabilindu-se însă că, la modul general, o persoana care consuma alcool, deși atenționată anterior cu privire la interzicera acestui consum și care nu are un deficit cognitiv și nu este psihotic, bea din proprie voita și pe propria răspundere. În privința capacității psihice, s-a arătat că inculpatul avea la acea data capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor faptelor sale.
Nu s-a facut referire în această expertiză despre tratamentul urmat de inculpat și efectele acestuia decât în privința aptitudinii sale de a da declarații în proces.
Din prospectul la medicamentul indicat ca urmat în acea perioada de inculpat, aflat la fila 188 din vol I instanta, se arată că acesta are o acțiune anticonvulsivantă având o arie largă de indicații, cum ar fi epilepsia, profilaxia acceselor din sindromul de abstinență alcoolică în condiții de spitalizare, psihoze, putând avea ca efect sedare, tulburări de conștiința, amețeli, somnolență, tulburări de mers și mișcare. Nu a putut fi cunoscut de instanță efectul combinării administrării acestui medicament cu consumul de alcool.
Prezența atâtor urme cu aparență în sânge în locuința familiei nu a fost verificată în sensul stabilirii vechimii acestora, mai ales că numita suferise și în trecut și chiar la o dată recentă, alte leziuni. Aspectele de târâre a doua dintre petele descoperite în locuința familiei cu ocazia cercetării la fața locului reprezintă o intepretare proprie a organelor de urmărire penală, oricare dintre acestea putând fi produse și în alt mod, de exemplu în cazul celei descoperite de preș, prin tragerea acestui obiect peste respectiva.
recoltat de la cadavru indică o alcoolemie de 2,00 %o alcool etilic, evidențiindu-se și prezența de alcool metilic, fără ca medicul legist să precizeze concentrația acestuia, prezența acestor toxice având un rol favorizant în producerea decesului, concentrația fiind însa sub nivelul limitei letale. Ca urmare, este evident că în seara zilei de 10.03.2007, numita era într-o stare avansata de ebrietate care îi crea atât un dezechilibru psihic cât și unul locomotor, fiind la fel de posibil ca leziunile produse prin cădere de corp dur să fie consecința autoaccidentării.
Faptul că a suferit și plăgi la nivelul capului și buzelor prin lovire cu corp dur dovedește, alături de declarația inculpatului de la filele 121-122 din dosarul de urmărire penală, poziția acestuia menționată la reconstituire și urmele de sânge care ar fi putut fi create cu ușurință de aceste leziuni, constatate la cercetarea la fața locului, că inculpatul a aplicat lovituri mamei sale în acea seara.
Totuși și această concluzie este pusă sub semnul îndoielii întrucât accesul în locuința acestei familii nu era îngreunat decât de intrarea pe poarta imobilului situat pe-, orice altă persoană putând intra în locuință și să lovească victima.
Singura leziune ce a provocat decesul este hematomul suferit la cap în partea dreapta de, dubiul cu privire la împrejurările producerii acestuia, profitând inculpatului și, în consecință punând sub semnul îndoielii posibilitatea ca moartea să se fi datorat acțiunii unei alte persoane.
Raportat la starea de fapt reținută de procuror în urma coroborării probelor administrate în cursul urmăririi penale și la concluzia exprimată anterior de instanță, se impune a mai fi expusecâteva precizări:
Există la dosarul de urmărire penală un proces-verbal însoțit de planșa foto încheiat în data de 11.03.2007, cu ocazia examinării și ridicării obiectelor de vestimentație purtate de inculpat. Dincolo de aceeași critică expusă anterior legată de lipsa unor probe științifice privind natura urmelor de culoare brun-roșcată identificate pe o parte dintre haine, chiar și in ipoteza în care este evident că acestea sunt urme de sânge, aceste urme puteau proveni din ziua de 11.03.2007 când inculpatul a mers în camera mamei saleș și, la solicitarea mătușii sale, a întors-o, se observă că urmele sunt pe mâneca a bluzei de corp, în afara mânecii halatului, nici pe halat și nici pe, sub halat nefiind identificate alte urme, pe papucii de casă, pe papucilor de casă, ce denota faptul că inculpatul a călcat într-o urmă de sânge, după care a călcat pe revista găsită pe măsuță, pe pantaloni și pe indispensabili, pe aceștia din urma în locul liber din descusătura pantalonilor de trening. Aceste urme de pe hainele inculpatului nu pot veni în sprijinul dovedirii unei agresiuni realizată de inculpat asupra mamei sale, cu atât mai mult cu cât acțiunile puse în sarcina inculpatului prin rechizitoriu ar fi atras, în mod logic, o prezență mai mare pe hainele sale de urme de sânge. De asemenea, nu pot contribui la stabilirea legăturii de cauzalitate între o eventuale acțiune a inculpatului și decesul mamei acestuia.
Menționarea în cuprinsul rechizitoriului a unor lovituri în zona coastelor a fost determinată probabil de consemnarea din raportul de constatare medico-legala întocmit cu ocazia autopsiei, din cuprinsul "diagnosticului macroscopic" în care erau enumerate și fracturi constale ambele henitorace, fără deplasare". Asemenea leziuni interne, în legătură cu care nu s-a precizat dacă erau recente sau de data anterioară și care nu au fost menționate între cele din concluziile raportului, ar fi trebuit să aibă un corespondent la nivel extern, despre leziunile la nivelul trunchiului arătându-se de medicul legist că s-au putut produce prin lovire de corp dur și că datează cu câteva zile anterior decesului. Ca urmare, nici sub acest aspect, al analizei probei științifice și în lipsa oricărei alte probe, nu s-a reținut că inculpatul ar fi lovit-o pe mama sa în zona coastelor.
Faptul că martorii și au auzit niște bubuituri din locuința familiei nu poate conduce la dovedirea acțiunii inculpatului de lovire cu bucata de gratar în pereți, alte indicii în acest sens nefiind identificate în actele dosarului, respectiv constând în urme pe care, prin natura unui astfel de obiect, ar fi trebuit să se regăsească pe pereții unde se presupune că s-a lovit.
Pentru toate aceste considerente, prin urmare, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de omor calificat, nu s-a constatat ca dovedită producerea decesului numitei ca urmare a exercitării de către inculpat a acțiunilor provocatoare de leziuni tanatogeneratoare, motiv pentru care în cauză s-a considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 al. 1, 175 lit. c Cod penal.
Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul B,criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând desființarea acesteia. În cadrul rejudecării, Parchetul a cerut condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat comisă asupra victimei, mama sa, întrucât probele administrate în cauza dovedesc vinovăția sa. S-a arătat astfel, că actele de urmărire penală efectuate în cauza de față sunt de natură a dovedi latura obiectivă a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului și anume exercitarea de către acesta a unor acțiuni violente asupra victimei, de natură și intensitate suficiente pentru a pune în primejdie viața acesteia, urmarea imediată fiind de altfel decesul victimei.
Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt și de drept, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, se constată că apelul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:
Materialul probatoriu administrat în prezenta cauza dovedește că inculpatul este autorul infracțiunii de omor calificat constând în aceea că, în seara de 10 martie 2007, inculpatul a aplicat lovituri repetate cu corpuri contondente mamei sale, victima, a lovit-o de corpuri dure, aceasta decedând ulterior. Analiza întregului material probatoriu probează cu certitudine și fără urmă de îndoială vinovăția inculpatului sub forma intenției.
Astfel, așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 11 martie 2007, victima, care locuia cu fiul ei, inculpatul -, a fost găsită întinsă pe pat, prezentând multiple plăgi la nivelul capului. Potrivit raportului de constatare medico-legală, întocmit în urma autopsiei (fila 64-65 dosar urmărire penală), moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute ca o consecință a unui hematom subdural compresiv de emisfer drept, hematom survenit în urma unui traumatism cranio-facial cu multiple plăgi contuze și hematoame epicraniene, multiple plăgi și escoriații faciale. Actul medical relevă faptul că leziunile traumatice cranio-cerebrale și faciale constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin lovire repetată cu și de corpuri dure, plăgile contuze epicraniene putându-se produce prin lovire cu ul de aragaz corp-delict, iar hematoamele prin lovire de corp/plan dur. Totodată, la nivelul trunchiului și membrelor victimei s-au constatat echimoze vechi, de vârste diferite, care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, cu câteva zile anterior decesului.
Raportul de constatare tehnico-științifica nr. -/03.04.2007 confirmă concluziile medicale, relevând faptul că leziunea (urma) de formă unghiulară aflată în zona epicraniana a victimei a fost creată de un obiect având profilul asemănător cu cel din zona centrală a ului de aragaz corp delict (filele 80-85 dosar urmărire penală).
În locuința victimei au fost descoperite multiple urme cu aspect de sânge în multe dintre încăperi: holul de acces, bucătărie, baie, holul dinspre camere, intrarea de la dormitorul victimei, în această ultimă încăpere fiind observate numeroase astfel de urme pretutindeni (pe tocul ușii de intrare în cameră, pe sobă, pe fotoliul de lângă sobă, pe dușumea, pe obiectele de pe masă). De asemenea, s-au descoperit urme de încalțăminte pe dușumea, în zona patului din încăperea unde se afla victima, pe o revistă de integrame aflată pe masă și pe fâșul de culoare roșie de pe fotoliu, precum și pe pardoseala din hol, imprimate cu substanță cu aspect de sânge (filele 21-24 dosar urmărire penală ).
Din procesele verbale întocmite la data de 11 martie 2007 (aflate la filele 54, 62 dosar urmărire penală) rezultă că hainele cu care era îmbrăcat inculpatul atunci când a fost depistat de organele de cercetare în locuința (ridicate și examinate în prezența apărătorului) aveau aceleași cu aspect de sânge, aspecte ce rezultă și din planșele fotografice anexate. Totodată, cu aceeași împrejurare, s-a constatat că papucii de casă cu care era încălțat inculpatul prezentau urme cu aspect de sânge pe.
Concluziile Institutului de Medicină Legală Minovici cu nr. A- (fila 17-22 dosar curte de apel) confirmă faptul că urmele biologice de pe obiectele ridicate din apartament și de pe perete sunt de sânge uman. Totodată, relevă faptul că urmele de pe hainele cu care inculpatul era îmbrăcat au aceeași natură, fiind sânge uman.
Concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. -/22.03.2007 relevă, de asemenea, împrejurarea că urmele de încălțăminte descoperite cu ocazia cercetării la fața locului (cele de pe revista de integrame și de pe geaca de culoare roșie) au fost create cu același gen de încălțăminte ca și încălțămintea (tip ) purtată de inculpat cu ocazia depistării sale (filele 88-94 dosar urmărire penală).
Având în vedere leziunile multiple constatate pe cadavru și coroborându-le cu urmele găsite cu ocazia cercetării la fața locului, se constată o corespondență între multitudinea leziunilor și prezența petelor de sânge răspândite în apartament, conturând un traseu al victimei din bucătărie și până în camera sa. Aceste urme sunt de târâre și de contact, astfel cum rezultă din planșele foto anexate procesului verbal de cercetare la fața locului, relevând faptul că victima nu s-a deplasat singura, ci a fost târâtă prin locuință până la patul unde a fost găsită de organele de cercetare penala, în unele locuri sângele stropind zonele apropiate. De altfel, dacă agresiunea ar fi avut loc în acel pat, urmele de sânge s-ar fi aflat doar în acea camera (nu în întreaga locuință) și în special în pat, însă din planșele foto se observă cu claritate că pe plapumă a fost găsită doar o cantitate de sânge, ce nu corespunde cu multiplele leziuni ale victimei. Totodată, se constată că urmele de încălțăminte găsite în locuință au fost produse călcând prin bălți de sânge neînchegat, urma fiind imprimată în sânge.
Cu ocazia reconstituirii, inculpatul a relatat, în prezența apărătorului ales, că în seara de 10 martie 2007, avut un conflict cu mama sa, victima, pe fondul consumului de alcool și a tensiunilor existente între ei, incidentul desfășurându-se în bucătărie. Deși a dat-o afară din bucătărie, ea a revenit, i-a adresat cuvinte urâte iar el a lovit-o cu palma peste față și a împins-o pe holul locuinței. Inculpatul a mai arătat doar că i-a dat mamei sale un să se șteargă deoarece îi curgea sânge din, precizând că nu își mai aduce aminte să fi făcut altceva în seara respectivă și că nu își explică de unde provin numeroasele de sânge din locuință.
Martorii audiați în cauză confirma existența unui conflict în apartamentul victimei în seara de 10 martie 2007.
Astfel, martorul a declarat că în seara respectivă a auzit scandal în locuința părtilor, respectiv "bubuituri și bușituri ca și cum s-ar rupe mobila" timp de aproximativ o ora pe hol și în camera inculpatului (fila 106 dosar urmărire penală). Același lucru este confirmat și de martora, care arată că "au început să se certe din ce în ce mai tare și cu frecvența crescută bubuituri ce semănau zgomotelor provenite de la mobila ce o trântești pe podea", zgomote ce au ținut în jur de o oră și care "proveneau mai ales de pe holul locuinței familiei și din camera lui, unul din dormitoare"; "ne-am dat seama că iară se bat în casa și mama lui", "credeam că o să pice tavanul pe noi" (fila 110 dosar urmărire penală, fila 113 dosar instanta fond). Martora a relatat și ea despre existența scandalului în locuința părților, arătând că "în timpul scandalului nu am auzit decât vocile celor doi, respectiv al și al lui, nu am auzit voci străine" (fila 115 dosar urmărire penală). Și martorul a auzit aceleași zgomote "ca de mobilă trântită" în timpul scandalului dintre părți (fila 117 dosar urmărire penală).
Aceeași martori au relatat despre faptul că scandalurile erau frecvente în familia, în special după moartea tatălui și bunicii inculpatului, că atât victima, cât și inculpatul consumau frecvent băuturi alcoolice, pe acest fond și al lipsei de bani izbucnind dese conflicte între ei. Martorul arată că inculpatul a bătut-o în mai multe rânduri pe victimă, i-a rupt clavicula, coastele, piciorul, a izgonit-o de la domiciliu, victima dormind în foișor și pe la vecini, iar după aceste incidente, "când acasă și mă vedea, mă întreba daca este venit și este beat, spunea ca i-a promis ca o va omorî" (fila 106 dosar urmărire penală). Martora a văzut-o pe victimă în mai multe rânduri în ultima perioadă cu urme de lovituri, scandalurile intensificându-se după moartea bunicii inculpatului și culminând deseori cu bătăi, astfel că victima a fost și internată în spital cu piciorul și clavicula rupte, plângându-i-se martorei ca "fiul ei o rău și îi este frică să mai stea cu el deoarece o amenință cu moartea" (fila 110 dosar urmărire penală). Martora relatează, totodată, că nu l-au reclamat pe inculpat pentru că le era frica (fila 113 dosar instanta fond). Și martorii si au văzut victima în repetate rânduri având urme de violențe pe față, "echimoze multiple care au fost provocate de către fiul ei, așa cum îmi povestea" (fila 115,116 dosar urmărire penală).
Martora confirmă aceleași împrejurări, arătând că victima i s-a plâns în repetate rânduri că inculpatul o, chiar cu bucăți de mobilă, dar că îi este frică să îl reclame să nu o omoare, că a văzut-o bătută, a găsit-o dormind pe scări deoarece inculpatul o izgonea din casă. Martora a precizat că aceleași amănunte le cunosc și vecinii, "însa nu vor să spună deoarece le este frica de acesta - inculpatul - întrucât i-a amenințat că le dă foc la casă", "îmi este frică de a da această depoziție determinată de teama momentului când inculpatul va fi liber" (fila 109 dosar urmărire penală, fila 277 dosar instanță fond). Martora, sora victimei, avea și ea cunoștintă despre conflictul existent între părți și loviturile pe care le aplica inculpatul victimei (fila 102 dosar urmărire penală), iar martorul G, unchiul inculpatului, a declarat că "trăiam cu frica că odată se va întâmpla ceva datorita faptului că cei doi deveniseră dependenți de alcool"(fila 113 dosar urmărire penală).
În cursul cercetării judecătorești, martorii, G și și au revenit asupra unora dintre afirmațiile făcute în cursul urmăririi penale, încercând să prezinte într-o lumină favorabilă pe inculpat, fără a-și putea motiva schimbarea poziției procesuale. Având în vedere lipsa unor explicații care să justifice modificarea depozițiilor, existența unui interes al martorilor pentru o prezentare favorabilă a inculpatului (dorinta martorului de a cumpăra locuința inculpatului), legătura strânsă de rudenie (martorul G este unchiul inculpatului și i-a plătit avocați pentru a-l apăra) sau contradicțiile existente între declarația dată la instanța de fond și cea din apel a martorului, precum și între declarația sa și cea a martorei, instanța de apel constată că noile depoziții ale acestor martori nu reflectă adevărul, fiind subiective, astfel că le va înlătura, necoroborându-se cu restul probelor administrate.
de instanța de apel, martora precizează ca "mi-a fost și îmi este teamă să apelez la poliție pentru că mă de reacția violentă a inculpatului și de reacția persoanelor cu care își petrece timpul" (fila 47 dosar instanța apel), motiv confirmat și de martora. Cu aceeași ocazie, în fața instanței de apel, martora a declarat că l-a auzit pe inculpat vorbind foarte urât cu mama lui și că acesta personal "i-a spus că de mâna lui moare" victima.
Audiat de către procuror, inculpatul a recunoscut, în prezența apărătorului, că, în seara de 10 martie 2009, avut un conflict cu mama sa și că aceasta l-a înjurat și blestemat, deși el a rugat-o să înceteze, astfel că, nemaiputându-se stăpâni, "am început să o lovesc cu palma peste cap, la rândul ei m-a lovit de trei ori cu palmele, ceea ce m-a înfuriat și mai tare, efectiv nu îmi pot aminti dacă am lovit-o și cu altceva în afara palmelor și a pumnilor,-, știu că am împins-o să se ducă la ea în cameră" (fila 121 verso dosar urmărire penală).
Chiar dacă inculpatul nu relatează ce s-a întâmplat ulterior, arătând doar că victima a rămas la ea în cameră până dimineața, unde a găsit-o moartă, restul materialului probatoriu dovedește faptul că incidentul a continuat și că inculpatul, sub stăpânirea furiei, a continuat să lovească victima cu pumnii și picioarele, aceasta căzând și lovindu-se, i-a aplicat o lovitură cu una din părțile rupte ale ului de aragaz în cap, după care a târât-o în camera sa, așezând-o pe pat. Audiat ulterior de către procuror, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, precum și în fața instanței de judecată, inculpatul a negat că ar fi lovit-o pe victimă și că ar fi existat de sânge în bucătărie (fila 123 dosar urmărire penală, fila 90 dosar instanță de fond). Inculpatul a recunoscut însă că avea sânge pe haine, că hainele care au fost examinate la poliție erau aceleași pe care le purtase în casă și că în seara când victima a decedat "consider că nu ar fi putut să intre nimeni în casă și să o lovească pe mama cât am fost eu acolo" (fila 93 dosar instanță de fond). Totodată, inculpatul a arătat că era în stare de ebrietate.
Analizând toate probele administrate în cauză, instanța de apel constată că inculpatul este autorul infracțiunii de omor comise asupra victimei, el fiind cel care, în seara de 10 martie 2007, aplicat lovituri repetate cu corpuri contondente mamei sale, a lovit-o de corpuri dure, aceasta decedând ulterior, vinovăția sa fiind stabilită cu certitudine și fără urmă de îndoială. Prin urmare, soluția instanței de fond în sensul achitării inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat este vădit nelegală și netemeinică, impunându-se a fi schimbată. Toate considerentele expuse în motivarea hotărârii apelate relevă unele deficiențe ale urmăririi penale efectuate în cauza, deficiențe, care, însa, nici chiar în opinia instanței de fond, nu atrag sancțiunea nulității urmăririi penale. Cu toate acestea, concluzia la care ajunge prima instanța, interpretând acțiunile inculpatului din seara respectivă și încercând să dea o explicație plauzibilă cu privire la toate urmele de sânge existente la fața locului și pe hainele inculpatului, este în sensul că este posibil ca alte persoane să fi comis fapta, iar inculpatul să nu aibă nici o vină.
Motivarea instanței de fond nu are însa un suport probatoriu și nu există nici un temei juridic pentru înlăturarea tuturor probelor administrate în cauză. Acestea se coroborează între ele și conturează imaginea activității infracționale a inculpatului. Explicațiile date de prima instanță cu privire la existența și localizarea urmelor de sânge, la posibilul accident al victimei sau la prezența altor persoane nu sunt pertinente, fiind simple presupuneri, neexistând nici măcar un indiciu în acest sens, astfel că urmează a fi înlăturate deoarece sunt infirmate de materialul probatoriu. Dimpotrivă, inculpatul era singurul care se afla în locuință cu victima în seara de 10 martie 2007, alte persoane nu au intrat în imobil în acel interval, fapt confirmat de martori și chiar de inculpat, imobilul era prevăzut cu interfon, astfel că nu puteau pătrunde persoane străine fără știrea locatarilor, iar ușa locuinței victimei nu prezenta urme de forțare. Totodată, în acea seară între inculpat și victimă a avut loc o ceartă violentă, vecinii auzind vocile inculpatului și a victimei și zgomote puternice provenind din locuință, pretutindeni în apartament au fost găsite urme de sânge, unele caracteristice acțiunii de târâre, iar altele celei de stropire, s-au găsit urme de sânge pe hainele inculpatului (explicația inculpatului în sensul că s-a murdărit dimineața, când a întors cadavrul nu este pertinentă deoarece la acel moment sângele victimei era deja uscat, iar dispunerea petelor pe haine și modul de producere nu prezintă caracteristicile unei astfel de acțiuni, prin atingere, ci mai degrabă prin stropire), urmele încălțămintei inculpatului se află prin locuință fiind imprimate în sânge (prin urmare inculpatul s-a deplasat în apartament în timpul sau imediat după agresiunea victimei, când sângele de pe podea nu era încă închegat/uscat, putând lăsa astfel de urme pe pardoseală), urma rănii de la cap a fost creată cu un obiect ce avea un profil asemănător cu cel al unei bucăți din ul de aragaz corp delict. De asemenea, martorii au relatat existenta tensiunilor dintre părți pe o perioadă îndelungată înainte de deces, cu agresiuni serioase din partea inculpatului asupra victimei, relatările acestora fiind confirmate de actele medicale, cu ocazia autopsiei fiind depistate pe corpul victimei urme de lovituri la nivelul trunchiului și membrelor, echimoze vechi, de vârste diferite, care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, cu câteva zile anterior decesului. Aceste leziuni sunt pe mâna dreaptă, fața dorsală a palmei, încheietură și degete, pe coapsa dreaptă mai sus de genunchi, gamba, fața dorsală a mâinii stângi, respectiv în zone în care nu pot apărea leziuni caracteristice unei căderi involuntare (pe palmă, ca urmare a instinctului de protejare în cădere), zone care presupun o acțiune de apărare a capului/feței de o agresiune externă (ridicarea mâinii cu fața dorsală spre agresor).
Dimpotrivă, criticile instanței de fond sunt nefondate și cu privire la "lipsa probelor științifice" cu privire la urmele biologice găsite la fața locului. Dacă aceasta constata că se impunea efectuarea unei expertize în cauză, urmărirea penală nefiind corespunzător realizată sub acest aspect, era obligată să dispună ea însăși efectuarea acestei probe în virtutea rolului activ pe care îl avea și nu să își întemeieze soluția pe lipsa unor probe pe care le putea dispune. În cursul judecării apelului, curtea a dispus efectuarea unei expertize asupra urmelor biologice și asupra corpurilor delicte, concluziile fiind, așa cum s-a arătat anterior, că urmele cu aspect de sânge din locuință sunt urme de sânge uman. Chiar dacă pe fragmentele de nu s-au evidențiat urme de sânge, aceasta poate fi explicată prin faptul testării doar a unor zone suspecte, iar nu a obiectului în întregime.
De asemenea, nici aspectele cu privire la nulitatea unora din actele de urmărire penală nu sunt întemeiate deoarece nu se încadrează în dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, nefiind expres prevăzute. Astfel, în mod eronat s-a reținut că nu au fost prezenți martori asistenți la cercetarea la fața locului. Martorii și au semnat procesul verbal întocmit, la urmărirea penală au menținut această poziție, iar în cursul cercetării judecătorești au relatat aspecte pe care nu le puteau ști decât dacă au fost prezenți în apartamentul victimei după agresiune. De asemenea, există unele contradicții cu privire la acest aspect între declarațiile celor martori, ceea ce impunea înlăturarea acestor afirmații care nu se coroborau cu restul probelor. Mai mult, chiar în ipoteza lipsa unor martori asistenți, sancțiunea ar fi fost aceea a nulității relative, care trebuia invocată într-un anumit termen și presupunea dovedirea unei vătămări aduse inculpatului. Termenul a fost depășit, iar o astfel de dovadă nu există însă, întreaga operațiune fiind filmată și vizionată de instanța de apel. Trebuie remarcat raționamentul lipsit de logică al primei instanțe, care, deși constată încălcări ale dispozițiilor legale și afectarea validității unor probe (în opinia sa), concluzia la care ajunge este că poate valorifica aceste probe.
Față de toate aceste considerente, rezultă că în cauză inculpatul este autorul infracțiunii de omor calificat pentru care a fost trimis în judecată, întregul material probatoriu dovedind cu certitudine și fără urmă de îndoială vinovăția acestuia.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cod penal, se impune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa prin actul de sesizare, încadrarea juridică fiind corect stabilită.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de apel va lua în considerare criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, constatând că fapta comisă de inculpat prezintă un pericol social ridicat, fiind de o gravitate neobișnuită și relevând o periculozitate deosebită a inculpatului. Acesta a ucis victima prin lovituri repetate și intense cu corpuri contondente sau prin lovire de corpuri dure, într-o zonă vitală, cu o deosebită violență (relevante în acest sens fiind numeroasele urme de sânge din locuință), aceasta decedând la scurt timp. Inculpatul a demonstrat o detașare aparte și o totală indiferență față de starea victimei, lăsând-o pe aceasta în pat până a doua zi dimineață, când a anunțat vecinii despre deces. Ținând seama de toate aspectele ce relevă gravitatea faptei, reflectate în modul de operare și circumstanțele în care s-a comis fapta, de legătura de rudenie dintre aceștia, victima fiind mama sa, de consecințele produse, precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum rezultă din actele de la dosar (inculpatul prezintă o tulburare de personalitate de tip mixt, cu potențial antisocial, caracterizat ca având o mare capacitate psihică de apărare, instabilitate, impulsivitate, periculozitate socială, expertiza medicală recomandând luarea măsurilor de siguranță fila 41 (dosar instanță fond vol. II), de atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul procesului penal și de lipsa oricărui regret al comiterii faptei (dimpotrivă inculpatul a încercat să arunce responsabilitatea existenței tensiunilor dintre ei asupra victimei, care l-ar fi insultat în permanență și nu i-ar fi asigurat o viață decentă, aspecte care nu justifică sub nici o formă suprimarea vieții mamei sale), instanța va aplica inculpatului o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a, b și e Cod penal, iar în baza art. 88 Cod penal, scade din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive din data de 11 martie 2007 și până la data de 11 iunie 2008.
Față de concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală psihiatrică, întocmit de Institutul de Medicină Legală Minovici, în baza art. 112 lit. a rap. la art. 113 Cod penal, va aplica inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical prev. de art. 113 Cod penal până la însănătoșire.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, va dispune confiscarea specială a ului din fontă de aragaz ridicat cu ocazia cercetării la fața locului, iar în baza art. 109 alin. 3 Cod procedură penală, dispune restituirea către inculpat a celorlalte obiecte ridicate cu aceeași ocazie și menționate în procesul verbal încheiat la data de 11 martie 2007, după soluționarea definitivă a cauzei.
Având în vedere solicitarea Spitalului Clinic Județean de Urgență B în sensul restituirii cheltuielilor efectuate de această unitate sanitară cu prilejul spitalizării inculpatului în cursul desfășurării procesului, ca urmare a tentativei de suicid a acestuia (fila 78 dosar instanță fond vol. I), se constată că aceste cheltuieli nu au legătură cu obiectul cauzei, urmând a fi respinse.
În baza art. 189, 191 Cod procedură penală, va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 3332 lei cheltuieli judiciare reprezentând 1500 lei cheltuieli în faza de urmărire penală și 1732 lei cheltuieli în faza de judecată (ținând seama de actele efectuate cu ocazia celor 12 termene de judecată acordate la fond și de suma de 532 lei reprezentând contravaloarea actelor medicale efectuate de Institutul de Medicină Legală B la fond).
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.
Prin urmare, Curtea de APEL BRAȘOV, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul parchetului, va desființa hotărârea atacată și va proceda conform celor expuse anterior.
Pentru aceste motive
În numele legii
D
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 500/S/2008 a Tribunalului Brașov pe care o desființează.
Rejudecând cauza,
În baza art. 174, 175 lit. c Cod penal,
Condamnă pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 8 octombrie 1975, în B, județul B, CNP -, posesor al CI seria - nr. -, eliberată la data de 1 noiembrie 1996 - la pedeapsa de20 ani închisoarepentru comiterea infracțiunii de omor calificat șipedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și e Cod penal.
În baza art. 88 cod penal, scade din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive din data de 11 martie 2007 și până la data de 11 iunie 2008.
În baza art. 112 lit. a rap. la art. 113 Cod penal, aplică inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical prev. de art. 113 Cod penal până la însănătoșire.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, dispune confiscarea specială a ului din fontă de aragaz ridicat cu ocazia cercetării la fața locului, iar în baza art. 109 alin. 3 Cod procedură penală, dispune restituirea către inculpat a celorlalte obiecte ridicate cu aceeași ocazie și menționate în procesul verbal încheiat la data de 11 martie 2007, după soluționarea definitivă a cauzei.
Respinge pretențiile formulate de Spitalul Clinic Județean de Urgență
În baza art. 189, 191 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 3332 lei cheltuieli judiciare reprezentând 1500 lei cheltuieli în faza de urmărire penală și 1732 lei cheltuieli în faza de judecată (din care 532 lei reprezintă contravaloarea actelor medicale efectuate de Institutul de Medicină Legală B la fond).
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 aprilie 2009.
Președinte Judecător
- - - -
GREFIER
- -
Red.LP/18.05.2009
Tehnoredact.DS/28.05.2009/4 ex./Jud.fond.
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Vasiliu, Daniela Sandu
