Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.33/2009

Ședința publică de la 24 FEBRUARIE 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu

JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu

GREFIER - - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău

Reprezentat legal prin procuror

*******

La ordine au venit spre soluționare apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU și partea civilă, împotriva sentinței penale nr.555/D din 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul parte civilă asistat de avocat ales și intimatul-inculpat asistat de avocat ales, lipsă fiind intimatele părți civile Spitalul Județean de Urgențe B și Spitalul Municipal

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei, după care:

Avocat depune concluzii scrise privind apelul declarat de apelantul inculpat, chitanța nr.13 din 7.01.2009 a Cabinetului de av. și chitanța nr.- din 11.01.2008 de la Casa de Asigurări de Sănătate

Instanța pune în discuție chitanța depusă la dosar de apelantul-parte civilă din care rezultă că a achitat suma CAS B ca să beneficieze de gratuitate în spital și nu cheltuieli de spitalizare suportate.

Avocat, și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai sunt cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul parchetului, expune pe scurt situația de fapt reținută prin sentința penală nr.555/D din 23.10.2008 a Tribunalului Bacău, prin care intimatul inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev.de art.20 raportat la art.174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.86¹Cod penal, prin care a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe care o consideră netemeinică.

Solicită admiterea apelului, casarea hotărârii apelate și reținerea cauzei spre rejudecare, având în vedere modalitatea de executare a pedepsei prin aplicarea prev.art.86/1, 86/2,86/3 Cod penal, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere față de gravitatea faptei comise, modalitatea de săvârșire - lovind cu un cuțit în regiunea abdominală partea vătămată căreia a-i pune în primejdie viața și pericolul social concret al faptei.

De asemenea, arată că instanța de fond nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei prev.art.72 Cod pr.penală.

Avocat având cuvântul pentru apelantul-parte civilă arată că este de acord cu concluziile susținute de reprezentantul parchetului întrucât pedeapsa aplicată nu-și atinge scopul față de gravitatea săvârșirii faptei și pericolul social concret, hotărârea fiind netemeinică și nelegală atât pe latură penală cât și pe civilă.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei solicită schimbarea încadrării juridice în sensul înlăturării circumstanțelor prev. de art.73 lit.b întrucât în urma probelor administrate la urmărirea penală dar și la instanța de fond rezultă că în cauză nu se impune și nu se justifică reținerea acesteia deoarece nu sunt probe care să convingă circumstanța provocării.

Așa cum a arătat și în concluziile scrise ale apelului, din declarațiile martorilor, nu rezultă că partea vătămată ar fi lovit și provocat pe inculpat.

Nici din declarațiile martorilor care au avut poziții oscilante la instanța de fond și urmărirea penală și au participat la imobilizarea părții vătămate nu rezultă că partea vătămată nu ar reflecta adevărul.

În ce privește latura penală solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din art.20 rap.la art.174-175 lit.i cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal în art.20 rap.la art.174-175 lit.i Cod penal și aplicarea unei pedepse în cuantum mai mare.

În ce privește latura civilă solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și obligarea inculpatului la plata daunelor materiale în cuantum de 5000 Ron reprezentând cheltuieli pentru restabilirea stării de sănătate; 3600 Euro pentru beneficiu nerealizat pe o perioadă de 6 luni în care acesta avea un contract în Italia unde era cioban la oi și 30.000 Ron față de suferința fizică și psihică provocată de inculpat.

Consideră că în mod nelegal, neîntemeiat și nejustificat instanța de fond a înjumătățit cuantumul daunelor materiale solicitate, întrucât acesta au fost pe deplin dovedite.

Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și partea civilă cu privire la schimbarea încadrării juridice și a se reține scuza provocării, întrucât din probele administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească, pedeapsa este o măsură de constrângere, iar scopul acesteia este de prevenire a unor noi infracțiuni - corect fiind reținut 73 lit.b Cod penal.

Totodată arată că la individualizarea judiciară a pedepsei instanța corect a aplicat suspendarea acesteia având în vedere starea de provocare, că inculpatul nu are antecedente penale, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, a cooperat cu organele de cercetare recunoscând și regretând fapta și are o situație familială deosebită fiind singurul întreținător al familiei sale.

În susținerea probelor privind provocare inculpatului, arată că acesta avea cuțitul asupra lui datorită faptului că are animale acasă, iar când le hrănea folosea cuțitul pentru a tăia legăturile la snopii de ciocani.

În ce privesc despăgubirile civile, solicită respingerea acestora deoarece în cauză nu sunt acte noi cu care să dovedească cheltuielile și daune - partea civilă încercând o îmbogățire fără justă cauză.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul pe latura civilă a apelului formulat de apelantul-parte civilă, solicită respingerea acestora ca nefondate, instanța de fond soluționând corect această latură.

Inculpatul-intimat având cuvântul arată că este de acord cu concluziile susținute de apărătorul ales.

CURTEA

- deliberând -

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.555/D din data de 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 30.10.1989 în municipiul O, județul B, CNP -, cetățean român, studii 10 clase, necăsătorit, nu are copii, fără ocupație, domiciliat în satul, comuna, județul B, fără antecedente penale, pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.20 Cod penal, raportat la art.174-175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, art.74 lit.a și c Cod penal și 76 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza 2 și lit.b Cod penal.

În temeiul art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicată inculpatului.

În temeiul art.86/2 Cod penal, s-a stabilit un termen de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 5 (cinci) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.86/3 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare, să se supune următoarelor măsuri de supraveghere obligatorii:

-să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură a putea fii controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.86/4 alin.1 Cod penal, cu referire la art.83 și 84 Cod penal și dispozițiilor art.86/2 Cod penal.

În temeiul art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza 2 și lit.b Cod penal a cărei executare a fost suspendată de drept conform art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale închisorii.

În temeiul art.313 din Legea nr.95/2006, modificată și completată prin nr.OUG 72/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 505,5 lei RON către partea civilă Spitalul municipal O și a sumei de 185 lei către partea civilă Spitalul Județean B cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli spitalizare pentru victima .

În temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală și a art.998 Cod civil, au fost admise în parte pretențiile civile formulate de partea civilă și a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 1175 lei RON, reprezentând cheltuieli efectuate pentru refacerea stării de sănătate și suma de 295 lei RON reprezentând venituri nerealizate în perioada incapacității de muncă și a fost respinsă cererea formulată de partea civilă având ca obiect plata de daune morale.

În baza art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea unui cuțit tip briceag folosit de inculpat la comiterea infracțiunii, aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.

În temeiul art. 109 alin.3 Cod penal, s-a dispus păstrarea la Camera de corpuri delicte a instanței a mijloacelor materiale de probe depuse în plicurile 1, 2, 3 și 4 până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.

În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în baza art.193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei RON către partea civilă, cu titlul de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat ales.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a fost trimis în judecată cercetat în stare de libertate inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.20 Cod penal, raportat la art.174-175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, constând în aceea că în seara de 27.12.2007, în jurul orelor 21, în timp ce se afla la discoteca din satul, comuna, județul B, fiind provocat de partea vătămată, a lovit-o pe aceasta cu cuțitul în regiunea abdominală, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale și au primejduit viața victimei.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:

În fapt, în seara de 27.12.2007, în jurul orelor 21, inculpatul împreună cu martorii, și se aflau în discoteca din satul. La un moment dat partea vătămată a produs un incident prin spargerea unei sticle de bere, rămas însă fără nici un fel de urmări. Ulterior martorii, și inculpatul au ieșit afara din discotecă și au mers la toaleta situată în spatele clădirii. La colțul clădirii se afla partea vătămată, care ieșise afară și aștepta. Partea vătămată l-a atacat fără motiv pe, lovindu-l cu pumnul în zona feței. Observând aceasta inculpatul a intervenit în conflict pentru a-l aplana, însă nu a reușit, deoarece victima a abandonat acțiunea agresivă pe care începuse să o exercite asupra lui, îndreptându-se spre inculpat și atacându-l pe acesta. Partea vătămată a atacat pe inculpat, lovindu-l cu pumnii și picioarele, l-a trântit pe acesta la pământ, după care s-a urcat deasupra acestuia, continuând să-l lovească. Pentru se elibera din agresiune inculpatul, a scos din buzunar un briceag pe care îl folosise în acea după-amiază la lucrări agricole și pe care îl uitase în buzunar. Cu aceste obiect inculpatul a lovit victima în abdomen în timp ce aceasta din urmă stătea deasupra inculpatului căzut la pământ și îl lovea. După lovirea victimei cu cuțitul inculpatul a putut să se elibereze și a părăsit locul faptei. Potrivit raportului de constatare medico-legală victima a prezentat diagnosticul de plăgi înjunghiate în regiunea toraco - abdominală și plăgi hepatice și a necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale, leziunile fiind de natură a pune în primejdie viața victimei.

Situația de fapt reținută de instanță de instanța fond și expusă mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor:, și G, declarațiile inculpatului, raportul de constatare medico-legală și raportul de expertiză medicală.

Partea vătămată a susținut în mod nereal că a fost ținut și lovit și de martori, însă nu a făcut dovada acestor susțineri. În tot cursul procesului penal inculpatul a avut o conduită sinceră de recunoaștere a faptei regretând comiterea acesteia.

În drept, fapta inculpatului care fiind atacat, lovit și trântit de victimă la pământ, de aol ovi pe aceasta cu un obiect să producă moarte, respectiv, cu briceagul, într-o zonă vitală a corpului (zonă abdominală cu atingerea ficatului), primejduindu-i viața acesteia, a fost apreciată că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat comisă în stare de provocare determinată de atacul inițial al victimei, prevăzută de art.174-175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art.345 alin. 2 Cod procedură penală, constatând că fapta există constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa principală a închisorii, la pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi și, respectiv, accesorie a interzicerii unor drepturi.

La individualizarea judiciară a acestora instanța a motivat că a avut în vedere limitele pedepsei închisorii prevăzute de norma de incriminare, dispozițiile art.76 alin 2 Cod penal, 73 lit.b și ale art. 64, 65 și art.53 alin.2 lit.a și 71 Cod penal, cât și celelalte criterii legale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise de inculpat, dedus din modul de comitere, împrejurările comiterii, conduita părților, urmarea produsă, cât și datele care caracterizează persoana și conduita inculpatului.

Așa cum de altfel s-a reținut mai sus în cursul procesului penal inculpatul a avut o conduită cooperantă cu organele judiciare, descriind cu sinceritate fapta comisă pe care a regretat-o permanent. Inculpatul este o persoană cu o pregătire intelectuală și educație modeste, dar care, așa cum a rezultat din caracterizările depuse la dosar și din declarațiile martorilor audiați în circumstanțiere, a avut o conduită corespunzătoare în familie și comunitate și nu are antecedente penale. Instanța a reținut cu valoare de circumstanțe judiciare atenuante, conform art.74 lit.a și c Cod penal, conduita bună anterioară a inculpatului și conduita procesuală.

În cea ce privește pericolul social al faptei, s-a reținut că prin fapta comisă a fost primejduită viața unei persoane, care la data conflictului s-a manifestat ea însăși agresiv în mod nejustificat, provocând o stare conflictuală gravă. În împrejurările concrete în care s-a produs conflictul, inculpatul ar fi putut evita implicarea, dacă ar fi fugit de la locul faptei, ori după prima etapa a altercației. Totuși, faptul că acesta nu a fugit, ori că a încercat la locul faptei să aplaneze un conflict nu constituie împrejurări de natură a-i crea o situație grea, mai ales în contextul existenței provocării.

Față de aspectele de fapt și de drept expuse mai sus instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii sub minimul special orientată spre minimul prevăzut de art.76 alin. 2 Cod penal, pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pe o durată rezonabilă și în limite legale.

Instanța de fond a apreciat, în raport de aspectele mai sus arătate, că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul art.86/1 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și făcut aplicarea dispozițiilor art.86/2, cu art.82 Cod penal, art.86/3, art.86/4, cu art.83 Cod penal, precum și art.71 alin.5 Cod penal, în ceea ce privește pedeapsa accesorie.

În conformitate cu dispozițiile art. 14 și 346 Cod procedură penală, se motivează de instanța de fond, va aplica principiul disponibilității pentru limita de o Jd in cheltuielile de spitalizare la care inculpatul a achiesat. Partea vătămată a solicitat daune materiale în cuantum de 5000 lei, reprezentând cheltuieli pentru restabilirea stării de sănătate, din care cu actele depuse la dosar și cu declarația martorei, a dovedit doar cheltuieli real și efectiv efectuate până la concurența sumei de 2350lei.

De asemenea partea vătămată a susținut că din cauza incidentului nu a mai putut pleca la muncă în Italia și prin urmare fost lipsită de veniturile pe care le-ar fii realizat acolo, pe o perioadă de 6 luni. Partea vătămată a susținut că în Italia ar fi putut să lucreze ca cioban la oi și ar fi realizat un venit lunar de 600 euro. În total aceasta a pretins suma de 3600 de euro ca venit nerealizat. Aceste pretenții civile nu au fost dovedite.

În speță însă instanța reține că la data faptei partea vătămată nu era încadrată în muncă, se afla în țară unde în mod normal realiza doar venitul minim pe economia națională.

Având în vedere faptul că pentru vindecare conform certificatului medico-legal au fost necesare 35-40 zile, rezultă că, se arată de instanța de fond, pe această perioadă partea vătămată nu a putut realiza venitul minim pe economie, astfel încât venitul nerealizat care poate fi luat în considerare este în total de 590 lei RON.

Partea vătămată a mai solicitat și daune morale în cuantum de 30.000 lei RON.

În speță, se motivează de prima instanță, însă, având în vedere conduita provocatoare și agresivă constantă și gravă a părții vătămate, instanța apreciază că aceasta nu a fost prejudiciată moral și drept urmare cererea de acordare daune morale va fi respinsă.

În cea ce privește daunele morale instanța va acorda despăgubiri civile părții civile numai în limita cotei de o Jd in valoarea fiecărei categorii de despăgubiri reținută mai sus, ca efect al culpei părții vătămate la producerea conflictului, care se constată a fi în proporție de 50 %.

Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și partea civilă.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua susținut că hotărârea apelată este netemeinică în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, prin aplicarea prevederilor art.86/1, 86/2, 86/3 Cod penal, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, având în vedere gravitatea faptei comise (tentativă la omor), modalitățile de săvârșire a acesteia (inculpatul folosind un cuțit), a lovit cu un cuțit în regiunea abdominală victima, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce au fost de natură a-i pune în primejdie viața), pericolul social concret, instanța neținând cont de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal.

Apelanta-parte civilă a criticat hotărârea apelată, susținând următoarele:

n ceea ce privește încadrarea juridica a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, s-a solicitat schimbarea ncadrării juridice, în sensul înlăturării circumstanței prevăzute de art.73 lit.b Cod penal, întrucât in urma probelor administrate la urmărirea penala, cât și în instanță, rezultă că în cauză nu se impune și nu se justifică reținerea acestei circumstanțe.

Astfel din declarațiile martorilor date la urmărirea penala nu rezultă ca partea civila a provocat inculpatul. Martorul a declarat că nu a văzut conflictul, ci doar partea vătămată căzută jos.

Martorul a declarat la politie-fila28 ca inculpatul a fost lovit de partea vătămata, dar nu a precizat daca a fost sau nu martor ocular la conflict, sau i s-a povestit după conflict acest aspect. Același martor nu a declarat la procuror că inculpatul a fost lovit primul de partea vătămată, ci a declarat că inculpatul a intervenit spontan în conflict, deoarece partea vătămată îl lovise pe. Aceasta ultimă declarație o prezintă și în fața instanței, precizând că inculpatul a sărit pe partea vătămata și au căzut amândoi la pământ.

Martorul nu declara la urmărirea penala despre faptul că partea vătămată a lovit inculpatul, nici la poliție, nici la procuror, ci doar precizează ca s-a întâlnit pe drumul spre casa cu organele de poliție și le-a spus ce s-a întâmplat la discoteca.

Martorul nu a fost de față la conflictul dintre inculpat și partea vătămată.

Martorul propus în apărare de inculpat a declarat în fața instanței ca a văzut cum doi băieți se băteau de la distanță de trei metri, trecând pe lângă ei, i-a recunoscut ca fiind inculpatul și partea vătămată și a observat că era jos, iar partea vătămată îl lovea, dar nu a surprins momentul inițial, pentru a confirma cine a provocat acest conflict.

Trebuie luată în considerare și declarația martorului din fața instanței - partea vătămată era înconjurată de cinci băieți, i-a văzut pe aceștia în picioare și îi numește ca fiind:, și, iar din discotecă a fugit afară martorul, care a cerut agresorilor să o lase în partea vătămată.

Din declarațiile martorilor care l-au întâlnit pe inculpat în drumul spre casa - fila 26 nu rezultă că inculpatul le-a spus că a fost și el lovit, sau că partea vătămata l-a lovit întâi, le-a arătat doar briceagul, nu știa în ce zonă a lovit partea vătămată și a precizat că se duce acasă.

În aceste condiții, se susține de apelanta-partea civilă, este lesne de înțeles că declarația părții vătămate reflectă realitatea, martorii care au avut poziții oscilante în instanță față de urmărirea penala, au participat într-o oarecare măsura la imobilizarea părții vătămate, se aflau în jurul acesteia, așa cum a arătat și i-a numit martorul și doar la cererea lui agresorii și-au abandonat victima.

În concluzie, se apreciază de apelanta-partea civilă, din probele administrate nu rezultă că partea vătămata a provocat inculpatul, ci că acesta din urma a intervenit în conflict în mod spontan, a lovit cu briceagul și i-a cauzat părții vătămate leziuni de natura a-i pune viața în primejdie pentru care a necesitat intervenții chirurgicale și un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale.

De asemenea, tot pe latură penală s-a solicitat condamnarea inculpatului, ținându-se cont de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal, însă conform încadrării juridice solicitate. Instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere in condițiile art.86/1 Cod penal, însă această pedeapsă este mult prea indulgentă față de fapta săvârșită de inculpat, gravitatea acestei fapte și urmările produse prin punerea in primejdie a vieții părții vătămate.

Pe latură civilă a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și obligarea inculpatului:

1. la plata daunelor materiale în cuantum de 5000 ron, reprezentând cheltuieli efectuate pentru restabilirea stării de sănătate (medicamente, alimente, plata transportului la spital), dovedite cu înscrisurile depuse la dosar și depoziția martorei.

2. la plata sumei de 3600 euro solicitata ca beneficiul nerealizat - neputința de a munci în Italia timp de 6 luni cu o plata de 600 euro pe luna. Martora a confirmat situația că partea civilă a fost plecată înainte de conflict la munca în Italia, unde a fost cioban la oi, pentru munca sa primea 600 euro pe luna și urma să se întoarcă iar după sărbătorile de iarnă în același loc de muncă.

3. la plata daunelor morale în cuantum de 30.000 ron, având in vedere suferința fizică și psihică provocată de inculpat, intervențiile chirurgicale la care a fost supus și cicatricele dobândite, gravitatea leziunilor plăgilor înjunghiate abdominale, care i-au pus viața în primejdie. Se apreciază că în mod nelegal, neîntemeiat și nejustificat instanța de fond a înjumătățit cuantumul daunelor materiale solicitate de partea vătămata, ntrucât acestea au fost dovedite, iar așa cum a precizat mai sus probatoriul cauzei arată destul de clar că inculpatul nu a fost provocat la conflict de partea vătămata, ci singur se face vinovat de rezultatul violenței sale. Mai mult decât atât, instanța de fond nu a luat în considerare gravitatea faptei săvârșite de inculpat, a urmărilor acestei fapte, a suferinței fizice și morale a părții vătămate și nu a acordat daune morale, ori în cauză partea vătămata a suferit foarte mult din punct de vedere fizic și moral și consideră inuman și ilegal atitudinea de a fi apreciată această suferință.

De asemenea, instanța de fond a obligat inculpatul doar la plata cotei de o Jd in cheltuielile de spitalizare precum si din cuantumul cheltuielilor de judecată. entru motivele expuse mai sus se impune obligarea inculpatului la plata in totalitate a acestor cheltuieli.

Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de invocate și examinând-o, în conformitate cu prevederile art.371 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău urmează a fi respins, iar apelul părții civile va fi admis, pentru considerentele care vor fi prezentate.

Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că în cauză a fost reținută o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, s-a dat faptei săvârșite de intimatul-inculpat o corectă încadrare juridică și s-a făcut o judicioasă individualizare judiciară a pedepselor, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, prins suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Analizând probele administrate în cauză, respectiv: declarațiile părții civile -fl.15 dosar urmărire penală și fl.52 dosar prima instanță, procesul verbal de cercetarea locului faptei-fl.2-3 dosar urmărire penală, planșele fotografice efectuate cu acest prilej-fl.5-8 dosar urmărire penală, raportul de constatare medico-legală (pe acte medicale) nr./98/A2 din data de 28.12.2007-fl.9 dosar urmărire penală, precum și al Serviciului Județean de Medicină Legală B - Cabinetul Medico-Legal O, județul B, raportul de constatare medico-legală (pe persoană) nr./98/A2 din data de 28.12.2007-fl.9 dosar urmărire penală, al aceleași unități medico-legale-fl.10 dosar urmărire penală, biletul de ieșire din spital-fl.12 dosar urmărire penală, scrisoarea medicală-fl.13 dosar urmărire penală, depozițiile martorilor: -fl.21 și 30 dosar urmărire penală -fl.22 și 28 dosar urmărire penală și fl.53 dosar prima instanță, -fl.23-24 și fl.26-27 dosar urmărire penală, -fl.25 și 29 dosar urmărire penală și fl.72 dosar prima instanță, -fl.74 dosar prima instanță, -fl.106 dosar instanța de fond și G-fl.76 dosar prima instanță, coroborate cu declarațiile inculpatului-fl.16-20 dosar urmărire penală și fl.12 dosar prima instanță, rezultă cu certitudine că intimatul-inculpat a săvârșit infracțiunea în stare de provocare, astfel că, în mod corect instanța de fond a reținut circumstanța atenuantă legală prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, deoarece inculpatul a comis infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de provocarea din partea victimei produsă prin violență.

Așa cum este cunoscut, pentru a se reține săvârșirea infracțiunii în stare de provocare, se impune, potrivit art.73 lit.b Cod penal, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, adică într-o stare de surescitare sau încordare nervoasă, de mânie sau indignare, ori de emoție puternică;

starea de puternică tulburare sau emoție să fi avut drept cauză o provocare din partea părții vătămate prin infracțiune, adică actul de provocare să constituie cauza infracțiunii săvârșite de cel provocat;

provocarea să fi fost săvârșită de victima infracțiunii printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă;

riposta infractorului la acțiunea de provocare trebuie îndreptată împotriva autorului actului provocator.

Ori, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că sunt îndeplinite aceste condiții expres prevăzute de lege.

Elocvente în acest sens sunt pe lângă declarațiile intimatului-inculpat-fl.16-20 dosar urmărire penală și fl.12 dosar instanța de fond, declarațiile martorilor -fl.28 dosar urmărire penală și fl.53 dosar instanța de fond și -fl.74 dosar instanța de fond, din care rezultă că intimatul-inculpat a intervenit între apelanta-parte vătămată și martorul, martor care a fost lovit cu pumnul de partea vătămată, în dorința de a-i despărți, împrejurări în care partea vătămată l-a trântit la pământ pe inculpat, s-a urcat pe el și l-a lovit.

Doar în aceste condiții, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu acel cuțit, lovituri aplicate în regiuni vitale ale corpului, cu un instrument vulnerant de a produce moartea, cauzându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea constată, așa cum se arăta, că prima instanță a făcut o judicioasă individualizare judiciară a pedepselor, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, prins suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Așa cum este cunoscut, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, la aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Așa cum rezultă din "ancheta socială" efectuată de Primăria comunei, județul B-fl.24 dosar prima instanță, aprecierea eliberată de Școala Generală " cel " -fl.25 și depoziția martorului -fl.73 dosar prima instanță, intimatul-inculpat a avut o bună comportare în familie și societate, nu a mai comis alte fapte penale, că fapta comisă de intimatul-inculpat a constituit un accident, fiind determinată și de anturajul în care s-a aflat în acea noapte.

Intimatul-inculpat realizând fapta pe care a comis-o, i-a adus la cunoștință mamei sale acest lucru și au sesizat organele de poliție, iar cu prilejul audierii, atât în cursul urmăririi penale, cât și în instanță, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii.

Având în vedere aceste aspecte, în mod corect instanța de fond a reținut în favoarea intimatului-inculpat circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a și c Cod penal și a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate intimatului-inculpat, scopul preventiv-educativ al pedepsei fiind atins și prin măsurilor de supraveghere la care a fost obligat de instanța de fond pe durata termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, apelanta-parte vătămată s-a constituit parte civilă cu următoarele sume: 5.000 RON daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sănătății (spitalizare, consultații medicale, examene de specialitate, alimentație specială,etc. 600 euro beneficiul nerealizat și 30.000 RON daune morale și despăgubiri eșalonate de 500 RON pe lună-fl.52, 79 și 111-113 dosar instanța de fond.

Unul dintre principiile de bază ale răspunderii civile este principiul reparării integrale a prejudiciului.

Acest principiu presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil,fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei(restitutio in integrum).

Acest principiu de bază al răspunderii civile (măsura răspunderii civile o dă, în principiu, prejudiciul), își are așezământul legal în art.998 Cod civil, text care instituie obligația generală de reparare a prejudiciului, prevăzând că"orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara"formula"a-l repara",deși este laconică, este foarte precisă și cuprinzătoare, evocând neîndoielnic, ideea reparării prejudiciului în totalitatea sa, fără nici o restrângere ori limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și potrivit principiului(restitutio in integrum),cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptului ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei.

Temeiul despăgubirii părții civile ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni în dauna sa este, așa cum se arăta răspunderea civilă pentru fapta proprie, prevăzută de art.998-999 Cod civil, în cauza dedusă judecății art.998 Cod civil.

La stabilirea despăgubirilor, desigur că trebuie avută în vedere culpa fiecăreia dintre părțile implicate în conflict.

Ori, așa cum s-a arătat mai sus, intimatul-inculpat a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în stare de provocare, prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, condiții în care în mod judicios prima instanță a apreciat, în raport de probele administrate, că proporția culpei este de 50% și a redus proporțional cuantumul despăgubirilor civile cu titlul de daune materiale (cheltuieli pentru refacerea stării de sănătate, respectiv, beneficiul nerealizată).

Ca urmare a violențelor deosebite suferite de apelanta-parte civilă, acesta a suferit leziuni, constând în: plăci hepatice lob stg. prin înjunghere -, plăgi penetrante abdominale, placă pectorală dr. plagă frontală dr.OD, nevrită optică, leziunile necesitând pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale.

Pentru ameliorarea și vindecarea leziunilor suferite, partea vătămată a fost internată la Spitalul municipal O, județul B și la Spitalul de Urgență al Județului

Din examinarea probelor administrate, respectiva depoziția martorei -fl.75, precum și înscrisurile depuse de partea civilă-fl.77,78, 80-92 și fl.107 dosar instanța de fond, Curtea constată că în mod corect s-a acordat părții civile suma de 1.175 lei cu titlul de daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate pentru refacerea sănătății.

Așa cum rezultă și din cererea de constituire ca parte civilă fl.79 dosar instanța de fond, în suma de 5000 cu titlul de daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate pentru refacerea sănătății, partea civilă a inclus și suma de 1.020 lei, sumă achitată Spitalului municipal O, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Din probele administrate rezultă că apelanta-parte civilă, dat fiind faptul că nu era salariat, nu a beneficiat de gratuitatea asistenței medicale acordate la Spitalul municipal O, județul B, astfel că aceasta, cu chitanța nr.7092 din data de

14.01.2008-fl.86 dosar prima instanță, a achitat suma de 1.020 lei.

În aceste condiții se impune obligarea intimatului - inculpat și la plata a din suma 1.020 lei achitată de apelanta-parte civilă cu titlul de cheltuieli de spitalizare Spitalului municipal

Pe cale de consecință, cheltuielile de spitalizare cu care intimata-parte civilă Spitalul municipal O, județul B s-a constituit parte civilă la urmărirea penală-fl.11, fiind achitate de partea civilă, se va desființa hotărârea apelată, în sensul înlăturării obligării inculpatului la plata sumei de 1.020 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare către această unitate medicală, deoarece, altfel, ar însemna obligarea de două ori a inculpatului la plata acestei sume.

Apelanta-parte civilă a solicitat obligarea intimatului-inculpat și la plata sumei de 312 lei achitată Casei de Asigurări de Sănătate a Județului

Din verificarea chitanței nr. - din 11.01.2008, depusă la instanța de apel, rezultă că această sumă reprezintăcontribuție fond asigurări de sănătate.

Această sumă a fost achitată pentru a putea beneficiaîn anul 2008de gratuitatea asistenței medicale, față de faptul că, așa cum se arăta, partea vătămată nu era salariat și nu plătea contribuție pentru asigurările de sănătate.

Prin plata acestei sume a beneficiat de gratuitatea asistenței medicale pentru spitalizarea de la Spitalul de Urgență a Județului B, condiții în care, așa cum a recunoscut, nu a mai achitat cheltuielile de spitalizare, această unitate constituindu-se parte civilă cu suma de 369,25 lei -fl.14 bis dosar urmărire penală, împrejurări în care a fost obligat intimatul-inculpat, în raport de culpa acestuia, la plata a din suma solicitată.

Referitor la beneficiul nerealizat prima instanță în mod corect a acordat doar suma de 295 lei, reprezentând veniturile pe care le-ar fi realizat partea vătămată, luând în calcul, în raport de faptul că aceasta nu are nici o calificare școlară profesională, durata zilelor de îngrijiri medicale, lipsa unor probe certe din care să rezulte alte venituri de care ar fi fost privată, venitul minim pe economie.

Apelanta-parte vătămată s-a constituit parte civilă și cu suma de 30.000 lei cu titlul de daune morale.

Așa cum se arăta, unul dintre principiile de bază ale răspunderii civile este principiul reparării integrale a prejudiciului.

Acest principiu presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei(restitutio in integrum).

În aceste condiții hotărârea apelată este greșită sub aspectul respingerii cererii de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile cu titlul de daune morale, cu motivarea că partea vătămată a avut o "conduită provocatoare și agresivă", fiind contrară principiilor de drept.

Nu este posibil ca pentru daunele materiale să se acorde despăgubiri civile în raport de culpa celor implicați în conflict, iar pentru daunele morale, deși temeiul în drept este tot răspunderea civilă delictuală, să se invoce aspecte care nu au nici un suport în drept.

În raport de leziunile suferite ca urmare a acțiunilor violente ale inculpatului, respectiv: plăci hepatice lob stg. prin înjunghere -, plăgi penetrante abdominale, placă pectorală dr. plagă frontală dr.OD, nevrită optică, faptul că pentru tratarea acestora a fost necesară spitalizarea, în mod cert partea vătămată a suferit și un prejudiciu moral, impunându-se repararea și a acestuia prejduciu de inculpat.

Fapta intimatului-inculpat îndreptățește apelanta-parte civilă și la acordarea unor daune morale, care să recompenseze cel puțin în parte prejudiciul pe care l-a suferit.

Leziunile cauzate de intimatul-inculpat au fost de natură să-i provoace apelantei-parte civilă dureri fizice și psihice deosebite, apelanta-parte civilă fiind nevoită să suporte mediul spitalicesc.

Acest lucru îndreptățește apelanta-parte civilă la despăgubire pentru a, cel puțin în parte, prin mijloacele reparațiunii bănești, condițiile de viață alterate ale victimei(pretium doloris).

În aceste condiții trebuie să se țină seama nu numai de durerile fizice și psihice încercate de victimă, dar și de efectele psihologice ale acestora.

Instanța avea obligația, ca în raport de probele administrate, să determine întinderea acestui prejudiciului și față de reținerea circumstanței atenuante legale a provocării, prevăzută de art.73 lit.b Cod penal și de proporția culpei, să oblige inculpatul la din această sumă.

În raport de aceste aspecte, Curtea apreciază că se impune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

Apelanta-parte civilă a mai susținut că în mod greșit a fost redus cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul de prima instanță.

În conformitate cu prevederile art.193 alin.2 și 6 Cod procedură penală,"ând acțiunea civilă este admisă numai în parte, instanța poate obliga pe inculpat la plata totală sau parțială a cheltuielilor judiciare. În celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare făcute de părți în cursul procesului penal, instanța stabilește obligația de restituire potrivit legii civile."

În raport de aceste prevederi, reținându-se în sarcina apelantei - parte civilă o culpă de 50% și, pe cale de consecință reducându-se proporțional despăgubirile civile, în mod corect, instanța de fond a obligat în parte la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu de avocat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelanta-parte civilă numai cu privire la cuantumul sumelor acordate cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, la greșita respingere a cererii apelantei - parte civilă de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile cu titlul de daune morale și la greșita obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile către partea civilă Spitalul municipal O, județul B, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Va fi desființată sentința penală apelată sub aceste aspecte, se va reține cauza spre rejudecare și în fond se va proceda la majorarea cuantumului sumei la care a fost obligat inculpatul cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, de la suma de 1470 lei la 1.975 lei, în care se va include și din suma de 1.020 lei achitată de partea civilă către Spitalul municipal O cu titlul de cheltuieli de spitalizare.

În temeiul art.14, 346 Cod procedură penală, cu art.998 Cod civil, va fi obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

Se va înlătura obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către Spitalul municipal O, județul B, reprezentând cheltuieli de spitalizare, suma de 1.020 lei fiind achitată cu chitanța nr.7092 din data de 14.01.2008-fl.86 dosar prima instanță,

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Se va constata că intimatul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor fi lăsate în sarcina statului.

În conformitate cu prevederile art.193 Cod procedură penală, va fi obligat intimatul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către apelanta-parte civilă, reprezentând onorariu avocat.

În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Văzând și prevederile art.192 alin.3 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECIDE:

În temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelanta-parte civilă împotriva sentinței penale nr.555/D din data de 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, numai cu privire la cuantumul sumelor acordate cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, la greșita respingere a cererii apelantei - parte civilă de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile cu titlul de daune morale și la greșita obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile către partea civilă Spitalul municipal O, județul B, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Desființează sentința penală apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond;

Majorează cuantumul sumei la care a fost obligat inculpatul cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, de la suma de 1470 lei la 1975 lei, în care se include și din suma de 1.020 lei achitată de partea civilă către Spitalul municipal O cu titlul de cheltuieli de spitalizare.

În temeiul art.14, 346 Cod procedură penală, cu art.998 Cod civil, obligă inculpatul plătească părții civile suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

Înlătură obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către Spitalul municipal O, județul B, reprezentând cheltuieli de spitalizare, suma de 1.020 lei fiind achitată cu chitanța nr.7092 din data de 14.01.2008-fl.86 dosar prima instanță,

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Constată că intimatul-inculpat a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

În conformitate cu prevederile art.193 Cod procedură penală, obligă intimatul-inculpat să plătească părții civile suma de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat.

-. În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva aceleași sentințe penale.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelanta-parte civilă și intimatul-inculpat și de la comunicare pentru intimata-parte civilă Spitalul municipal O, județul

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.sent.

Red.dec.

El.

03.03.2009

Președinte:Valerica Niculina Grosu
Judecători:Valerica Niculina Grosu, Dumitru Pocovnicu

#Judecator Valerica Niculina Grosu

Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Bacau