Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Suceava

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - art.174,175 cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.3

Ședința publică din 28 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Androhovici Daniela

JUDECĂTOR 2: Maierean Ana

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror .

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.346 din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția penală (dosar nr-).

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 14 ianuarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 21 ianuarie 2009, apoi pentru astăzi 28 ianuarie 2009.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din data de 30 martie 2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la 17.02.1962, în loc., jud. D, domiciliat în S, str. -. -, nr. 15, bloc 10,. B,. 3, posesor al seria -, nr. -, eliberată de. S, cetățean român, carte știe 10 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, un copil minor, zugrav, cu antecedente penale, nerecidivist, CNP -, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 189 alin. 2 și 174 rap. la art. 175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și 34 Cod penal, constând în aceea că, la data de 29.09.2006 minorul, de 2 ani, a dispărut de la domiciliul mamei sale, din localitatea, județul B, răpit de către inculpat, cadavrul acestuia fiind identificat la 19.10.2006, pe raza orașului S, într-un sac din nylon aflat în interiorul unui puț din beton din apropierea gropii de gunoi a orașului, având membrele inferioare și superioare depesate, ochii scoși și organele genitale externe tăiate.

Cu ocazia verificării subsolului blocului în care locuiește, au fost identificate într-un sac de rafie mai multe obiecte de îmbrăcăminte ale minorului, respectiv un batic, un tricou, flanelă tip hanorac, doi care au aparținut victimei și o pereche de mănuși ate, pe care s-a pus în evidență profil genetic aparținând minorului, cât și profil genetic aparținând lui.Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea de ședință nr. 8/12.01.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Botoșani fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 7/12.01.2007.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Examinând actele și lucrările dosarului se reține următoarea situație de fapt:

La 29.09.2006, orele 18,30, minorul -, din comuna, jud. B, a sesizat Postul de Poliție despre faptul că, în jurul orelor 14,00, nepotul său, în vârstă de 2 ani, a dispărut de la domiciliu.

era fiul lui -, născut la 12.08.2004, în orașul S, jud. B și conceput, după cum declară mama sa, cu numitul. a locuit împreună cu frații săi ( -, de 15 ani, și -, de 12 ani) la bunica din comuna, jud.

În perioada oct. 2005 - mai 2006 numita - a locuit împreună cu minorul în S,-, la martorul. În acest timp, - a intrat în relații de concubinaj cu martorul, din S, str. -, nr. 30, cărui soție era plecată la lucru în Italia. La începutul lunii iunie 2006 soția lui s-a reîntors din Italia, astfel încât relațiile de concubinaj ale acestuia cu numita - au încetat. Ulterior aceasta l-a cunoscut pe inculpatul, de 44 de ani, din S, str. -. -, nr. 15,. 10,. B,. 3, cu care a intrat în relații de concubinaj începând cu luna iunie 2006. Soția inculpatului, numita fiind plecată în străinătate în cursul anului 2003, acesta locuia singur.

Inițial a locuit la domiciliul inculpatului împreună cu minorul, iar la începutul lunii august 2006 cei trei s-au mutat în, la domiciliul numitei.

În vara anului 2006, soția lui a plecat din nou la lucru în Italia, astfel încât, în a doua a lunii sept. 2006, acesta început să o caute pe -.

a primit de la - un număr de telefon aparținând martorei B - -, din loc., jud. B, pentru a putea purta convorbiri telefonice. Soțul martorei, B -, plecat la lucru în Italia, s-a angajat să-i ajute să găsească locuri de muncă în această țară pe -, concubinul acesteia, fratele - și tatăl. În acest scop, în a doua Jal unii sept. 2006, cei patru și-au întocmit documente pentru a se putea deplasa în Italia.

În ziua de 25.09.2006, martorul s-a deplasat împreună cu martora, cu un autoturism, în comuna, jud. a chemat-o în stradă pe -, care a purtat o discuție cu, acesta din urmă insistând să se împace. Cei doi s-au despărțit, martorii plecând spre orașul S, iar din loc., jud. B, s-a întors cu autoturismul în loc., unde a încercat să o convingă pe - să-l părăsească pe și să se împace cu el. În acest timp, inculpatul i-a văzut pe cei doi în stradă și s-a deplasat la aceștia, prinzând- de umeri pe -, pe care a împins-o spre curte și a certat-, s-a deplasat din nou de la S în loc., cu un alt autoturism, însoțit de martora. De această dată, - refuzat să mai iasă în stradă.

În zilele următoare, a sunat la numărul de telefon aparținând martorei B - -, solicitând să vorbească cu -, dar nu a reușit întrucât aceasta din urmă s-a prezentat la telefon însoțită de inculpat, ulterior martora spunându- să nu mai sune întrucât nu o va mai chema la telefon pe fosta concubină a acestuia.

În ziua de 28.09.2006, în jurul prânzului, -, - și s-au deplasat spre B pentru a-și primi pașapoartele. În momentul în care au ajuns în loc. s-au întâlnit cu martorii și, cu care au consumat băuturi alcoolice la un local de alimentație publică.

În după-amiaza aceleiași zile, numiții -, - și s-au întânit din nou, în orașul S, cu martorii și, în momentul în care s-au întors de la B cu pașapoartele. Aceștia au consumat iarăși băuturi alcoolice la un local de alimentație publică, spre seară făcând deplasarea spre loc., cu un autoturism condus de. Martorul a rămas în orașul S întrucât se afla în stare de ebrietate. Pe drum, martorul i-a spus lui - ca a doua zi să se deplaseze în orașul S, la locuința sa, pentru a-i restitui o pereche de pantaloni de blues - geans, pe care aceasta îi luase de la fiica sa, -, care era plecată în Olanda, discuție auzită și de martorul.

În seara zilei de 28.09.2006, - s-a deplasat la locuința martorei - -, pe care a rugat-o ca în ziua următoare să o ajute la depănușat porumb.

În dimineața de 29.09.2006, - a desfăcat porumb la domiciliu împreună cu inculpatul și -. Martora s-a deplasat, la depănușat porumb, la numitul. În jurul orei 7,30 - 8,00, la numita - au venit martorii - - și, care au ajutat-o la desfăcat porumb. Inculpatul strângea cocenii în glugi, timp în care minorul se în apropiere, pe un braț de coceni de porumb.

În jurul orei 9,30, - a plecat de acasă în sat, întrucât în jurul orei 11,00 avea un mijloc de transport în comun, cu ajutorul căruia intenționa să se deplaseze în orașul S pentru a se întâlni cu la locuința lui. Pentru a nu afla inculpatul despre această întâlnire, aceasta i-a spus că urmează a se deplasa la Primăria pentru a trece alocația de stat a minorului pe numele bunicii,.

Inițial, - s-a deplasat la martora B - -, unde a consumat o cafea și a purtat o discuție, timp de circa 30 de minute, la telefon, cu sora sa, aflată la lucru în Italia. În jurul orei 10,30, - și martora B - - s-au deplasat în stația de transport în comun, motivat de faptul că și aceasta din urmă intenționa să plece la S întrucât avea de rezolvat unele probleme la o bancă. În timp ce acestea se aflau în stația de autobuz, a apărut inculpatul, cu o bicicletă. - s-a deplasat cu inculpatul spre locuința bunicii, iar pe drum i-a spus acestuia să-i aducă de acasă pașaportul și certificatele de naștere al său și al minorului. Inculpatul s-a deplasat la locuința lui și a revenit cu pașaportul și certificatul de naștere al concubinei, precum și certificatul de naștere al numitului.

În jurul orei 11,00, - a plecat împreună cu martora B - - în orașul S, cu un maxi - taxi. În jurul orei 11,30, acestea au ajuns în Martora și-a rezolvat problemele la bancă, după care s-a reîntors în localitatea, cu mașina preotului din sat, ajungând la domiciliu în jurul orei 12,30.

- s-a deplasat la locuința martorului, de la care l-a sunat pe martorul, solicitându-i să o viziteze.

În jurul orei 13,00, martorul l-a sunat pe martorul, solicitându-i acestuia din urmă să o viziteze pe -, lucru pe care acesta l-a făcut în jurul orei 13,30.

În jurul orei 12,00, martora - - a plecat de la locuința lui, iar în jurul orei 13,00 plecat și martorul.

În jurul orei 12,00, inculpatul a plecat de la locuința lui în localitatea, pentru aoc ăuta pe -, fără ca să o găsească. În jurul orei 13,00 acesta s-a reîntors împreună cu martorul -, față de care afirmat că nu a găsit-o pe concubină și că probabil aceasta era plecată la S pentru a se întâlni cu fostul concubin,. a luat un hanorac și a plecat, spunând că merge la S să o caute pe -.

La locuința martorei au rămas minorii - și -. Ultimul l-a hrănit cu lapte pe minorul.

În jurul orei 13,30, - și - au plecat la barul lui pentru a biliard, lăsându-l pe în casă, după ce au închis ușile locuinței în clanțe, fără a le încuia.

În jurul orei 14,30 - 14,45, minorii - și - au revenit la domiciliul bunicii, constatând că ușa de acces spre camera în care se afla era larg deschisă, iar acesta din urmă era dispărut.

Cei doi martori l-au căutat pe prin casă, anexele gospodărești, curte și grădină, dar nu l-au găsit. - l-a căutat pe minor la locuința tatălui său, precum și a martorei - -, fără ca să-l găsească. În acest timp, martorul - l-a căutat și el pe prin casă, anexe, grădini, pe la rude și cunoștințe, fără a-l găsi.

Martorii - și - susțin că în momentul când au plecat de acasă au lăsat pe dulapul din locuința în care se afla o telecomandă de televizor, precum și pașapoartele lui și. În momentul în care aceștia s-au întors de la barul lui, nu au mai găsit telecomanda televizorului și nici cele două pașapoarte, care dispăruseră în aceeași perioadă de timp în care a dispărut și .

Inculpatul a fost identificat pe raza localității și după ora 13,00, așa cum rezultă din declarațiile martorilor și B - -.

La locuința martorului, - s-a întâlnit cu martorul, în jurul orei 13,30. Aceasta i-a comunicat martorului că și-a făcut documentele pentru a pleca la muncă în Italia, dar că s-a răzgândit întrucât nu avea suma de bani necesară deplasării și asigurării unui loc de muncă. La locuința martorului se afla și martora.

În jurul orei 16,00, la locuința lui și-a făcut apariția inculpatul. Acesta a întrebat dacă - nu se află acolo, martorul infirmând acest lucru. Între timp, - a intrat în camera în care se afla martora. a intenționat să intre în holul locuinței, însă i-a interzis și l-a repezit afară.

În jurul orei 17,00, a ajuns la locuința lui, din localitatea, jud. B, deplasându-se de la S la, cu autoturismul condus de către numitul

În jurul orei 18,00, martorii - și - i-au spus inculpatului că minorul era dispărut de la domiciliu. le-a spus celor doi minori să sesizeze organele de poliție și toți trei s-au deplasat la Postul de Poliție, iar în jurul orei 18,30 martorul - a sesizat organelor de poliție dispariția minorului.

Din declarația martorului - rezultă că acesta l-a întrebat pe inculpat ce știe despre telecomandă, acesta răspunzând că a ascuns-o, fără a motiva de ce anume, iar despre pașapoarte a răspuns că nu cunoaște nimic.

După ce au fost sesizate organele locale de poliție despre dispariția minorului, inculpatul și-a făcut bagajele la locuința lui, spunând că pleacă la apartamentul din S întrucât -,s-a cuplat" cu, fostul ei concubin.

În jurul orei 19,00, un lucrător de poliție s-a deplasat la locuința lui și i-a adus la cunoștință numitei - că fiul său, este dispărut de la domiciliu.

- a dat telefon la Postul de Poliție și s-a convins de dispariția minorului. În jurul orei 21,00, s-au deplasat în loc., cu autoturismul condus de, martorii, însoțiți de -. Aceasta din urmă a fost luată de către organele de poliție cu un autoturism și a participat la operațiunile de căutare a minorului. În jurul orei 21,30, martora a intrat în curtea lui pentru aoî ntreba pe - dacă mai rămâne, timp în care inculpatul a certat-o, a împins-o în niște strujeni și a fugărit-o cu un țepoi.

Organele locale de poliție au sesizat forurile ierarhice, declanșându-se procedurile de căutare ale minorului.

În ziua de 30.09.2006 a fost efectuată cercetarea la fața locului, iar la data de 1.10.2006 s-a procedat la recercetare. Cu acest prilej a fost găsită telecomanda televizorului, ascunsă de inculpat în mai multe obiecte de îmbrăcăminte pe care le pregătise pentru a pleca de la domiciliul martorei. La datele de 1 și 10.10.2006 au fost ridicate de la numitul mai multe obiecte de îmbrăcăminte (un hanorac de culoare neagră, cu dungi orizontale albe, un pulover PNA, de culoare gri, cu modele florale albe, un compleu din pantaloni scurți și maiou din material sintetic de culoare închisă, un maiou alb, bărbătesc, o pereche de pantaloni de trening).

Operațiunile de căutare și scotocire în vederea identificării minorului au continuat în perioada 29.09.2006 - 15.10.2006, conducând la identificarea cadavrului acestuia în ziua de 19.10.2006.

Întrucât au existat contradicții în declarațiile inculpatului cu privire la împrejurările de fapt, organele de urmărire penală au procedat la verificarea sincerității declarațiilor acestuia.

Astfel, inculpatul a reclamat și dispariția telefonului său mobil și a încărcătorului. Întrebat dacă are cunoștințe despre dispariția pașaportului său și al martorului, precum și a telecomenzii și a cărții de identitate a lui din locuința lui, inculpatul a afirmat,cine a luat pașapoartele, a luat și copilul". Inculpatul a mai afirmat că telefonul mobil și încărcătorul acestuia i-au fost date fiicei sale, -, elevă la Școala generală nr. 11 B, pe care o întâlnise ocazional în orașul S, în după - amiaza zilei de 29.09.2006. Aceasta însă a declarat că nu s-a mai întânit cu inculpatul din luna august 2006.

În declarația olografă dată la 1.10.2006 inculpatul declară că a plecat la locuința lui în jurul orei 13,30 din ziua de 29.09.2006, ajungând în centrul localității în circa 10 minute. Întrucât nu a găsit un mijloc de transport cu ajutorul căruia să meargă în orașul S, a consumat o bere la barul, după care s-a deplasat în stația de autobuz, unde a întâlnit două eleve care veneau de la școală ( - și - - ). Inculpatul avea asupra sa pașaportul său, al martorului, cartea de identitate, telefonul mobil, precum și încărcătorul acestuia, pe care le-a ascuns la marginea, sub o conductă de metal, lucru pe care l-a recunoscut în seara de 30.09.2006, în jurul orei 22,00.

Inculpatul a condus organele de poliție la locul unde a ascuns documentele de mai sus, acestea fiind identificate în ambalaje, găsite în apropiere. Întrebat cu privire la neconcordanța afirmațiilor, inculpatul nu a putut oferi explicații referitoare la faptul că a declarat inițial că nu are la cunoștință despre dispariția pașapoartelor, telefonului mobil, încărcătorului și telecomenzii, deși el a fost cel care le-a ascuns sub conducta metalică de la marginea Fermei.

În aceleași împrejurări a dispărut de la locuința martorei și cartea de identitate a martorului, care a fost găsită ulterior, după identificarea cadavrului minorului, lângă gardul din apropierea bucătăriei de vară a martorei, într-un canal în care aceasta depozita din locuință și în care arunca apa provenită de la spălatul rufelor.

Martorii, -, - și - declară că inculpatul nu manifesta sentimente față de minorul, în sensul că nu- hrănea, îngrijea sau schimba și nu încerca să-l liniștească atunci când acesta plângea.

De asemenea, martorii -, - și declară că, în jurul prânzului din ziua de 29.09.2006, inculpatul se afla într-o stare de puternică emoție și surescitare nervoasă datorită convingerii pe care o avea că - îl părăsise, fiind plecată în orașul S, la locuința martorului, pentru a se întâlni cu fostul ei concubin, martorul. Această stare de agitație a inculpatului a fost remarcată și de - în momentul în care l-a văzut pe acesta în stația de transport în comun din centrul localității, inculpatul plimbându-se cu mâinile în buzunare, dând impresia că aștepta pe cineva sau că ar fi căutat ceva.

Față de cele arătate de martori și contradicțiile nejustificate din declarațiile inculpatului s-a procedat la testarea cu tehnica de detecție a comportamentului simulat al acestuia în legătură cu împrejurările dispariției minorului.

Inculpatul a fost supus testării în zilele de 30.09. și 3.10.2006, în cadrul IPJ Conform raportului de cercetare tehnico-științifică chestionarul utilizat la 30.09.2006 a cuprins și întrebările:

-2. Cu privire la dispariția lui, ai de gând să spui adevărul? răspuns: DA

- 4. Pe 29 sept. tu l-ai luat pe? - răspuns NU.

- 7. Tu l-ai ascuns pe? - răspuns NU.

- 9. unde este acum? - răspuns NU.

Interpretarea biodiagramelor poligraf a evidențiat că răspunsurile inculpatului la întrebările 2, 4, 7 și 9, relevante cauzei, au produs note specifice comportamentului simulat.

utilizat la 3.10.2006 a cuprins și întrebările:

- 3. Cu privire la dispariția lui, ai de gând să spui adevărul? - răspuns DA.

- 5. În după-amiaza de vineri, i-ai făcut vreun rău lui? - răspuns NU.

- 8. Vineri, 29 sept. ai ieșit din curte de la, ducând copilul cu tine? - răspuns NU.

- 10. precis unde este acum? - răspuns NU.

Interpretarea biodiagramelor poligraf a evidențiat că răspunsurile inculpatului la întrebările 2, 4, 7 și 9, relevante cauzei, au produs note specifice comportamentului simulat. Din același raport de constatare tehnico - științifică a rezultat că în evoluția diagramelor poligraf, corespunzătoare răspunsurilor inculpatului, la întrebările relevante cauzei au fost evidențiate modificări psihofiziologice semnificativ - caracteristice reactivității emoționale, care au condus la concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului.

Din raportul de expertiză privind detecția psihologică a comportamentului simulat nr. -/9.11.2006 al Inspectoratului de Poliție al Județului B - Serviciul Criminalistic rezultă că la data de 9.10.2006 inculpatul a fost supus examinării cu tehnica poligraf, pe baza consimțământului acestuia.

utilizat la 30.09.2006 a cuprins și întrebările:

- 4. sigur cine l-a luat pe de acasă, vineri - 29.09.06?

NU.

- 6. Vineri -29.09.06 tu l-ai luat pe de acasă? NU.

- 9. Tu l-ai omorât pe? NU.

- 11. sigur unde este în momentul de față? NU.

În cadrul testului,de tensiune", inculpatul a prezentat clar indicii de nesinceritate la următoarele întrebări:

-, Pe l-ai dus în S?". Răspuns NU.

-,L-ai strâns pe gât pe?" Răspuns NU.

-,L-ai îngropat pe?" Răspuns NU.

În evoluția diagramelor poligraf, răspunsurile corespunzătoare întrebărilor relevante cauzei au prezentat modificări ale stresului emoțional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat.

- a fost și ea supusă la testarea cu tehnica de detecție a comportamentului simulat la data de 1.10.2006, în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție

Din raportul de constatare tehnico - științifică a rezultat că în evoluția diagramelor poligraf corespunzătoare răspunsurilor lui - la întrebările relevante cauzei nu au fost evidențiate modificări ale stresului emoțional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat.

La 18.10.2006, în cadrul IPJ B, a fost testat cu tehnica de detecție a comportamentului simulat.

Din raportul de constatare tehnico - științifică întocmit a rezultat că diagramele poligraf corespunzătoare răspunsurilor lui la întrebările relevante cauzei nu au putut fi interpretate întrucât acesta a fost areactiv.

La 19.10.2006 a fost testat cu tehnica de detecție a comportamentului simulat.

Din raportul de constatare tehnico - științifică întocmit de JBa rezultat că diagramele poligraf corespunzătoare răspunsurilor lui la întrebările relevante cauzei nu au evidențiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivității emoționale care să conducă la concluzia detecției comportamentului simulat al acestuia.

La 19.10.2006 a fost testat cu aceeași tehnică de detecție a comportamentului simulat .

Din raportul de constatare tehnico - științifică rezultat că diagramele poligraf corespunzătoare răspunsurilor lui la întrebările relevante cauzei nu au evidențiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivității emoționale care să conducă la concluzia detecției comportamentului simulat al acestuia.

În baza indiciilor și datelor existente, de la Ja lunii octombrie 2006 căutările și scotocirile în vederea identificării minorului au fost orientate în zona orașului S, unde au acționat polițiști, jandarmi și.

La data de 19.10.2006, în jurul orei 15,00, mai mulți lucrători de poliție, însoțiți de martorul, au efectuat verificări și scotociri în vederea identificării minorului, deplasându-se pe terenul agricol din zona de est a orașului S, în zona stației de pompare a apei, aflată pe partea dreaptă a 29, S -, în partea a drumului aflându-se de gunoi a orașului. La circa 500 metri de limita orașului și la 150 metri dreapta de 29, S -, a fost găsit un puț de colectare - desecare a apelor, în apropierea unui drum agricol care face legătura dintre și stația de pompare a apei orașului Puțul era confecționat din două tuburi de beton, cu diametrul de 1 metru, adâncimea 2 metri și înălțimea 1 metru, măsurate la nivelul solului. La fundul puțului a fost găsită vegetație formată din plante uscate, care acoperea 3 saci din rafie, ce degajau un miros puternic de cadavru în putrefacție. În urma scoaterii resturilor de vegetație, într-unul din saci a fost găsit cadavrul unui câine, în alt sac cadavrul unui, iar în ultimul sac, scos din fundul puțului, se afla cadavrul unui copil, având lipsă extremitățile antebrațelor și gambelor, globii oculari și organele genitale externe. Sacul era din rafie, de culoare albă, cu aspect umed și murdar, în stare avansată de degradare, fiind legat la gură cu un prosop flaușat, având fondul de culoare alb murdar, iar la una din extremități dungi de culoare galben, bleu și. Cei trei saci au fost scoși din puț de către martorul, care a dezlegat prosopul de la sacul în care se afla cadavrul copilului.

În urma examinării cadavrului s-a constatat o stare avansată de putrefacție a acestuia și o modificare rapidă culorii spre maro - negru. În zona capilară pielea era desprinsă pe circa 1/3 din suprafață. În zona occipitală a fost găsit un spic de porumb cu urme de sol.

Examinând capetele extremităților membrelor superioare și inferioare, s-a constatat că acestea prezentau aspecte de rupere a segmentelor osoase, cu excepția brațului stâng, care a fost desprins din articulația cotului.

a fost transportat la Spitalului orășenesc S pentru efectuarea necropsiei, prelevându-se fire de păr din zona capilară și sânge, în vederea determinării profilului genetic al acestuia.

, cu dimensiunile de 90/40 cm, din material textil flaușat, culoare de fond alb murdar, cu dungi și model floral la unul din capete, a fost ridicat în vederea continuării cercetărilor.

La 20.10.2006 cadavrul a fost prezentat pentru recunoaștere lui -, aceasta declarând că existau elemente suficiente după care să-și dea seama că acesta aparținea fiului său,.

La 21.10.2006, cadavrul a fost prezentat inculpatului pentru identificare, dezvelindu-se pânza acoperitoare de pe cap și bust. nu a făcut nici o declarație asupra identității cadavrului, afirmând că nu are cunoștință asupra locului unde s-ar afla minorul.

Din raportul de necropsie al Serviciului de Medicină Legală B au rezultat următoarele:

- cadavrul aparținea unui copil în stare de putrefacție, cu emfizem generalizat, tegumente cafenii, având dimensiunile de 57 cm, trunchi și cap, 17 cm la nivelul coapselor și o greutate de aproximativ 12 kg. avea lipsă organele genitale externe, cu margini boselate și prezenta un rest din corpii cavernoși. De asemenea, cadavrul prezenta lipsa globilor oculari și:

,- la secțiunea antebrațului drept, margini netede și dezarticulare cu prezența intactă a extremității humerusului (nu s-au constatat infiltrate sanghine după spălarea tranșei);

- secțiune a antebrațului stâng cu margini netede și lipsa cubitusului și radiusului din articulație (fără infiltrate sanghine);

- secțiune a membrului inferior drept la nivelul genunchiului, cu margini netede, fără infiltrate sanghine și dezarticulare a femurului la nivelul cartilagiului inferior de creștere;

- secțiune a membrului inferior stâng, cu marginile tranșei netede, fără infiltrate sanghine după spălare și 1/3 superioară a tibiei cu așchierea neregulată a fragmentului rămas;

- orificiul anal întredeschis, fără semne de violență evidente, cu perineul intact".

La examenul extern nu s-au constatat semne de violență.

La examenul intern, cavitatea craniană prezenta o depolisare de epiderm, cu dezarticulare a oaselor craniene pe suturile fronto - temporo - parietale și occipito - temporale.

osos a fost integru.

Au fost recoltate fragmente organice pentru examenele complementare și transmise Institutului de Medicină Legală Toate fragmentele de țesuturi și organe trimise spre examinare au fost într-o stare avansată de putrefacție, stadiu la care a fost imposibilă precizarea prezenței vreunui infiltrat hemoragic pe țesuturile moi sau eventuale leziuni organice (buletin de analiză 4633/9.11.2006 al Institutului de Medicină Legală I).

toxicologice nu au pus în evidență benzodiazepine, barbiturice, fenotiazine, cupru și compuși ai acestuia sau alcool metilic.

Din buletinele de analiză toxicologică 1217, 1218 și 1219/20.10.2006, ale Serviciului de Medicină Legală B, rezultă că alcoolemia, din ficat, a fost de 1,60 %

Din buletinul de analiză 2363/7.11.2006 al I rezultă că alcoolemia la nivelul ficatului a fost de 0,70 %

Examenul microscopic al țesuturilor și organelor prelevate nu au putut produce concluzii ale mecanismului tanato - generator. În aceste condiții, s-a concluzionat:

,- cadavrul aparține unui copil de sex masculin, în vârstă de aproximativ 2 ani, după datele morfologice;

- datorită stării avansate de putrefacție, cauzele decesului nu au putut fi precizate;

- cadavrul a prezentat depesarea extremităților membrelor superioare și inferioare, enucleerea globilor oculari și lipsa organelor genitale externe, al căror caracter, vital sau post-mortem, nu a putut fi stabilit;

- cu excepția leziunilor de depesare, nu s-au constatat leziuni vizibile de violență, în condițiile stării de putrefacție,.

În aceste împrejurări, au fost solicitate avizele Institutului de Medicină Legală I asupra concluziilor medico - legale. Adresa 4716/4.12.2006 a Institutului de Medicină Legală Iap recizat următoarele:

,- deși nu s-a putut stabili o cauză de deces datorită putrefacției, modul de abandonare a cadavrului sugerează o moarte violentă;

- gradul de putrefacție a cadavrului, funcție de spațiul unde a fost găsit sau unde ar fi stat anterior și condițiile meteo corespunzătoare lunii octombrie, coincide cu data dispariției minorului;

- în organe nu s-au constatat substanțe toxice iar diferența mare între cele două dozări ale alcoolului fac plauzibilă ipoteza unor artefacte de dozare, datorită putrefacției;

- examenul histopatologic nu a putut fi lecturat datorită putrefacției;

- depesajul extremităților membrelor superioare și inferioare, după aspectul iconografic din planșele fotografice, atestă că s-a produs după moarte și nu exclude a fi produs de animale, dacă se va elimina varianta producerii ca intenție de depesaj;

- pentru cercetarea planctonului acvatic se impunea recoltarea de măduvă osoasă, ceea ce nu este exclus a se recolta prin exhumarea cadavrului;

- examinarea foii de observație a suspectului agresor efectuată la Spitalul de Psihiatrie B și apoi expertizarea sa medico - legală psihiatrică vor putea aduce elemente de anchetă suplimentare".

Având în vedere că la data dispariției, minorul era îmbrăcat cu un tricou, o bluză tip hanorac, o pereche de pantaloni, având pe cap un batic și fiind încălțat cu adidași, iar la data la care a fost identificat cadavrul acestuia era dezbrăcat și depozitat într-un sac din rafie intact și legat la gură cu un prosop, fără a fi constatate acțiuni ale animalelor rozătoare la nivelul urechilor, nasului, feței și în general a părților descoperite ale corpului, la 12.12.2006 au fost solicitate explicații suplimentare Institutului de Medicină Legală I.

Cu adresa nr. 4716/18.12.2006, Institutul de Medicină Legală Iac oncluzionat că depesajul a fost atipic, fără argumente de certitudine care să ateste producerea sa ca intenție de depesaj sau rezultatul acțiunii animalelor rozătoare.

După identificarea cadavrului s-a procedat la examinarea prosopului cu ajutorul căruia era legat la gură sacul de rafie în care se afla acesta. Cu acest prilej, de pe fața prosopului a fost ridicat un fir de ață de culoare neagră, în lungime de 9 cm. a fost prezentat pentru recunoaștere numitei -, martorilor și.

Așa cum rezultă din declarațiile lui - și ale martorilor, și, prosopul a fost adus de către, în luna februarie 2006, la locuința lui. - a pus prosopul la spălat și l-a decolorat datorită folosirii unei cantități mari de clor. În primăvara și vara anului 2006 prosopul a fost folosit pentru ștersul picioarelor și era pus afară, pe cerdacul locuinței lui, în apropierea scărilor de acces în locuință.

Martorii și au declarat că până în seara de 29.09.2006 prosopul s-a aflat pe cerdacul casei, acesta dispărând din ziua de 30.09.2006. a declarat că în seara de 29.09.2006 a folosit prosopul, pe care l-a lăsat pe prima treaptă a pragului de intrare în locuință, iar în seara de 30.09.2006 nu a mai găsit prosopul arunci când l-a căutat pentru ștersul picioarelor.

La 20.10.2006 s-a fost solicitat Tribunalului Botoșani eliberarea unor autorizații de percheziție domiciliară la locuințele și anexele inculpatului și martorilor și.

La 20.10.2006, în prezența inculpatului și a martorilor asistenți și, a fost efectuată percheziția domiciliară la locuința lui. Cu acest prilej au fost identificate mai multe obiecte și bunuri, care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor (cuțit cu din material plastic de culoare mov, cuțit cu din plastic de culoare galbenă, o cămașă bărbătească, o pătură din PNA, două cuțite cu mânere din plastic de culoare neagră, o lamă de cuțit). În holul locuinței a fost identificat un fotoliu, sub care se află o placă din material lemnos. Sub aceasta, în structura blocului a fost găsit un orificiu de circa 40/50 cm, prin care se pătrundea în subsolul scării blocului. Din subsol existau mai multe posibilități de ieșire realizate prin îndepărtarea unor porțiuni din temelia blocului, atât pe latura laterală, de N-E a scării B, cât și pe latura din Saa cesteia, în exterior fiind amenajat un porumbar. De asemenea, pe acoperișul blocului a fost identificat un porumbar, aparținând inculpatului. Partea de nord a celor două scări ale blocului nr. 10, în care locuia inculpatul, mai avea două orificii de ieșire din subsol. scărilor B și A ale blocului 10 erau inundate cu o în decliv dinspre scara B spre scara

La 20.10.2006 a fost efectuată percheziția domiciliară și la locuința numitului, precum și la anexele acesteia, în prezența doi martori asistenți, întocmindu-se proces - verbal și planșă fotografică. La aceeași dată, a fost efectuată percheziția domiciliară la locuința martorului și a anexelor acesteia.

A fost identificată și audiată martora, care locuiește în S, str. -. -, nr. 13, - 2,. 13. Aceasta este vecină cu scara blocului în care locuiește. Martora declară că într-o seară, după orele 20,00, și anterior datei de 10.10.2006, în momentul în care a trecut pe lângă scara Bab locului 10, în drum spre un magazin alimentar, a văzut în subsol, prin orificiul aflat în partea laterală dreapta a scării, lumină provenind de la un. și-a dat seama că lumina provenea de la un, și nu de la o lanternă, întrucât aceasta nu se.

Martora Iad eclarat că este vânzătoare la magazinul,BONGO 2", situat pe str. -. -, din apropierea Spitalului Orășenesc Aceasta declară că îl cunoaște foarte bine pe, care era client al magazinului. susține că, într-o seară, anterior datei de 10.10.2006, în jurul orelor 22,00, în timp ce se afla singură în magazin, a fost vizitată de inculpat, care i-a solicitat o pereche de mănuși de menaj și o sticlă cu conținut de clor. Întrucât martora nu avea de vânzare mănuși menajere, inculpatul a refuzat să cumpere clorul.

- - este gestionară la magazinul cu profil mixt, aparținând SRL S, situat pe str. -. -, în fața imobilului în care se află Judecătoria Săveni. Martora îl cunoaște foarte bine pe inculpat întrucât a locuit mai mult timp într-un apartament situat pe aceeași scară a blocului în care a locuit și acesta. Aceasta declară că într-una din serile de 9 sau 11.10.2006, la orele 21,35, inculpatul a intrat în magazin, în timp ce nu mai erau alte persoane. Acesta a solicitat să cumpere o pereche de mănuși de menaj și o sticlă cu conținut de clor. Martora i-a spus că nu are mănuși de menaj la vânzare și că poate să-l servească doar cu clor. Inculpatul a întrebat unde poate găsi mănuși de menaj, iar - - l-a îndrumat să meargă la supermarketul,SMARD", aflat în spatele sediului Judecătoriei Săveni. La plecare, inculpatul întrebat cât e ora, motiv pentru care martora a reținut cu exactitate timpul în care a fost vizitată de. Martora l-a văzut pe inculpat plecând spre supermarket și după circa 10 minute l-a văzut trecând prin fața magazinului, având în mână un obiect de forma unui baton de, însă nu a mai intrat în magazin pentru a cumpăra clor.

În cauză au fost audiate martorele - casieră la supermarketul,SMARD" și - vânzătoare la aceeași unitate. Acestea au declarat că la începutul și sfârșitul lunii octombrie au avut, la vânzare, în magazin, mănuși de menaj ate, inclusiv modelul având culoarea galbenă la exterior și culoarea albă la interior, codificate cu nr. 4473 și 7709, așa cum rezultă din procesul - verbal de verificare întocmit 31.10.2006 și bonurile de vânzare. Operațiunile de verificare și investigare au fost efectuate la mai multe unități comerciale de pe raza orașului S, pentru a identifica dacă au existat la comercializare mănuși de menaj pe raza localității, rezultatul fiind cel consemnat în procesul - verbal din 25.10.2006.

La 14.11.2006, inculpatul a declarat că după dispariția lui la 29.09.2006, nu a fost la nici un magazin din orașul S sau localitățile limitrofe pentru a cumpăra mănuși de menaj sau clor.

La sfârșitul lunii octombrie 2006 organele de poliție au procedat la scoaterea apei și a resturilor menajere din subsolul blocului 10 de pe str. -. -, din orașul S, jud. B, unde a locuit inculpatul. este comun scărilor A și B și era inundat cu apa menajeră provenită de la apartamentele locatarilor.

În prezența martorilor și, în ziua de 31.10.2006, s-a procedat la scoaterea apei din subsol. În jurul prânzului, aceștia au pătruns pe la scara A în subsolul blocului. Între scările A și B aceștia au identificat, plutind pe suprafața apei, o pereche de mănuși de menaj, ate, întoarse pe dos, pe partea exterioară fiind de culoare albă, iar pe cealaltă parte de culoare galbenă, pe care le-au scos în afara subsolului. menajere au fost scoase de pe mâini fără a fi întoarse, având degetul mijlociu al mâinii stângi și degetul arătător al mâinii drepte nedesfăcute complet, ceea ce a permis menținerea de probe biologice în godeurile acestora.

În aceeași zonă, tot pe suprafața apei și foarte aproape de mănușile menajere, martorii au identificat un sac din rafie, de culoare albă, pe care l-au scos afară. În sacul din rafie se aflau un tricou pentru copii, cu mâneci scurte și guler de culoare bej, cu dungi de culoare gri și bej, un hanorac pentru copii, cu și mâneci lungi, tricotat mecanic, culoare roșie, cu dungi orizontale, de culoare galben și și un batic de damă de formă triunghiulară, împăturit în două, din material textil, pe fond alb, cu model floral de culoare și gri. În batic au fost găsite două fragmente de țesut organic culoare alb - gri, de formă, cu diametrul de 2 cm, asemănătoare globilor oculari.

Obiectele de îmbrăcăminte au fost prezentate pentru recunoaștere mai multor persoane. - a recunoscut baticul, tricoul și hanoracul, găsite în sacul din rafie de la subsolul blocului în care locuia inculpatul, ca aparținând victimei. Martora - - a recunoscut baticul și hanoracul cu care era îmbrăcat minorul în ziua de 29.09.2006. Aceasta nu a recunoscut tricoul întrucât minorul era îmbrăcat cu acesta pe sub hanorac. Martora a recunoscut obiectele de îmbrăcăminte cu care era îmbrăcat. Aceasta declară că baticul identificat în subsolul blocului, care-l purta pe cap minorul, era al său și-l recunoaște fără nici un dubiu.

La 1.11.2006 a fost solicitată Tribunalului Botoșani eliberarea unei noi autorizații de percheziție domiciliară la locuința și anexele inculpatului.

La data de 1.11.2006, în prezența a doi martori asistenți, a fost efectuată o nouă percheziție domiciliară la locuința inculpatului. Cu ocazia cercetării băii, pe pervazul inferior al geamului, a fost identificat un prosop de culoare bleu, uzat, iar pe tocul geamului un prosop de mână, de culoare portocalie și un cuțit din inox, cu o lungime de 18,5 cm, lama fiind de 8,5 cm. Cuțitul a fost pus într-un plic tip, de culoare bej și așezat lângă trusa criminalistică aflată în holul apartamentului inculpatului.

După terminarea percheziției domiciliare, inculpatul a solicitat permisiunea de a-și lua bunuri de îmbrăcăminte pentru schimb, ulterior cerându-i-se să verifice personal sistemele de închidere al ferestrelor tuturor încăperilor. Inculpatul a ieșit din dormitorul de lângă bucătărie și a intrat în baie, verificând sistemul de închidere al geamului. Inculpatul a revenit în hol, a pus bucata de pe orificiul de intrare în subsol, deasupra acesteia a așezat fotoliul, după care a mutat o grămadă de scule dinspre peretele celui de al doilea dormitor în locul unde se afla fotoliul. Trecând pe lângă trusa criminalistică, inculpatul a luat o de hârleț, precum și plicul în care se afla ambalat cuțitul ridicat de pe geamul din baie. După ce s-a cățărat cu picioarele pe capătul căzii dinspre ușa de acces în baie, a aruncat plicul în care se afla cuțitul în masca din material plastic a țevilor conductoare de apă pluvială și menajeră. Acest aspect a fost văzut de către martorul, procedându-se la identificarea plicului în care se afla ambalat cuțitul în masca din plastic a țevilor de apă.

În legătură cu cele de mai sus, inculpatul a declarat că a încercat să ascundă cuțitul identificat în baie întrucât era singurul cuțit care îi mai rămăsese în casă.

La data de 3.11.2006 a fost reluată percheziția domiciliară la locuința inculpatului, folosindu-se pentru examinarea băii și o lampă tip, de mare putere (30.000 W). Cu acest prilej au fost identificate și ridicate mai multe bunuri.

La 17.10.2006 s-a procedat la examinarea criminalistică a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului, pe care acesta le purta la 29.09.2006, respectiv un pulover de PNA, de culoare gri, cu dungi de culoare neagră, maro și gri închis, precum și o pereche de pantaloni din trening de culoare bleumarin, rezultatul fiind consemnat în procesul - verbal aflat dosar fila 188, vol. III.

Cu ocazia cercetării la fața locului din 30.09.2006, efectuată la locuința lui, au fost ridicate urme dactiloscopice. Comparațiile acestora cu impresiunile dactiloscopice prelevate de la -, - și - au dat un rezultat negativ.

După data de 19.10.2006 au fost prelevate urme biologice, de comparație, în vederea efectuării unor expertize genetice, biocriminalistice și biologice.

Din raportul de constatare tehnico - științifică întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au rezultat următoarele:

Au fost puse la dispoziție probe biologice de referință recoltate de la cadavrul identificat la 19.10.2006, precum și de la numiții -, și. De asemenea, au fost puse la dispoziție:

- prosopul cu care a fost legat sacul în care a fost găsit cadavrul;

- eșantion de pătură ridicat din locuința lui;

- cămașa ridicată din locuința lui;

- 4 cuțite ridicate din locuința lui, cu ocazia percheziției domiciliare;

- un cearșaf ridicat din locuința lui;

- un hanorac ridicat din locuința lui;

- un tricou ridicat din locuința lui;

- o geacă din material impermeabil ridicat din locuința lui;

- un hanorac pentru copii, de culoare crem, ridicat din locuința lui;

- 7 cuțite ridicate din locuința lui;

- o pereche de pantaloni blue - geans ridicați din locuința lui;

- probe de cenusă ridicate din curtea locuinței lui.

cu ajutorul căruia a fost legat sacul în care a fost găsit cadavrul a prezentat profile genetice identice cu cel al probei biologice de referință recoltată de la minorul.

de pătură ridicat din locuința lui a prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la inculpat.

ridicat din locuința lui a prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la.

tip blues - geans ridicați din locuința lui au evidențiat un profil genetic ce aparține unei persoane de sex masculin necunoscută.

Probele biologice recoltate de la - atestă că acestea aparțin mamei minorului, cu un indice de maternitate de 7.440.000.

Din raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică al Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au rezultat următoarele:

Au fost puse la dispoziție:

- de metal ridicat de la locuința lui;

- din metal de la orificiul de scurgere a apei de pe pardoseala din B locuinței numitului;

- probă ridicată de pe partea interioară a căzii din B locuinței lui;

- probă ridicată de pe pervazul geamului de la B locuinței lui;

- două probe ridicate de pe pardoseala de sub cada din B locuinței lui;

- depozit subunghial recoltat de la.

Cele două probe ridicate de pe pardoseala de sub cada din B locuinței numitului au prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la .

Depozitul subunghial recoltat de la numitul a prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată.

Din raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică nr. -/3, din 20.11.2006 al Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au rezultat următoarele:

Au fost puse la dispoziție:

- prosop de culoare portocalie ridicat de la locuința numitului;

- prosop de culoare, ridicat din locuința lui;

- prosop de culoare portocalie, cu dungi albastre, ridicat de la locuința lui;

- prosop de culoare albastră, ridicat de la locuința lui;

- cuțit ridicat din B locuinței lui ;

- o pereche de mănuși menajere, ridicate din subsolul locuinței lui;

- tricou ridicat din subsolul locuinței lui;

- batic ridicat din subsolul locuinței lui;

- hanorac ridicat din subsolul locuinței lui;

- doi globi oculari ridicați din subsolul locuinței lui;

- fragmente de carton și sol, ridicate din subsolul locuinței lui.

de culoare portocalie, cu dungi albastre, ridicat de pe pervazul geamului din B locuinței inculpatului, a prezentat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim două persoane. genetic al probei biologice de referință recoltată de la inculpat este inclus în acest amestec.

Cuțitul de inox ridicat de pe pervazul geamului din B locuinței inculpatului a prezentat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim trei persoane. genetic al probei biologice de referință recoltată de la inculpat este inclus în acest amestec.

oculari ridicați din subsolul locuinței numitului au prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la.

de regăsire al acestui profil genetic este de 5,69 x 10^{- 16}la un grup de populație mai mare de 1.760.000.000.000.000 indivizi, în care acest profil genetic este unic.

Cu privire la perechea de mănuși identificată în subsolul blocului locuinței inculpatului, s-a procedat la colectarea separată a lichidului existent în godeurile fiecărui deget, așa cum au fost mănușile întoarse, iar după filtrarea și colectarea reziduurilor au fost efectuate teste de stabilire a naturii urmelor biologice, precum și preparate citologice. a fost pozitivă în cazul lichidului prelevat din godeul corespunzător degetului mijlociu al mâinii stângi și slab pozitivă în cazul lichidului prelevat din godeul corespunzător degetului arătător al mâinii drepte.

Analiza probelor biologice a evidențiat un amestec de profile genetice ce provin de la minim două persoane. genetic al probei biologice de referință recoltate de la inculpatul este inclus în acest amestec. În urma calculelor biostatistice rezultă că inculpatul are de 109.649.122.807 ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, ceea ce înseamnă că profilul genetic al unei alte persoane care ar putea să-l substituie pe inculpat are șansa să se regăsească la un număr mari mare de 109.649.122.807 indivizi.

De asemenea, examinarea microurmelor prelevate de pe suprafața interioară a mănușilor (inițial parte exterioară a acestora) a evidențiat o reacție pozitivă.

Analiza probei biologice a evidențiat un amestec de profile genetice ce provin de la minim trei persoane. genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la inculpatul și sunt incluse în acest amestec. În urma calculelor biostatistice rezultă că are de 14.388.489.208 ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, ceea ce înseamnă că profilul genetic al unei alte persoane care ar putea să-l substituie pe minor are șansa să se regăsească la un număr mari mare de 14.388.489.208 indivizi.

Probele biologice de referință recoltate de la, și nu au fost procesate întrucât nu au fost obținute rezultate care să necesite excluderea acestor persoane.

Raportat la numărul de locuitori ai țării noastre, cât și cel al planetei, probabilitatea de excludere a profilelor genetice aparținând inculpatului și victimei identificate pe mănușile ate este practic exclusă.

Pe parcursul procesului de ambalare, transport și desfacere la vânzare este posibil ca mănușile să fi intrat în contact și cu alte persoane sau biologice.

În total, au fost prelevate și trimise pentru expertizare un număr de 286 de probe biologice, din care au fost folosite 21 de probe, restul fiind nerelevante pentru cauză.

S-a procedat la ridicarea de eșantioane de apă și sol din zona mlăștinoasă, ", iazul Fermei și subsolul blocului nr. 10 din str. -. - S, care au fost trimise pentru efectuarea unei expertize biocriminalistice de comparație cu probele de sol aflate pe spicul de porumb identificat în zona occipitală a cadavrului lui.

Din raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică nr. -/6, din 13.02.2007, al Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au rezultat următoarele:

Pe fragmentele vegetale (spicul de porumb) au fost identificate urme de sol. Datorită cantității insuficiente, nu s-a putut constitui o matrice reprezentativă a solului pentru a fi efectuate examinări comparative cu celelalte probe de sol. De altfel, examinarea comparativă a urmelor de apă și sol recoltate din zona mlăștinoasă,", iazul Fermei, subsolul blocului nr. 10 din str. -. - S, precum și spicul de porumb din sacul în care a fost găsit cadavrul, nu ar fi dus la identificarea particularităților specifice urmelor materiale din subsol, atâta timp cât de mai mulți ani deșeurile rezultate din apa menajeră folosită de locatarii celor două scări era scursă în subsool.

În perioada 20.10 - 7. 11.2006 inculpatul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie B, cu 7752, cu diagnosticul de,tulburare de personalitate de tip instabil - emoțional". Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a rezultat că inculpatul prezintă diagnosticul de,,tulburare de personalitate de tip instabil - emoțional", fapta pentru care a fost cercetat fiind comisă cu discernământ.

După identificarea obiectelor de îmbrăcăminte și a globilor oculari ai minorului, în ziua de 31.10.2006, și efectuarea percheziției domiciliare la locuința inculpatului, din data de 1.11.2006, în noaptea următoare inculpatul a fugit din Spitalul de Psihiatrie B, unde era internat pentru efectuarea expertizei, fiind identificat în seara de 3.11.2006, în jurul orelor 19,00, în locuința martorului, din nu a oferit explicații asupra motivelor pentru care a părăsit spitalul de psihiatrie.

Prin ordonanța din 18.01.2007 a fost solicitată Serviciului de Medicină Legală B efectuarea unei expertize psihiatrice.

Din raportul de expertiză medico - legală psihiatrică nr. 18/8.02.2007, al Serviciului de Medicină Legală B, a rezultat că inculpatul prezintă diagnosticul de,tulburare de personalitate de tip instabil - emoțional", fapta pentru care este cercetat putând fi comisă cu discernământ.

În aceste împrejurări, la 9.02.2007 a fost solicitată avizarea raportului de expertiză psihiatrică de către Institutul de medicină Legală Având în vedere că inculpatul intrase în refuz de hrană și a declarat că nu se poate prezenta pentru examinare, Institutul a comunicat imposibilitatea efectuării unei noi expertize.

În perioada 4 - 5.10.2006 (înaintea identificării cadavrului minorului ) inculpatul a fost evaluat psihologic, folosindu-se ca metode psiho-diagnostice interviul clinic și teste proiective.

Din expertiză a rezultat că inculpatul a locuit, în concubinaj cu - aproximativ 3 luni, neîmpăcându-se sufletește cu trecutul acesteia (întreținând relații sexuale cu diferiți bărbați, contra unor foloase materiale). Cei doi concubini au locuit împreună cu minorul în apartamentul inculpatului, din S, după care s-au mutat în localitatea, la casa bunicii. Această mutare a fost determinată de faptul că în S cei doi erau deranjați periodic de numitul, - având de clarificat unele probleme din trecutul său. Cu aproximativ două săptămâni înainte de dispariția copilului, între și - au apărut neînțelegeri determinate de intenția mamei minorului de a se întoarce la fostul concubin,. În această perioadă, a adoptat un comportament cu tendințe masochiste, acceptând situația umilitoare la care era expus, gen întâlniri cu fostul concubin al lui -, la care acesta era prezent, sau împachetarea demonstrativă a lucrurilor personale, cu intenția de aoa menința cu părăsirea, la indiferența ei față de aceste gesturi și revenirea inculpatului asupra deciziei.

a intenționat să o părăsească pe -, care s-a mutat la tatăl său, dar în urma intervenției lui, cei doi au reluat traiul în comun.

Întregul traseu comportamental și decizional al inculpatului s-a desfășurat pe fondul unei dorințe de a fi,omul bun" în ochii tuturor, ascunzând în subsidiar o tendință narcisistă a personalității sale, cu elemente vizibile de egoism, egocentrism și dificultăți de adaptare psiho - socială.

În ziua dispariției copilului, inculpatul era nervos, agitat, pe fondul plecării lui - la fostul concubin,.

Inculpatul nu a avut prieteni, iar contactele sale sociale s-au limitat la persoanele fizice cărora le-a prestat activități gospodărești. Este un individ cu dificultăți de adaptare și cu percepții deficitare asupra propriei persoane.

Are o structură cu decompensare de tip nevrotic, cu dificultăți de percepere obiectivă a realității și elemente de tip obsesiv.

În jurul vârstei de 7 ani a suferit un eveniment traumatic provocat de mama sa, care a vrut să-i ardă cavitatea bucată cu o țigară aprinsă atunci când l-a surprins că avea intenția de a fuma. În jurul vârstei de 17 ani a suferit o altă traumă, apărută în relaționarea cu un model feminin, altul decât cel matern.

Inculpatul a perceput începerea vieții sexuale ca un moment traumatizant, care a marcat evoluția sa ulterioară. Acesta a manifestat un complex de inferioritate legat de potența și comportamentul său sexual, ceea ce determinat compensarea acestui sentiment, prin a face lucrurile cât mai bine pentru a fi pe placul celor din jur. Pe fondul unei frustrări accentuate de tandrețe, specifice unei structuri de tip feminin, conflictualitatea era resimțită de inculpat doar pe plan interior, cu o slabă energie acțională și neputința de aop edepsi pe și fostul concubin al acesteia, decât indirect, prin intermediul copilului, care devine mijlocul prin care-și face singur dreptate, fiind marcat de o suspiciune și gelozie constantă.

Inculpatul manifestă un calm aparent, care crește odată cu expunerea dovezilor împotriva sa, ceea ce în plan interior determină o creștere a tensiunii psihice, epuizarea sa psihică fiind materializată prin nevoia de somn.

În cursul evaluării inculpatul a repetat mecanic faptul că nu știe nimic despre dispariția copilului, dar preocuparea sa se referea la relația cu -, ceea ce denotă conflictualitatea internă a subiectului, cât și dificultățile sale reale de cooperare.

Instanța va reține situația de fapt și vinovăția inculpatului în temeiul următoarelor mijloace de probă:

- proces - verbal de cercetare la fața locului și planșe foto ( 2 - 20, vol. I);

- proces - verbal de cercetare a locului faptei + planșe foto ( 45 - 71, vol. I);

- proces - verbal de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte + planșe foto (138 - 148, vol. I);

- proces - verbal de identificare + planșe foto ( 159 - 157);

- procese - verbale de căutare și scotocire a minorului + planșe foto (163 - 236, vol. I);

- proces - verbal de depistare ( 4, vol. II);

- proces - verbal de cercetare la fața locului + planșe foto ( 5 - 22, vol. II);

- copii certificat naștere + fișa de consultații medicale ( 23 - 32, vol. II);

- procese - verbale de identificare a cadavrului ( 34 - 36, vol. II);

- raport de necropsie ( 37 - 41, vol. II);

- avizul I ( 42 - 45, vol. II);

- proces - verbal de examinare a prosopului ( 46);

- proces - verbal de identificare prosop de către - + planșă foto ( 48 și 57, vol. II);

- declarația martorului ( 49 - 51, vol. II, 75 ds. fond );

- declarația martorului + planșă foto ( 53 - 56,. 50 ds. fond);

- declarația părții civile - ( 58 - 61, vol. II, 42 ds. fond);

- proces - verbal de prezentare spre recunoaștere prosop + planșă foto ( 62 - 66, vol. II);

- proces - verbal recunoaștere prosop ( 68 - 72, vol. II);

- declarații martor ( 73 - 79, vol. II, 47 ds. fond);

- proces - verbal recunoaștere prosop - + declarații de martori ( 83 - 85, vol. II);

- declarații martor ( 86 - 94,vol.II, 49 ds.fond);

- declarații martor - ( 95 - 96, vol. II, 44 ds. fond);

- declarații martoră - - ( 97 - 100, vol. II, 46 ds.fond);

- declarații martoră ( 101 - 104, vol. II, 43 ds. fond);

- declarație martoră ( 105 - 112, vol. II, 48 ds.fond);

- declarație martoră B - ( 113, vol. II, 74 ds.fond);

- declarație martoră ( 114, vol. II, 145 ds. fond)

- declarații martor ( 115 - 118, vol. II, 45 ds.fond);

- scotocire resturi gunoaie ( 119, vol. II);

- examinare obiecte de îmbrăcăminte a victimei ( 139 - 140, vol. II) și planșă foto ( 120 - 132, vol. II);

- declarația martorului ( 133 - 135, vol. II);

- declarația martorului ( 136 - 138, vol. II, 73 ds. fond);

- recunoaștere obiecte îmbrăcăminte - + planșe foto ( 141 - 146, vol. II);

- recunoaștere obiecte îmbrăcăminte - - + planșe foto ( 147 - 152, vol. II);

- declarații martoră ( 153 - 154, vol. II, 72 ds. fond);

- declarații martoră I ( 155 - 156, vol. II, 71 ds. fond);

- declarație martoră - - ( 157 - 159, vol. II, 70 ds. fond);

- declarație martoră - ( 160, vol. II, 146 ds. fond);

- declarație martoră ( 161, vol. II, 147 ds. fond);

- procese - verbale verificare supermarket,SMART" + bon fiscal de casă ( 162 - 165, vol. II);

- percheziție domiciliară, la 20.10.2006 + planșă foto ( 9 - 31, vol. III);

- percheziție domiciliară + planșe foto ( 33 - 50, vol. III);

- percheziție domiciliară + planșă foto ( 51 - 64, vol. III);

- percheziție domiciliară din 1.11.2006 + planșă foto ( 73 - 103, vol. III);

- percheziție domiciliară, din 3.11.2006 + planșă foto ( 104 - 117, vol. III);

- procese - verbale recoltare probe biologice ( 118 - 120, vol. III);

- rezoluții pentru efectuarea de expertize biocriminalistice ( 121 - 141, vol. III);

- raport de constatare tehnico - științifică biocriminalistică -/5/20.11.2006 ( 142 - 148, vol. III);

- raport de constatare tehnico - științifică biocriminalistică -/20.11.2006 ( 149 - 161, vol. III);

- raport de constatare tehnico - științifică biocriminalistică -/3/20.11.2006 ( 162 - 175, vol. III);

- raport de constatare tehnico - științifică biocriminalistică -/6/6.02.2007 + recoltare probe biologice + rezoluție expertizare ( 176 - 187, vol. III);

- examinare criminalistică obiecte de îmbrăcăminte inculpat ( 188, vol. III);

- comparații dactiloscopice persoane bănuite ( 189 - 195, vol. III);

- expertiză examen psihologic ( 2 - 4, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - ( 5 - 22, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - ( 23 - 28, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - - ( 29 - 34, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - - ( 35 - 45, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - ( 46 - 56, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - ( 57 - 68, vol. IV);

- raport de constatare tehnico - științifică poligraf B - ( 69 - 81, vol. IV);

- expertiză psihiatrică + documente ( 82 - 107, vol. IV);

- declarațiile inculpatului ( 108 - 136, vol. I și 113 - 118, vol. IV).

Prin sentința penală nr. 346 din 20 noiembrie 2007, Tribunalul Botoșani a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 17.02.1962, în loc., jud. D, domiciliat în S, str. -. -, nr. 15, bloc 10,. B,. 3, posesor al seria -, nr. -, eliberată de. S, cetățean român, carte știe 10 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, un copil minor, zugrav, cu antecedente penale, nerecidivist, CNP -, în prezent arestat în Penitenciarul Botoșani la pedepsele de:

- 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 189 alin.2 Cod penal:

- 25 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d, e Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 rap. la art. 175 lit. d Cod penal.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, a contopit pedepsele și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare, sporită la30 ani închisoare, și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal.

S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 12.01.2007, la zi.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile domiciliată în comuna, jud. B, suma de 200.000 lei cu titlul de daune morale și totodată s-a dispus confiscarea corpurilor delicte înregJ. la poziția 33/2007 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Botoșani.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, deși inculpatul a negat săvârșirea faptelor, întregul probatoriu administrat a condus la concluzia contrară. Este de observat că în cauză s-a desfășurat o amplă și laborioasă activitate de probațiune (expusă amănunțit mai sus), în cadrul căreia au fost culese o multitudine de probe. Nici una dintre acestea, analizate individual, nu duce singură la concluzia neîndoielnică că inculpatul este autorul faptelor pentru care a fost cercetat; ansamblul însă, inclusiv desfășurarea cronologică a evenimentelor, conduce la o singură concluzie: cea a vinovăției. Din acest punct de vedere sunt cu deosebire relevante concluziile lucrărilor medico-legale, concluzii care la rândul lor se coroborează cu aspectele de fapt desprinse din restul materialului probator (prezența inculpatului în preajma victimei; nemulțumirea acestuia față de relația numitei cu, manifestată inclusiv în ziua dispariției victimei; atitudinea manifestată de inculpat față de victimă - și neimplicare; încercarea inculpatului de a ascunde unele date și corpuri delicte și atitudinea sa contradictorie etc).

Cum faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal și de art. 174 rap. la art. 175 lit. d Cod penal, infracțiuni aflate în concurs real în condițiile art. 33 lit. a Cod penal, s-a procedat la condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepselor prima instanță a avut în vedere limitele prevăzute de lege, gradul concret deosebit de ridicat al infracțiunilor săvârșite, reacția publică la comiterea faptelor, precum și persoana inculpatului care, prin atitudinea sa de pe parcursul urmăririi penale a încercat să îngreuneze aflarea adevărului. La aprecierea în concret a gradului de pericol social al celor două infracțiuni s-a ținut seama de vârsta victimei, de faptul că inculpatul a profitat de încrederea membrilor familiei, de urmarea produsă precum și de manevrele utilizate de acesta pentru a ascunde săvârșirea faptei.

În raport de criteriile arătate instanța de fond apreciat că se justifică condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal și la o pedeapsă de 25 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d, e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. d Cod penal.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal pedepsele au fost contopite și, ținând seama și de ansamblul activității infracționale, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare, sporită la 30 ani închisoare, și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d, e Cod penal.

Pe timpul și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b, d, e Cod penal.

Instanța de fond a procedat la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal având în vedere specificul celor două infracțiuni comise, aspect care justifică convingerea că acesta a devenit nedemn să exercite drepturile părintești ori dreptul de a fi tutore sau curator.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 12 ianuarie 2007 la zi.

În ce privește latura civilă, s- constatat că numita s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 lei reprezentând daune morale. Deși nicio sumă de bani, indiferent de cuantum, nu poate compensa suferința resimțită de mamă la pierderea copilului său, prima instanța a considerat că acordarea unor daune morale în cuantumul apreciat de partea civilă, alături de condamnarea inculpatului, ar fi de natură să diminueze această suferință. Prin urmare, în temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală rap. la art. 998 cod civil inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma arătată.

Totodată s-a dispus și confiscarea corpurilor delicte evidențiate în registrul special al instanței.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat cu asprime.

În apel, la termenul de judecată din 19.12 2007 s-a admis proba cu martorul, persoană care nu a fost audiată la instanța de fond, întrucât era plecată din țară, dar între timp a revenit iar la termenul de judecată din 13.02.2008, inculpatul prin apărător a depus o listă cu probe, pusă în discuția părților prezente, de către instanță, care în urma deliberării a admis cererile de efectuare a unei expertize medico - legale de către IML I, care să stabilească dacă este exclusă sau nu posibilitatea ca decesul victimei minore să fi survenit în urma ingerării de alcool, răspunsul fiind sintetizat în adresa nr.11772/25.02.2008 a IML I (fila 9 dosar apel), a unei expertize psihiatrice a inculpatului de către INML Minovici B, având ca obiectiv stabilirea eventualelor afecțiuni psihice ale acestuia la data săvârșirii faptei și în ce măsură atare afecțiuni i-ar fi afectat discernământul în acel moment, concluziile raportului întocmit în acest sens, cu completările necesare aflându-se la filele 141 și 37 dosar apel, audierea inculpatului cu respectarea dispozițiilor legale în materie, susținerile acestuia fiind consemnate la fila 224, martorului (fila 158 dosar apel) și reaudierea martorilor, sub acest aspect procedându-se efectiv la reaudierea ultimei martore indicate (fila 200 dosar apel), fiind decedat (fila 135 dosar apel).

Totodată a fost respinsă cererea de audiere a părții civile sub aspectul laturii penale pentru considerentul că aceasta nu poate fi audiată ca și martor, avându-se în vedere că declarația sa dată în fața instanței de fond viza constituirea de parte civilă.

Deși la termenul din 8.10.2008, în conformitate cu art. 327 al. 3 Cod procedură penală se revine de la citarea martorului, plecat la muncă în Italia, ulterior, în urma repunerii pe rol a cauzei, la termenul din 10.12.2008 s-a procedat la reaudierea inculpatului (filele 253, 255 ), a martorului (filele 256, 257) nefiind posibilă reaudierea martorilor (netransportabilă, bătrână, bolnavă), plecat în Italia de aproximativ 1 an și plecat tot de aproximativ 1 an, la sora sa, respectiv partea civilă, în zona.

Atât prin concluziile scrise (filele 229 - 230 dosar apel) cât și oral inculpatul prin apărător a susținut că solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și pe fondul cauzei, achitarea, în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală și art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

În ceea ce privește infracțiunea de lipsire de libertate, prin răpire, a arătat că aceasta nu este susținută de probe întrucât minorul nu s-a aflat singur cu el în același timp, în același loc. De asemenea nu se cunoaște momentul în care s-ar fi săvârșit răpirea și dacă într-adevăr s- lipsit de libertate copilul, nu se cunoaște concret nici locul unde a fost dusă victima și nu s-a stabilit dacă aceasta a fost transportată în viață sau nu, în aceiași zi sau ulterior.

Există ipoteza care nu a fost răsturnată, că producerea morții să fi intervenit din orice cauză, chiar în locuința bunicii și în cauză se impune să se facă aplicarea principiului "in dubio pro reo"întrucât dubiul profită inculpatului având în vedere că nu sunt probe care să dovedească comiterea acestei infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de omor calificat, trebuie plecat de la o componentă esențială a laturii obiective, respectiv elementul material care stabilește raportul de cauzalitate între activitatea de ucidere și moartea victimei.

Atât potrivit legii cât și potrivit doctrinei, infracțiunea de omor se poate săvârși fie printr-o acțiune sau inacțiune, ori așa cum se concluzionează în raportul medico - legal, cauza morții este necunoscută, aspect care indirect determină și nerecunoașterea elementului material al infracțiunii.

Fără această trăsătură nu se poate stabili practic cu exactitate încadrarea juridică și mai ales făptuitorul.

Ceea ce se știe concret este urmarea imediată, respectiv moartea victimei, aceasta fiind caracteristică mai multor infracțiuni prevăzute de Codul penal, respectiv "ucidere din culpă" sau " lovituri cauzatoare de moarte sau moarte accidentală".

Prin urmare, atâta timp cât consecința morții este caracteristică mai multor infracțiuni, ba mai mult chiar elementul material este necunoscut nu putem avea încriminare.

Referitor la probele incriminatorii, fără existența elementului material și stabilirea cu precizie a raportului de cauzalitate dintre acțiunea - inacțiunea făptuitorului și urmarea imediată - moartea victimei - nu poate să-l încrimineze pe inculpat.

Dând eficiență disp. art. 1 Cod procedură penală "astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală" și prezumției de nevinovăție prevăzută de art. 23 alin. 1 din Constituție și art. 5/2 Cod procedură penală, achitarea sa este justificată prin aceea că nu există nicio probă directă în măsură să înfrângă prezumția de nevinovăție și să stabilească cu certitudine că inculpatul ar fi autorul infracțiunii, având în vedere că cele reținute de Parchet și de prima instanță nu sunt de natură să conducă cu claritate la concluzia că el ar fi cel care a comis crima.

Referitor la ultimii martori a căror reaudiere a fost solicitată de inculpat, prin apărătorul ales, curtea constată că a fost audiată atât în fața instanței de fond, cât și în apel (fila 200 ), că a fost audiat în fața primei instanțe (fila 44 dosar ) și că partea vătămată, prin depoziția existentă la dosar fond și-a precizat pretențiile bănești, în urma constituirii ca parte civilă astfel că inculpatul a avut ocazia adecvată și suficientă de a contesta o declarație în acuzare și de a-l interoga pe autorul acesteia în momentul efectuării depoziției.

În raport de disp. art. 6 paragraf 1 și ale art.6 paragraf 3 lit. d din CEDO și "orice acuzație are în special dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării".

Prevederile art. 327 alin. 3 Cod procedură penală - conform cărora, dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă instanța dispune citirea depozițiilor date de aceștia în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei - sunt aplicabile și în speță în lumina disp. art.6 paragraful 3 lit. d din CEDO, întrucât în ciuda eforturilor depuse de instanțele de judecată, fond și apel, singurul martor care nu a putut fi audiat în mod nemijlocit și cu respectarea principiului contradictorialității este martorul, a căror depoziții nu sunt singurele în dovedirea vinovăției inculpatului.

Astfel, în considerarea prezumției de nevinovăție, instanța de fond a condamnat pe inculpat pentru infracțiunile de omor calificat și lipsire de libertate la câte 25 ani și, respectiv 15 ani închisoare. Deși inculpatul nu a recunoscut faptele deduse judecății, pe baza probatoriului administrat, prima instanță reținut în esență că inculpatul a răpit de la domiciliul mamei sale pe minorul în vârstă de 2 ani și profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra, l-a omorât, cadavrul acestuia fiind descoperit într-un sac de naylon aflat în interiorul unui puț din beton din apropierea gropii de gunoi a orașului, având membrele inferioare și superioare depeșate, ochii scoși, organele genitale tăiate. Cu ocazia verificării subsolului blocului în care locuiește inculpatul au fost identificate într-un sac de rafie mai multe obiecte de îmbrăcăminte ale minorului, ochii care au aparținut victimei și o pereche de mănuși ate pe care s-a pus în evidență profilul genetic aparținând minorului, cât și profilul genetic aparținând inculpatului, care întreținuse relații de concubinaj cu mama minorului.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate și prevederile art. 371 și art. 378 Cod procedură penală, Curtea constată că sentința atacată este nelegală în ceea ce privește condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, în forma agravată, prev. de art. 189 al. 2 Cod penal, fiind însă legală și temeinică sub celelalte aspecte, instanța de fond reținând în mod corect situația de fapt, încadrarea în drept a infracțiunii de omor calificat, iar pedeapsa a fost individualizată cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, după cum și modalitatea de soluționare a laturii civile a fost just rezolvată.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă că la data de 29.09.2006, orele 18:30, Postul de Poliție din com., jud. Baf ost sesizat de către minorul despre faptul că în intervalul de timp 13:30 - 14:30, nepotul său, fiul lui, în vârstă de 2 ani a dispărut de la domiciliul bunicii sale, numita. Investigațiile declanșate de acest eveniment nu au condus imediat la descoperirea copilului.

Pentru clarificarea împrejurărilor în care minorul a dispărut, organele de anchetă au procedat la audierea mai multor persoane care aveau legătură cu minorul, în mod direct sau indirect prin intermediul mamei acestuia, pentru a se stabili cu exactitate ultimele persoane care au intrat în contact cu acesta sau au fost în preajma sa cu rele intenții, creându-se astfel un cerc de suspecți, atenția organelor de poliție fiind canalizată în acest context, din varii motive, cu precădere asupra numiților (concubinul mamei copilului), (tatăl mamei copilului), (fostul concubin al mamei copilului) și (persoană la locuința căreia mama copilului făcuse cunoștință cu concubinii menționați).

La data de 19.10.2006, în jurul orelor 15:00, la o distanță de aproximativ 500 de limita orașului S, în zona Stației de pompare a apei, aflată pe partea dreaptă a DN 29 S -, la 150 dreapta de acest drum, a fost identificat, într-un puț de colectare-desecare a apelor, în apropierea unui drum agricol, care face legătura între drumul național și stația de pompare, cadavrul dezbrăcat al unui copil cu identitate necunoscută, în stare de putrefacție, având lipsă extremitățile antebrațelor și gambelor, globii oculari și organele genitale externe. Acest cadavru a fost găsit într-un sac de rafie, de culoare albă, cu aspect umed și murdar, în stare avansată de degradare, fiind legat la gură cu un prosop flaușat având fondul de culoare alb murdar, iar la una din extremități, dungi de culoare galben, bleu și. Cu acest prilej a fost întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului și s-au efectuat fotografii, mijloace probatorii ce se găsesc la filele 5 - 22 vol. II ds.

a fost transportat la Spitalului orașului S pentru efectuarea necropsiei, prelevându-se fire de păr, din zona capilară și sânge în vederea determinării profilului genetic al acestuia. De asemenea prosopul găsit a fost ridicat în vederea continuării cercetărilor.

La 20.10.2006 cadavrul a fost prezentat pentru recunoaștere lui -, aceasta declarând că existau elemente suficiente după care să-și dea seama că acesta aparținea fiului său,.

La 21.10.2006, cadavrul a fost prezentat inculpatului pentru identificare, dezvelindu-se pânza acoperitoare de pe cap și bust, împrejurare în care acesta nu a făcut nici o declarație asupra identității cadavrului, afirmând că nu are cunoștință asupra locului unde s-ar afla minorul, deși în fața instanței, în declarația dată la 5.11.2008 (fila 225 dosar apel - paragraful 9) a precizat cu certitudine că a identificat pe minor.

În cele mai multe cazuri, săvârșirea unei infracțiuni este marcată de urmele lăsate pe anumite obiecte la locul faptei, prin însăși lăsarea unor obiecte la locul comiterii infracțiunii sau în apropierea acestui loc.

și"martori muți"ai înfăptuirii justiției, mijloacele materiale de probă pot furniza uneori informații mai exacte decât martorii adevărați și nu ridică niciodată suspiciunile relei credințe care poate fi întâlnită, uneori, la persoanele chemate ca martori.

Obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite, precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului sunt, potrivit art. 94 Cod procedură penală, mijloace materiale de probă. În literatura de specialitate, mijloacele materiale de probă au o importanță deosebită în rezolvarea cauzelor penale, ele furnizând uneori informații prețioase privind locul săvârșirii infracțiunii și autorul ei. Rolul și importanța mijloacelor materiale de probă sporesc odată cu perfecționarea metodelor de cercetare criminalistică a urmelor infracțiunii. Uneori, cele mai neînsemnate obiecte pot conduce la deslușirea unor aspecte cu o pondere deosebită în aflarea adevărului.

În cursul cercetării faptei, specialistul criminalist identifică primele acte simptomatice ale subconștientului care sunt veritabili indici orientativi în direcția identificării făptuitorului. Acest act simptomatic de uitare a obiectelor în câmpul faptei, se explică prin faptul că se scapă de sub controlul cenzurii unele elemente asupra cărora acesta veghează, aceasta slăbindu-se din cauza instinctului de conservare activat de teama de a fi identificat.

la speța de față, după cum se va reliefa în continuare, în cursul efectuării investigațiilor specifice și derulării anchetei s-au găsit urme importante care, valorificate de criminaliști în condiții de laborator, au condus la identificarea sigură a autorului infracțiunii de omor calificat, în persoana inculpatului, ce l-au plasat în diferite ipostaze, în condiții de loc și de timp, în preajma minorului în viață, ori a cadavrului acestuia, sau în situații ce aveau legătură cu împrejurările în care ar fi putut fi omorât.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 80/B/10.11.2006, Serviciul Medico Legal B, în concluziile lucrării a precizat că acel cadavru aparține unui copil de sex masculin, în vârstă de aproximativ 2 ani după datele morfologice, însă datorită stării avansate de putrefacție, cauza decesului nu poate fi precizată. S-a mai obiectivat că acel cadavru prezintă depeșare ale membrelor și enucleiere a globilor oculari al căror caracter vital sau postmortale nu a putut fi stabilit și că nu s-au constat leziuni de violență vizibile în condițiile stării de putrefacție cu excepția leziunilor de depeșare.

Solicitându-se avizul Institutului de Medicină Legală I cât și precizări suplimentare neclarificate prin raportul de necropsie mai sus menționat, privitoare la felul și cauza morții, vechimea decesului, explicații în legătură cu prezența alcoolului în corpul victimei și consecințele acestuia, existența sau inexistența altor substanțe toxice în corpul victimei, cu particularizarea acestora, a altor factori identificați, descrierea mecanismului de depeșare a membrelor, precum și data producerii aceste operațiuni, prin adresa nr. 4716 din 4.12.2006 a Institutului s-au comunicat următoarele:

- deși nu s-a putut stabili o cauză de deces datorită putrefacției, modul de abandonare a cadavrului sugerează o moarte violentă;

- în organe nu s-au constatat substanțe toxice iar diferența mare între cele două dozări ale alcoolului fac plauzibilă ipoteza unor artefacte de dozare, datorită putrefacției;

- examenul histopatologic nu a putut fi lecturat datorită putrefacției;

- pentru cercetarea planctonului acvatic se impunea recoltarea de măduvă osoasă, ceea ce nu este exclus a se recolta prin exhumarea cadavrului;

- examinarea foii de observație a suspectului agresor efectuată la Spitalul de Psihiatrie B și apoi expertizarea sa medico - legală psihiatrică vor putea aduce elemente de anchetă suplimentare.

- depesajul fiind atipic, nu s-a putut stabili cu certitudine producerea sa ca intenție de depesaj sau producerea sa de către animale, aspecte urmau a fi clarificat pe cale de anchetă.

Cu ocazia reverificării subsolului blocului în care locuiește, în prezența martorilor și, la data de 31.10.2006, au fost descoperite, plutind pe apă, o pereche de mănuși pentru menaj, întoarse pe dos, pe o parte fiind de culoare albă, iar pe cealaltă parte de culoare galbenă, iar în imediata apropiere, tot pe suprafața apei un sac de rafie, de culoare albă al cărui conținut era format din mai multe obiecte de îmbrăcăminte respectiv, un batic în care erau înfășurați doi globi oculari cu nervul optic, un tricou pentru copii, un hanorac pentru copii, de dimensiuni mici, apreciate ca fiind corespunzătoare unei staturi de copil de 2-3 ani, ce au fost imortalizate în planșele foto 120 - 132 ds., vol. II, și despre care s-a consemnat în documentația existentă la 147 - 149 din același volum.

În aceeași zi, obiectele vestimentare au fost prezentate, alături de alte bunuri asemenea, părții vătămate și martorei - (persoană ce a fost în preajma minorului până în jurul prânzului din ziua critică), care le-au recunoscut doar pe cele găsite în sac, furnizând chiar date suplimentare, în concret precizând că baticul aparține lui, aspect confirmat de către aceasta atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței ( 101, 102 ds. up. vol. II fila 43 dosar fond, fila 200 dosar apel), iar hăinuțele ca aparținând minorului și, mai mult decât atât, fiind cele cu care era acesta îmbrăcat în ziua dispariției.

Complexitatea problemelor ce se pot ivi în rezolvarea unor cauze penale reclamă, uneori, prezența unor specialiști din cele mai diverse domenii de activitate. Necesitatea de a apela la concursul unor oameni cu pregătire profesională, alta decât cea juridică, pentru a elucida aspecte care aparțin diverselor ramuri ale științei a fost subliniată în numeroase lucrări de specialitate.

Astfel, în cazurile în care pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată poate dispune la cerere, sau din oficiu, efectuarea unei expertize (art. 116 Cod procedură penală), iar concluziile în urma unei expertize sunt obiectivate într-un raport scris.

Deși este un mijloc de probă în care sunt expuse opiniile unor specialiști cu privire la anumite aspecte de care depinde rezolvarea cauzelor penale, expertiza nu are o forță probantă deosebită față de a celorlalte mijloace de probă. În consecință, conform art. 63 al. 2 Cod procedură penală, aprecierea expertizelor se face prin prisma examinării tuturor probelor adminJ. în cauză. Pentru formarea unei convingeri temeinice, organele judiciare trebuie să dispună de toate elementele necesare pentru aprecierea justeței concluziilor raportului de expertiză. Ca atare, concluziile neargumentate ale unor expertize nu pot constitui temeiul convingerii instanței și deci a soluției date în cauză, impunându-se completarea acesteia, ori după caz, efectuarea unei noi expertize. În cazul în care, în aceeași cauză, au fost efectuate două sau mai multe expertize, instanța trebuie să se oprească la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect științific, mai concordantă cu realitatea și, bineînțeles, care se coordonează cu probele din dosar.

În cazul expertizelor medico-legale și al altor acte medico-legale care ajung la concluzii contradictorii, acestea port fi trimise spre avizare Comisiei superioare, care poate aviza în totalitate sau parțial concluziile uneia dintre ele, putând formula precizări sa completări.

Conchizând asupra valorii probatorii a expertizelor subliniem că, de regulă, organele judiciare acordă o deosebită încredere acestor mijloace de probă, dar în cazurile în care informațiile pe care expertizele le conțin nu se coroborează cu celelalte probe, expertizele pot fi înlăturate printr-o motivare temeinică

În speță, tocmai pentru a se înlătura orice dubiu în privința identității cadavrului găsit la data de 19.10.2006, a se stabili profilul genetic al celor doi globi oculari și a se concluziona, în situația în care acest lucru era posibil, asupra existenței ori inexistenței unui profil genetic uman pe mănușile de menaj din și pe obiectele de vestimentație, descoperite la data de 31.10.2006 și a se constata existența sau inexistența unor urme biologice cu indicarea profilului genetic al persoanei sau persoanelor de la care provin, la data de 2.11.2006, prin rezoluții motivate, organele de anchetă au solicitat Inspectoratului General al Poliției Române - Institutului de Criminalistică - Serviciul IV- Serviciul Expertize Biocriminalistice, întocmirea rapoartelor corespunzătoare, avându-se în vedere, pe de o parte, probele în litigiu și probele de referință (biologice) ale numiților, și (cadavru cu identitate necunoscută).

Din concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică bio-criminalistice nr. -, -/3 din 20.11.2006 ( 150 - 161 și respectiv 163 - 174 ds. vol. III), rezultă că:

- numita este mama (cadavru cu identitate necunoscută) cu un indice de maternitate de 7.440.000, ceea ce înseamnă că, în afară de aceasta, 99,99998% din populația studiată nu poate fi mama deci, cu alte cuvinte că, acel cadavru găsit la data de 19.10.2006 este minorul, în vârstă de 2 ani;

- de pe proba nr. 1: prosop cu care era legat sacul în care a fost găsit cadavrul - ambalat în coletul nr. 4, sigilat cu sigiliul tip MAI nr. 16373 găsit intact, au fost prelevate aproximativ 64 de microurme și fiind examinate prin procedee specifice a fost observat material biologic uman, constituit din sânge (urma U2) și celule epiteliale (urmale U2, U3 și U4), profile genetice identice cu cel al probei biologice de referință, recoltate de la ( )

Pe de altă parte, este esențial de precizat că acest prosop a făcut obiectul recunoașterii dintr-un grup de obiecte de același gen, la data de 20.10.2006 ( 62-73 ds. vol. II) de către, și ( 83 ds. vol. II), care au precizat că acest prosop a fost adus prin luna februarie 2006 de către la locuința lui, că utilizându-se mai mult clor la spălat, s-a deteriorat și pentru acest motiv a fost folosit de cei care locuiau la la ștersul pe picioare, stând pe cerdac, dispariția acestuia fiind constatată pe data de 30.09.2006, de către, în condițiile în care la data de 29.09.2006, orele 16,00, a căutat-o pe concubina sa, la acest imobil;

- proba nr. 6 o constituie perechea de mănuși menajere - foto 6 - ridicate din subsolul locuinței inculpatului, împachetate într-un ambalaj din material plastic - foto 8A, care se prezintă într-o stare umedă cu depozite de substanță brună în stare lichidă în godeurile degetelor. Pentru identificarea unor urme sau microurme de material biologic pretabil genotipat, au fost efectuate următoarele operațiuni:

- lichidul existent în godeurile degetelor a fost colectat separat pentru fiecare dintre acestea, după filtrare și colectarea reziduului au fost efectuate teste de stabilire a naturii, precum și preparate citologice;

- suprafața interioară a mănușilor - foto 7 - a fost divizată în zone de aproximativ 1 cm², obținându-se în total aproximativ 70 de microurme.

Astfel, cele 10 probe de lichid recoltate din godeurile degetelor au fost testate cu reactivul (pentru punerea în evidență a urmelor de sânge), reacția fiind pozitivă în cazul lichidului prelevat din godeul corespunzător degetului mijlociu al mânii stângi. Pentru determinarea apartenenței la specia umană a acestei urme, notată cu U6 - foto 8 - care a determinat reacție pozitivă cu primul test, a fost efectuată testarea cu OBTI (furnizat de ) - reacția a fost foarte slab pozitivă, datorită diluării sângelui. Din sedimentele obținute au fost efectuate preparate citologice, iar examinarea în lumină artificială cu un microscop marca "" cu obiectiv de 40x a acestora a evidențiat material biologic parțial degradat bacterian, constituit din celule nucleate.

Din aproximativ 70 de microurme prelevate de pe suprafața interioară a mănușilor au fost efectuate preparate citologice colorate cu reactivul Red OG, examinate în lumină artificială în aceleași condiții mai sus descrise, evidențiindu-se, de asemenea, material biologic constituit din celule nucleate pentru microurmele prelevate din două zone marcate aproximativ în foto 7, cu U4 și U5.

genetice ale urmelor și microurmelor au fost executate conform Protocoalelor Standard de Lucru ale Sistemului de Analiză din cadrul Institutului de Criminalistică al IGPR.

După cuantificare, din extractele de ADN purificate, au fost multiplicați locii corespunzători kitu-lui Multiplex -"identifiler", indicați la 169 ds. vol. III, paragraf 5, utilizând 9700 (P E).

Analiza fragmentelor de ADN multiplicate corespunzătoare locilor respectivi a fost efectuată prin electroforeză capilară cu analizatorul 3100.

În contextul în care recoltarea, conservarea, ambalarea și transportul probei nr. 6 au fost efectuate cu respectarea dispoziției nr. S/373 din 29.11.2003 privind efectuarea acestor etape, interpretarea rezultatelor obținute, a fost următoarea:

a) microurma U4 (celule epiteliale) a evidențiat un amestec de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la inculpatul fiind inclus în acest amestec;

-se metoda bayesiană pentru interpretarea rezultatului și a calculelor biostatistice efectuate cu soft-ul 5.1, a rezultat că inculpatul are de 109.649.122.807 ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec decât o altă persoană necunoscută din populația caucaziană, ceea ce demonstrează că o altă persoană din cadrul acestei populații, care să-l substituie pe în amestecul din microurma U4 ar putea fi regăsită la un număr mai mare decât cel indicat.

b) microurma U5 (celule epiteliale) a reliefat un amestec de profile genetice ce provin de la minimum trei persoane. genetice ale probelor biologice de referință, recoltate de la ( ) și numitul sunt incluse în acest amestec.

Fiind efectuate aceleași operațiuni a rezultat că ( ) și au de 14.388.489.208 și respectiv de 222.717.149 ori mai multe șanse să fie contribuitori la formarea amestecului din această microurmă, decât o altă persoană necunoscută din populația caucaziană, ceea ce demonstrează că o altă persoană care să- substituie pe ei ar putea fi regăsită la un număr mai mare decât cele indicat.

c) urma U6 (sânge uman) reliefează un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la ( ), context în care s-a subliniat că grupul populațional în care acest profil genetic este unic este de 17.400.000.000.000.000 indivizi.

- proba nr. 10 constând în globii oculari din subsolul locuinței numitului, ambalați în coletul nr. 10 - urma U9 (țesut biologic) evidențiază un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la ( ) cu precizarea că grupul populațional în care acest profil genetic este unic este de 1.760.000.000.000.000 indivizi.

Coroborând datele științifice cu concluziile avizului Comisiei medico-legale din cadrul IML I, cu declarațiile martorilor (153 - 154 vol. II, ds. fila 72 ds.fond) - care locuiește în imediata apropiere a blocului inculpatului, I (155-156 ds. același volum, fila 71 ds.fond), - ( 157 - 159 ds., fila 70 ds.fond) ( 161 ds., fila 147 ds.fond) și ( 160 ds., fila 146 ds.fond), vânzătoare la diverse magazine din orașul S, rezultatele percheziției domiciliare efectuată la data de 20.10.2006 și depoziția martorului ( 81 ds. vol. II ), rezultă cu certitudine că a fost victima infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. d Cod penal și că autorul faptei este inculpatul.

Astfel, primul martor menționat a susținut că în jurul datei de 10.10.2006, într-o seară, după orele 20:00, deplasându-se spre un magazin alimentar, în dreptul scării B al blocului 10, văzut la subsol, prin orificiul aflat în partea laterală-dreapta a scării, lumină provenind de la un, iar celelalte două că anterior datei menționate, într-o seară, în jurul orelor 21:00 - 22:00, inculpatul - care este client al magazinului - a solicitat să cumpere o pereche de mănuși de menaj și o sticlă cu conținut de clor, neputând fi servit decât cu cel de-al doilea produs cerut, situație în care a refuzat, dorind îndrumări privind o posibilă locație, unde să găsească ambele produse, indicându-i-se în acest sens supermarketul "SMARD"

Ultimele două martore, vânzătoare la această unitate au precizat că au avut spre vânzare mănuși menajere identice ca model cu cele ce au făcut obiectul probei nr. 6, la începutul și sfârșitul lunii octombrie, sens în care au pus la dispoziție bonurile de vânzare din acea perioadă ( 162 - 164 vol. II ds. ), din care rezultă că mănușile codificate cu 4473 și 7709 au fost comercializate până la data de 07.10.2006 când s-a terminat stocul, următoarea aprovizionare efectuându-se pe data de 27.10.2006.

C din urmă martor menționat a precizat că, într-o dimineață, în jurul orelor 9:30, aflându-se în apropierea fostului sediu S, a trecut pe lângă el un cu bicicleta, pe care îl cunoștea din vedere, și care purta în spate un bagaj tip rucsac, îndreptându-se fie spre rampa de gunoi a orașului, fie spre localitatea, dar că ceea ce i-a atras atenția a fost faptul că, după aproximativ 20 de min. același individ, a trecut în sens invers, înspre orașul S, tot pe bicicletă, dar de această dată fără bagaj. A afirmat martorul cu certitudine că persoana în discuție este inculpatul și că această întâlnire a avut loc în luna octombrie, cu aproximativ două săptămâni în urmă, raportat la data audierii, fără însă a putea preciza cu exactitate ziua.

Deși inculpatul a negat comiterea acestei infracțiuni, susținând că nu cunoaște nimic în legătură cu moartea minorul, invocând pe de o parte că imediat după dispariția copilului s-a despărțit de mama acestuia urmare și a relațiilor tensionate din ultima vreme, iar pe de altă parte, argumentând existența orificiului de circa 40/50 cm, identificat în holul locuinței inculpatului, mascat de un fotoliu, prin care se pătrundea în subsolul scării blocului, în urma percheziției la care s-a făcut referire mai sus, ca fiind calea de acces la porumbarul amplasat în acel loc, cât și prezența mănușilor și a sacului cu obiectele de vestimentație, ca rezultat al unei înscenări din partea altor persoane, cu referire la. și, Curtea reține că probatoriul administrat analizat pe larg în cele ce preced dovedesc fără dubiu vinovăția acestuia. Ori inculpatul, în fața acestor probe evidente de vinovăție, nu a reușit să demonteze eșafodajul acuzării, ca atare nu a fost probată lipsa lor de netemeinicie.

Mai mult decât atât, în acest context, Curtea va acorda forță probantă concluziilor raportului de constatare tehnico-științifice nr. -/3.10.2006 al Laboratorului din cadrul B - Serviciul Criminalistic și a raportului de expertiză privind detecția psihologică a comportamentului simulat nr.-/09.11.2006 al B - Serviciul Criminalistic pentru următoarele considerente:

Folosirea tehnicii poligraf își are fundament legal în cadrul procesului penal în condițiile în care metodologia de testare este admisă de lege, nefăcând parte din ansamblul tehnicilor prohibite aducându-și, în egală măsură cu toate celelalte materiale probatorii, aportul la aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei (o probă devine inadmisibilă în măsura în care legea o interzice în mod expres; în cuprinsul art. 68, 112 și 113 Cod procedură penală, care enumeră îngrădirile prevăzute de lege, tehnica poligraf nu este interzisă).

rezultatelor testării se face printr-un înscris, în temeiul legii, după cum înscrisuri sunt și cele obținute în etapa pre-test și în cadrul testării propriu-zise.

Raportul de constatare tehnico-științifică elaborat de specialistul în psihologie, ca urmare a testării la poligraf este supus liberei aprecieri a organului de urmărire penală sau a judecătorului, potrivit intimei convingeri a acestora și conștiinței lor juridice, și cum indiscutabil, probele nu au o valoare prestabilită, rezultatul testării trebuie coroborat cu celelalte probe și mijloace de probă adminJ. în cauză.

Testarea poligraf poate fi făcută atât în scopul stabilirii nevinovăției, cât și în scopul dovedirii vinovăției unei persoane, mijloacele de testare au un profund suport științific și sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de probă. Funcție de momentul la care se efectuează, testarea vizează obținerea unor date de la care să se plece în identificarea făptuitorului, în primă fază fiind de natură a conduce la restrângerea cercului de bănuiți și canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor ce au dat reacții de nesinceritate, iar dacă testul se face după începerea urmării penale, rezultatul testării nu poate fi decât, fie o confirmare a probelor existente deja, fie o infirmare a acestora.

Protecția juridică oferită de cadrul legal care admite folosirea tehnicii poligraf decurge atât din fundamentarea științifică a metodei, cât și din inviolabilitatea principiului respectului persoanei, întrucât se cuvine să se înțeleagă că utilizarea aparatului este de ordin pur extern. Firele și electrozi, după cum se știe din literatura de specialitate, nu afectează cu nimic integritatea sau demnitatea individului care conservă toate calitățile sale volitive și intelectual-afective, inclusiv libertatea de a minți, simula sau disimula adevărul.

Pentru a raționa astfel se are în vedere că, după cum este ilustrat în literatura de specialitate, în săvârșirea unei fapte penale (furt, tâlhărie, omor etc.) subiectul (infractorul) participă cu întreaga sa ființă, mobilizându-și pentru reușita infracțională întregul său potențial volitiv și cognito-afectiv. Punerea în act a hotărârii de a comite fapta prevăzută de legea penală este precedată de o serie de procese de analiză și sinteză și de o luptă între motive, deliberare și actele executorii antrenând profund întreaga personalitate a individului. Acest lucru face ca faptul infracțional să nu rămână ca o achiziție întâmplătoare, periferică a conștiinței infractorului, ci să se integreze în aceasta sub forma unei structuri informaționale stabile cu conținut și încărcătură afectiv-emoțională specifică, cu un rol motivațional bine diferențiat. faptei are loc în momentul săvârșirii acesteia, în procesul perceperii și acțiunii nemijlocite cu obiectele și fenomenele din mediul (infracțional) înconjurător și al sedimentării semnificațiilor lor în experiența adaptativă în raport cu situația infracțională. Psihologic, obiectele, ființele sau fenomenele percepute de infractor în timpul comiterii faptei (scule sau diverse instrumente, arme, victimă, martori, contextul spațio-temporal al desfășurării faptei etc.), în funcție de proprietățile lor fizico-chimice (intensitate, formă, mărime, culoare, dispoziție spațială, rezistență a victimei) sau de efectele acestora (țipăt de durere, strigăt, zgomot de împușcături etc.) determină trăiri și reacții emoționale pozitive sau negative ale subiectului. -se caracteristicilor informaționale ale faptei, componentele experienței afective corespunzătoare se asociază, integrându-se în calitatea de componentă a imaginii individuale sau categoriale despre fapta infracțională, conform principiului psihologic după care stabilizarea și organizarea sistemului de imagini implică și stabilizarea și organizarea stratului lor afectiv.

poligraf, abordând în mod indirect planul conștiinței subiectului, caută să evidențieze dacă acesta redă cu fidelitate și în mod sincer "ceea ce știe", adică elementele de conținut ale "realității subiective" pe care o poartă în planul conștiinței sale (elemente de timp și de loc legate de faptă, de modul de operare și de împrejurările care au declanșat comportamentul infracțional). Stările emoționale iau naștere încă din momentul în care bănuitul este invitat pentru a da relații legate de faptă și, în general, cunosc o anumită dinamică în manifestare.

Astfel, starea inițială a conștientizării pericolului (în cazul unui vinovat) de a fi identificat și demascat introduce organismul uman, ca sistem autoreglator, într-o stare de vigilență crescută (alarmare), această stare având un caracter difuz, general, global cu declanșare și realizare involuntare, pregătind organismul pentru contracararea pericolului. În cazul unei persoane nevinovate, de regulă, stările emoționale sunt slab evidențiate, având în general un caracter stenic, pozitiv, motivat de curiozitate și interes pentru scopul chemării în fața anchetatorului.

Apoi, odată cu începerea chestionării, bănuitului, conștientizarea mesajului informațional al întrebărilor ce i se adresează, realizează în planul congnitiv al acestuia, reactualizarea involuntară a momentelor informaționale obiectual afective care au însoțit comiterea faptei, prin declanșarea reacțiilor funcționale ale memoriei intenționale și ale celei latente. Datorită factorului surpriză și elementului de neprevăzut al întrebărilor, reprezentările despre faptă apar brusc, intempestiv, surprinzând compartimentul de analiză și decizie nepregătit, în deficit de date și subansambluri logice în fața pericolului iminent de demascare.

Concomitent, caracteristicele afective, stările emoționale și trăirile care au întovărășit reprezentările despre faptă inundă planul conștiinței, dominându-l, în virtutea ineficienței asupra lor a controlului voluntar. La acest nivel, trăirea emoțională se integrează în structura primară a instinctelor (instinctul de conservare), conștientizarea pericolului demascării declanșând trăirea stării de frică (uneori brusca blocare a unei funcțiuni motorii), cu caracter bine precizat și distinct față de un pericol anume (rezultând din conținutul mesajului informațional al întrebării) și însoțită de puternice descărcări neurohormonale declanșate pe cale reflexă.

adevărului făcută în mod conștient necesită un efort voluntar care declanșează stări emoționale ușor decelabile în parametrii psihofiziologici. Dacă negarea adevărului este posibilă în planul verbal al dialogului (în cursul anchetei libertatea de conștiință nefiind limitată în nici un fel), acest lucru nu este posibil în planul reacțiilor neurovegetative, unde conflictul proporții, instanța corticală conducând, prin structurile subordonate, centrii sistemului vegetativ către dezechilibrări și reechilibrări succesive cu caracter adaptativ situației de pericol în care se află individul.

Calea cea mai utilizată și mai sigură pentru detecție o constituie sondarea simulării prin indicatori fiziologici, mai ales prin aceia care evidențiază comportamentul inaparent.

vinovăției, a fricii mobilizatoare a unei stări emotive, care poate fi mascată cu dificultate, îl determină pe individ să reacționeze emoționat ori de câte ori i se prezintă vreun obiect sau i se enunță vreun cuvânt în legătură cu infracțiunea comisă. Indicatorul cardiac și ceilalți indicatori vegetativi reacționează vizibil, efortul de a tăinui fiind inutil. ul exploatează tocmai această posibilitate științifică fundamentală de a înregistra modificările fiziologice surprinse în ritmul respirator, tensiune, puls etc. concomitente stărilor emoționale corelate cu negarea adevărului și starea de frică resimțită de infractor față de posibilitatea demascării sale.

poligraf înregistrează, în principal, modificările indicilor psihofiziologici în următoarele diagrame: diagrama puls-tensiune arterială, diagrama ritmului respirator, diagrama rezistenței electrodermice.

Cum a reacționat inculpatul într-o atare situație, fiind supus testării tehnicii poligraf este relevant pentru stabilirea adevărului, încercarea sa aad isimula fiind evidentă și proiectată fidel în concluziile specialiștilor criminaliști.

Astfel la data de 30.09.2006, inculpatul a fost examinat prin 4 teste și, datorită stării de agitație interioară a subiectului și a orei înaintate până la care s-a prelungit testarea, aspect evidențiat în traseele biodiagramei, testele au fost întrerupte. Interpretarea biodiagramelor obținute, nu a putut conduce la formularea unei concluzii certe, datorită"stării de și alertă psiho-fiziologică, care marchează subiectul, lucru evidențiat în traseele respiratorii, trasee sinusoidale, cu un aspect haotic - dezordonat, care fac imposibilă stabilirea unui "patern" și implicit a unei analize pertinente".

Pentru testarea aceluiași subiect, la 3.10.2006, s-au folosit ca teste - testul de simulare specifică și testul RED modificat, chestionarul test utilizat și variantele de răspuns fiind următoarele:

3. Cu privire la dispariția lui, ai de gând să spui adevărul? - răspuns DA.

5. În după-amiaza de vineri, i-ai făcut vreun rău lui? - răspuns NU.

8. Vineri, 29 sept. ai ieșit din curte de la, ducând copilul cu tine? - răspuns NU.

10. precis unde este acum? - răspuns NU.

Comportamentul expresiv al subiectului s-a caracterizat prin prezența reactivității mimico-gesticulare, concretizată în modificări de paloare, sudorație, disconfort psihic, spasm glotic, care alături de evoluția diagramelor poligraf, au evidențiat modificări psiho-fiziologice semnificativ-caracteristice reactivității emoționale, ceea ce au condus la concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului.

La data de 9.11.2006, au fost supuși testării poligraf atât inculpatul, cât și alte persoane incluse în cercul de suspecți, concluziile raportului de expertiză corelativ la răspunsurile inculpatului evidențiind de asemenea modificări ale stresului emoțional, semnificativ-caracteristice indiciilor comportamentului simulat, făcându-se trimitere la rezultatul testului "vârf de tensiune", situații ce nu au fost reliefate la ceilalți subiecți, respectiv,.

Așadar poziția inculpatului de negare a săvârșirii faptei de omor calificat de care este acuzat și de îndreptare a atenției organelor judiciare către alte persoane, fiind supusă examinării cu tehnica poligraf, a fost răsturnată, expertul psiholog apreciind că acesta a dat răspunsuri nesincere la întrebările relevante care i-au fost adresate și, în același timp întărește convingerea instanței că el este autorul. În același context, ținând cont și de celelalte probe adminJ. s-a demonstrat fără dubiu că, și se aflau în imposibilitate obiectivă de a răpi pe minor de la domiciliul străbunicii sale, de a-l duce în alt loc și de a-l omorî, așa cum a încercat să acrediteze ideea inculpatul, în condițiile în care la data dispariției minorului cei trei, alături de (mama copilului) se aflau la locuința celui dintâi.

Nu este de neglijat nici profilul psihologic conturat de ofițerul psiholog în urma evaluării psihologice desfășurate la sediul B în perioada 4 - 5 octombrie 2006 ( 2,3 ds. vol. IV).

În acest context, pedeapsa aplicată de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat este necesară și suficientă pentru îndreptarea inculpatului.

Sub aspectul laturii civile, cuantumul acordat cu titlul de daune morale acordat de prima instanță acoperă, cel puțin din punct de vedere bănesc, drama suferită de mamă la pierderea unicului său copil la o vârstă extrem de fragedă și în condiții cumplite.

Evaluând atitudinea psihică a inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de lipsire de libertate prin răpire, Curtea reține că în speță nu poate fi vorba despre intenția acestuia ab initio de a-l lua pe minor împotriva voinței lui ori a mamei sale, și de a-i limita libertatea de mișcare pe o anumită durată de timp, din actele și lucrările dosarului rezultând că mama victimei, împreună cu aceasta și cu inculpatul au locuit o perioadă de timp la domiciliul celui din urmă, respectiv în apartamentul din S, după care s-au mutat, de comun acord, în sat, la locuința bunicii concubinei, el neavând nici o interdicție de a acționa în vreun fel sau altul și de a lua orice hotărâre vis-a-vis de copil. Cu atât mai mult cu cât, la data critică, a plecat în orașul S lăsând pe minor la domiciliu, loc unde se mai aflau tatăl acesteia, (în prezent decedat), - (o vecină venită să ajute la desfăcatul porumbului) și inculpatul. Simplul fapt că relațiile dintre cei doi concubini începuse să se deterioreze - ca urmare a reluării de către a relațiilor de amiciție cu, și că inculpatul avea un comportament rezervat, fără a fi atașat afectiv în mod deosebit de minor nu conduce implicit la ideea că intenția inculpatului, fie ea directă sau indirectă, a fost aceea de a-l priva de libertate pe minor. Și asta în condițiile în care nu se poate stabili întinderea intervalului de timp dintre data dispariției și cea în care i-a fost suprimată viața, cu atât mai mult cu cât din conținutul adresei nr. 4716 din 4.12.2006 a I( 43 ds. vol. II), reiese că "gradul de putrefacție al cadavrului funcție de spațiul unde a fost găsit sau unde ar fi stat anterior și în condiții meteo, coincide cu data dispariției minorului", însă în lipsa oricăror alte date nu se poate aprecia dacă moartea violentă a survenit în imediata proximitate temporală a dispariției, la câteva minute ori ulterior după trecerea mai multor ore sau zile. Acest lucru prezintă relevanță pentru calificarea juridică corectă a faptelor deduse judecății, pentru a se distinge cu claritate dacă există cele două infracțiuni analizate în concurs, sau cea de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire este absorbită în latura obiectivă a infracțiunii de omor calificat.

În argumentarea punctului de vedere îmbrățișat, Curtea subliniază că o trăsătură a principiului prezumției de nevinovăție este aceea că, în interpretarea probelor asupra nevinovăției celui tras la răspundere penală, instanța are drept obiectiv stabilirea adevărului, ceea ce implică condiția certitudinii. Câtă vreme cu privire la faptele și situațiile pe care instanța le-a stabilit prin interpretarea probelor nu există certitudine, nu se poate vorbi de un adevăr, nu se poate vorbi de vinovăție, așa încât, raportat la speța de față, se impune achitarea inculpatului, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală.

De aceea, nu pot fi considerate ca reprezentând adevărul, fapte pentru stabilirea cărora instanța se sprijină pe păreri, posibilități, eventualitate și aproximații. Pentru ca să poată înfrunta prezumția - încărcată de exigențe - a nevinovăției, faptele care caracterizează vinovăția trebuie stabilite cu certitudine.

Când aceste fapte nu sunt stabilite cu certitudine, prezumția de nevinovăție este aceea care împiedică pronunțarea unei hotărâri de condamnare.

Din necesitatea ca faptele care caracterizează vinovăția să fie stabilite cu certitudine, se degajă un caracter al prezumției de nevinovăție, și anume regula in dubio pro reo. Dar, pentru ca această regulă să fie aplicabilă se cere să existe cu adevărat o îndoială. Nu se poate vorbi de îndoială atunci când faptele nu sunt dovedite. În acest caz operează, ca element hotărâtor în pronunțarea unei hotărâri, lipsa dovezilor. De asemenea, nu se poate vorbi de îndoială atunci când există dovezi atât în privința vinovăției cât și dovezi contrare, care le combat pe primele. Într-o asemenea situație, instanța nu poate să pună hotărârea sub semnul îndoielii, ci este obligată ca, analizând și interpretând probele, să rețină dintre ele pe cele cu privire la care a ajuns la concluzia că sunt sincere și concludente și să le înlăture pe cele susceptibile de suspiciune, urmând să stabilească faptele prin coroborarea probelor obținute.

. există atunci când, din coroborarea tuturor probelor apare posibilă atât existența vinovăției cât și a nevinovăției, fără ca vreuna dintre acestea să se desemneze cu certitudine.

În acest caz, prezumția de nevinovăție se impune ca, între cele două soluții la fel de îndoielnice, dar și la fel de posibile, să se aleagă cea a nevinovăției. în virtutea prezumției de nevinovăție, învinuitul sau inculpatul nu este obligat să furnizeze probe pentru înlăturarea unor dubii sau pentru consolidarea nevinovăției sale și, în nici un caz, pentru stabilirea vinovăției lui.

O contribuție importantă la întărirea prezumției de nevinovăție o aduce și respectarea strictă a dispozițiilor referitoare la aflarea adevărului (art. 3 din Codul d e procedură penală), prin interpretarea corectă a probelor adminJ. cu privire la existența infracțiunii, identificarea învinuitului sau inculpatului și vinovăția acestuia. Adevărul, indiferent dacă se referă la vinovăție sau nevinovăție, nu se poate sprijini pe denaturarea probelor, după cum nu se poate baza pe păreri, probabilități, aproximații, eventualități. Când vinovăția nu este stabilită cu certitudine, prezumția de nevinovăție este aceea care împiedică pronunțarea unei hotărâri de condamnare. și presupunerile martorilor nu pot duce la stabilirea cu certitudine a realității și nu pot sta la baza unei soluții de condamnare. După cum nici prezumțiile organelor judiciare nu pot justifica o asemenea soluție. A acorda valoare de fapt unei prezumții de fapt înseamnă a admite ca dovedite împrejurări ori situații puse în sarcina învinuitului sau inculpatului fără să existe adminJ. probe directe sau indirecte cu privire la ele. de fapt nu sunt probe și, deci, nu pot forma convingerea judecătorului cu privire la existența unei infracțiuni și a vinovăției ori nevinovăției celui supus judecății. Faptele imputate, ca și vinovăția, se dovedesc numai prin probe. nu sunt decât raționamente logice care doar unite cu alte probe, ele pot susține o concluzie certă, confirmată de întregul probatoriu.

Din cele expuse mai sus se poate desprinde concluzia că prezumția de nevinovăție este nu numai un principiu de drept, o regulă de drept aplicabilă cu rigoare tehnică în activitatea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, ci și expresia unei concepții social-juridice privitoare la poziția persoanei în raporturile acesteia cu activitatea de represiune penală.

Prezumția de nevinovăție nu trebuie socotită ca un instrument destinat să-i favorizeze pe infractori, ar fi un punct de vedere total eronat. Este de necontestat că nimic nu trebuie să stea în calea unei lupte ferme și continui, însă cu mijloace adecvate și cu respectarea strică a legii în lupta împotriva fenomenului infracțional. Ea însă vine să sprijine persoana umană, privită ca atare în toată complexitatea ei, dezbrăcată de învinuirea ei ce i se aduce, care în fața acțiunii de învinuire inițiată de organele de urmărire penală, se găsește izolată și dispunând de puteri reduse.

Acest sprijin pe care îl aduce prezumția de nevinovăție nu este destinat a crea avantaje și a-l ajuta pe cel vinovat cu adevărat să ocolească o sancțiune dreaptă, ci de a-l ajuta pe cel nevinovat care se poate ascunde în persoana oricărui învinuit să evite o eventuală sancțiune nedreaptă și nemeritată. În opera de înfăptuire a justiției penale, prezumția de nevinovăție atribuie obiectivitate activității organelor judiciare și întărind puterea de adevăr a hotărârilor judecătorești, justifică încrederea generală în aceste hotărâri.

În raport de probele adminJ. Curtea a stabilit cu certitudine, ca și situație de fapt, că în intervalul de timp 13:30 - 14:30 din ziua în care a avut loc dispariția minorului, acesta a rămas nesupravegheat, într-o încăpere ușor accesibilă, că de pe dulapul imortalizat în foto nr. 22 (fila 17 vol. dosar ) a dispărut o telecomandă de televizor precum și pașapoartele lui și și că prezența inculpatului a fost semnalată în diverse locuri pe raza localității și după orele 13:00, infirmându-se astfel susținerilor acestuia, conform cărora el era deja plecat la Ori, din declarațiile martorilor și rezultă că înainte de a pleca la barul pentru a biliard au lăsat telecomanda pe dulap, alături de pașapoarte, obiecte pe care nu le-au mai găsit atunci când au revenit acasă și au constatat dispariția minorului, telecomanda fiind găsită ascunsă într-o plasă în care se aflau hainele inculpatului, iar actele, împreună cu telefonul mobil și încărcătorul, au fost ascunse de către la marginea, sub o conductă, lucru pe care acesta l-a recunoscut în seara zilei de 30.09.2006 în jurul orelor 22:00, iar a doua zi a condus organele de poliție la locul menționat.

Martora a declarat că la aceeași dată, puțin după orele 14:00, în timp ce se afla în curtea locuinței sale, a văzut că din deal, de pe ulița venea inculpatul, care a salutat-o și apoi și-a continuat drumul spre localitatea S, martora descriind totodată obiectele de vestimentație cu care acesta era îmbrăcat, ce coincid cu cele indicate chiar de către inculpat.

Și martora B, confirmă faptul că în ziua de 29.09.2006 în jurul orelor 15:00 a venit la domiciliul său, care a întrebat de concubina sa - partea vătămată, fiind îndrumat spre

Coroborând toate aceste date se ajunge la concluzia logică că în intervalul de timp menționat, s-a aflat în locuința în care minorul a fost lăsat nesupravegheat, fiind practic ultimul care l-a văzut pe acesta în viață, în condițiile în care investigațiile efectuate au exclus prezența unor persoane străine în localitate și, mai mult, în apropierea imobilului în discuție și dat fiind rezultatul cert - moartea violentă a minorului, al cărei autor este inculpatul, demonstrat cu probe de necontestat, reiese că acesta l-a luat din locul în care se afla.

La acestea se adaugă și declarațiile inițiale ale inculpatului, care a susținut în prezența martorilor că "cine a luat pașapoartele a luat și copilul" - apreciată ca o recunoaștere voalată, existența datelor contradictorii pe care le-a furnizat cu privire la dispariția acelor obiecte la care s-a făcut referire anterior, lipsa motivației care să justifice poziția oscilantă în momentul în care a fost pus în fața unor dovezi clare și imposibilitatea de a-și plasa propria persoană în timp și spațiu corelativ cu durata de timp asupra căreia se îndreaptă analiza instanței.

În schimb, așa cum s-a arătat mai sus, simpla luare a copilului de către inculpat din locuința străbunicii sale, fără a se putea stabili locul unde a fost dus și dacă acesta era sau nu în viață, în lipsa unor probe certe, nu poate angaja tragerea la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

Așa fiind Curtea, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, urmează a admite apelul, a desființa în parte sentința, în sensul că va înlătura sporul de 5 ani închisoare aplicat și prevederile ce reglementează concursul de infracțiuni și va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 al. 2 Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.d Cod procedură penală, menținând celelalte dispoziții ca fiind legale și temeinice.

În temeiul art. 381 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal va deduce în continuare din pedeapsa de 25 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. d Cod penal durata detenției preventive de la 20 noiembrie 2007 la zi și constatând că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive a apelantului va menține această măsură privativă de libertate, în baza art. 300/2 300²rap. la art.160 alin.1 și 3 și art.350 Cod procedură penală.

Văzând și disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.02.1962, în prezent arestat în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr.346 din 20 noiembrie 2007 Tribunalului Botoșani - secția penală (dosar nr-).

Desființează în parte sentința penală menționată și în rejudecare:

Înlătură sporul de 5 (cinci) ani închisoare și dispozițiile art.33 lit. a, 34 Cod penal.

În baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. d Cod procedură penală achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 alin.2 Cod penal.

Inculpatul va executa pedeapsa de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare și 10 (zece) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, d,e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 rap. la art.175 lit. d Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul disp.art.381 cod procedură penală rap. la art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 20 noiembrie 2007 la zi.

În baza art.300²rap. la art.160 alin.1 și 3 și art.350 Cod procedură penală constată legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, pe care o menține.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28 ianuarie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Dact.

3 ex./18.02.2009

Jud. fond

Președinte:Androhovici Daniela
Judecători:Androhovici Daniela, Maierean Ana

#Judecator Androhovici Daniela

Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Suceava

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Suceava