Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 38/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 38
Ședința publică din data de 16.03.2009
PREȘEDINTE: Aida Liliana Stan
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de inculpații, fiul lui si, născut la 21 octombrie 1982, domiciliat in,-, jud. si, fiul lui si, născut la 7 decembrie 1971, domiciliat in,-, jud. P, împotriva sentinței penale nr. 374/20 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care au fost condamnați inculpații după cum urmează:
- a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 7 ani si 6 luni închisoare pentru săv. infr. prev. de art. 20 rap la art. 174 si art. 175 al.1 lit. a si i si pentru săv. infr. prev. de art. 1/1 pct.1 din 61/1991 modificată prin 169/2002.
-, la pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 20 rap la art. 174 si art. 175 al.l lit. i S-au aplicat ambilor inculpați dispozițiile art. 64 al.1 lit. a si b si 71;
Prin aceeași sentință in baza art. 14 si art. 346 p rap la art. 998 si art. 1003 cod civil au fost obligati inculpații in solidar, să plătească părții civile 500 lei despăgubiri civile.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 16.03.2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 374/20.06.2007 Tribunalul Prahovaa dispus condamnarea inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.10.1982 în, cetățean român, studii - 8 clase, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, CNP - -, domiciliat în,-, județul P, după cum urmează:
- pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 și art.175 alin.1 lit.a și i pen. faptă din data de 26.12.2005, parte vătămată fiind, domiciliat în comuna, sat, județul P, la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a-c pe o perioadă de 5 ani;
- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 modificată prin Legea nr.169/2002, faptă din 26.12.2005, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.d pen. s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv7 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a-c pen. pe o perioadă de 5 ani.
Inculpatul va fi lipsit de drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a și b pen. în condițiile art.71 pen.
În baza art.88 pen. s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului din perioada 29.12.2005 - 18.12.2006.
Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 07.12.1971 în, cetățean român, studii - 10 clase, fără antecedente penale, CNP - -, domiciliat în,-, județul P, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 și art.175 alin.1 lit.i pen. faptă din data de 26.12.2005, parte vătămată fiind, domiciliat în comuna, sat, județul P, la pedeapsa de7 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a-c pen. pe o perioadă de 5 ani.
Inculpatul a fost lipsit de drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a și b pen. în condițiile art.71 pen.
În baza art.88 pen. s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului din perioada 18.01.2006 - 18.12.2006.
În baza art.118 alin.1 lit.b pen. s-a dispus confiscarea corpurilor delicte menționate în procesul verbal nr.1126/P/2005 din 11.05.2006, încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (fila 181 dosar de urmărire penală).
În baza art.14 și art.346 pr.pen. rap. la art.998 și art.1003 civ. și art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, modificată prin OUG nr.72/2006, au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile Spitalul Județean de Urgență P 457,62 lei despăgubiri civile.
În baza art.14 și art.346 pr.pen. rap. la art.998 și art.1003 civ. au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile 500 lei despăgubiri civile.
În baza art.191 pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului 700 lei cheltuieli judiciare, câte 350 lei fiecare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 26.12.2005, partea vătămată a mers la discoteca SC din orașul, împreună cu mai multe persoane. Acolo se aflau și cei doi inculpați, însoțiți de alte persoane.
Pe fondul unei stări de tensiune existente între inculpatul și una dintre persoanele care o însoțeau pe partea vătămată, respectiv, inculpatul a avut unele discuții cu partea vătămată și care i-a spus că îl pot oricând, fără a pune în aplicare această afirmație. Considerându-se lezat, inculpatul a mers la vărul său, de la care a împrumutat o sabie. Inculpatul s-a întors la discotecă, având sabia ascunsă sub haine. Întrucât sabie îl incomoda, inculpatul i-a dat-o să o țină martora, care i-a înapoiat-o după circa 15 minute.
Partea vătămată și persoanele din grupul său au părăsit discoteca după miezul nopții, însă la circa 50 de metri de discotecă au fost ajunși din urmă de inculpați și de cei care-i însoțeau. În acel loc a avut loc o confruntare între persoanele prezente, inculpatul aruncând cu o sticlă către partea vătămată. Acesta din urmă s-a ferit și l-a ridicat pe inculpat, după care i-a dat drumul și acesta a căzut.
După acest moment cei doi inculpați au atacat-o pe partea vătămată cu sabia (inculpatul ) și cu un briceag (inculpatul ), persoanele prezente lovindu-se reciproc cu pumnii și picioarele.
În urma incidentului, partea vătămată a suferit leziunile traumatice arătate în raportul medico-legal nr.944/28.12.2005 întocmit de Serviciul de Medicină Legală P, respectiv o plagă prin înjunghiere abdominală de la nivelul hipocondrului drept, care a interesat ficatul, adâncă de 8 cm; o plagă prin înjunghiere de la nivelul coapsei drepte, adâncă de 15- 17 cm; o plagă prin înjunghiere de la nivelul coapsei stângi, adâncă de 8 cm. Primele două plăgi au pus în primejdie viața părții vătămate, cea de a treia prezentând potențial de periculozitate vitală, așa cum rezultă din raportul medico-legal nr.164/01.03.2007 întocmit de Serviciul de Medicină Legală
S-a apreciat că faptele așa cum au fost reținute mai sus au fost confirmate de declarațiile martorilor, C a, și, coroborate cu declarațiile părții vătămate, cu actele medicale arătate mai sus și parțial cu declarațiile inculpaților. Instanța a mai reținut că faptele au fost săvârșite cu discernământ de ambii inculpați.
O parte dintre martorii audiați în fața instanței și-au schimbat declarațiile, în sensul că au prezentat o situație de fapt diferită de cea prezentată în timpul urmăririi penale, însă au arătat că nu au fost constrânși să dea declarații într-un anume fel, motiv pentru care instanța nu a luat în considerare aceste schimbări de poziție. Totodată, s-a avut în vedere și faptul că declarațiile date imediat după incident au aptitudinea de a reflecta realitatea într-o mai mare măsură decât cele date la un interval relativ mare de timp, iar martorii au tendința de a denatura adevărul, fiind persoane care cunosc părțile sau chiar sunt în relații de prietenie cu acestea.
Totodată, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului de aoî nțepa cu sabia pe partea vătămată, în data de 26.12.2005, în public, cu premeditare, provocându-i leziunile arătate mai sus, care i-au pus viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 și art.175 alin.1 lit.a și i pen. săvârșirii faptei de către acest inculpat a rezultat din afirmațiile făcute de acesta față de martorii audiați, potrivit căroraintenționa să facă scandal, dar și din faptul că a mers să-și procure o sabie.
Fapta aceluiași inculpat de a purta într-un local public și într-un loc public o sabie pe care a folosit-o împotriva părții vătămate, în data de 26.12.2005, punându-i viața în primejdie, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 modificată prin Legea nr.169/2002.
La individualizarea pedepsei pentru fiecare dintre infracțiuni, instanța a avut în vedere disp. art.72 pen. și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, precum și împrejurările săvârșirii faptei, astfel că a aplicat acestuia pedepse orientate către minimul special.
Având în vedere că cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, instanța, în baza art.33 lit.a și art.34 lit.b pen. a dispus contopirea pedepselor și a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea.
Având în vedere că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, în baza art.88 pen. instanța a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive a acestuia din perioada 29.12.2005 - 18.12.2006.
Fapta inculpatului de aoî nțepa cu briceagul pe partea vătămată, în data de 26.12.2005, în public, provocându-i leziunile arătate mai sus, care i-au pus viața în primejdie, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 și art.175 alin.1 lit.i pen.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere disp. art.72 pen. și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, precum și împrejurările săvârșirii faptei, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă orientată către minimul special.
Având în vedere că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, în baza art.88 pen. instanța a dedus din durata pedepsei timpul reținerii și arestării preventive a acestuia din perioada 18.01.2006 - 18.12.2006.
În baza art.118 alin.1 lit.b pen. instanța a dispus confiscarea corpurilor delicte menționate în procesul verbal nr.1126/P/2005 din 11.05.2006, încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (fila 181 dosar de urmărire penală).
Cu privire la latura civilă, instanța, în baza art.14 și art.346 pr.pen. rap. la art.998 și art.1003 civ. și art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006, modificată prin OUG nr.72/2006, a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Pas umei de 457,62 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate.
În baza art.14 și art.346 pr.pen. rap. la art.998 și art.1003 civ. instanța a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia spitalizării.
În baza art.191 pr.pen. instanța a obligat inculpați să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații si, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul, criticile au vizat două aspecte: pe de o parte soluția de condamnare pronunțată, apreciindu-se că se impune achitarea inculpatului, dat fiind probatoriul administrat în cauză; celălalt motiv de apel se referă la individualizarea pedepsei raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și mai mult decât atât, are un discernământ diminuat, aspect ce rezultă din cuprinsul raportului de expertiză psihiatric efectuat în cauză.
In ceea ce privește primul motiv de apel formulat, respectiv criticile cu privire la greșita condamnare, se arată de către inculpatul că acesta a acționat pentru a înlătura un atac îndreptat împotriva prietenului său care era căzut la pământ, fără însă a avea intenția de exercita asupra acestuia acte de violență.
In susținerea acestei critici se face referire la declarațiile martorilor și ale inculpatului, context în care apreciază că se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit. b rap C.P.P. la art. 10 lit. d sau
C.P.P.In situația in care instanța urmează a trece peste aceste critici, s-a solicitat in subsidiar reținerea la încadrarea juridică a faptei a dispozițiilor art. 73
Cu privire la inculpatul criticile au vizat de asemenea, soluția de condamnare pronunțată, considerându-se că în cazul în speță, dat fiind derularea faptelor se impune pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct.2 lit. rap la art. 10 lit. c C.P.P. întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpatul ci de către inculpatul, care de altfel a și recunoscut săvârșirea acestei fapte.
În cuprinsul apelului susținut de către inculpat se conturează o cu totul altă situație de fapt decât cea reținută prin prisma probatoriului administrat, raportat la existența sabiei asupra inculpatului, conchizându-se că aceasta nu se afla în posesia sa, fiind înapoiată martorilor și.
In atare condiții, se apreciază inexistența loviturilor aplicate de acest inculpat, loviturile fiind exercitate doar de inculpatul, care de altfel și recunoscut această faptă.
In subsidiar, în situația în care instanța urmează a trece peste această apărare, s-a solicitat a se reține la încadrarea juridică a faptei prevederile art. 73 lit. b
O altă critică se referă la încadrarea juridică a faptei, solicitând-se schimbarea încadrării juridice, în sensul excluderii dispozițiilor art. 175 lit. a în contextul în care nu se poate reține premeditarea inculpatului care presupune o anume activitate de documentare, ceea ce nu s-a întâmplat in cazul în speță, conflictul izbucnind spontan, motiv pentru care consideră necesar înlăturarea de la încadrarea juridică a faptei a dispozițiilor art. 175 lit. a
Asupra apelurilor formulate de inculpați:
Cu privire la apelul formulat de către inculpatul, se apreciază de către instanța de apel că sunt neîntemeiate criticile formulate pentru motivele ce se vor expune în continuare:
Cu privire la prima din criticile formulate, ce privesc situația de fapt, în sensul că inculpatul nu a agresat partea vătămată, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, în contextul în care din probatoriile administrate reiese o cu totul altă situație de fapt, astfel:
În cuprinsul declarației martorului se arată că inculpatul avea sabia asupra lui și a observat că acesta a scos sabia în timpul acelei încăierări.
De asemenea, martora a arată că inculpatul a scos de pe piciorul ului o sabie cu cu tot, cu o lungime de aproximativ 75-80 cm, din metal alb pe care i-a dat-o să o păstreze, insă ulterior i-a fost înapoiată aceluiași inculpat.
În același context, se înscrie și declarația martorului, care arată că inculpatul avea un obiect în mână, însă nu a putut preciza cu exactitate ce era, iar la un moment dat a auzit partea vătămată, care striga că este tăiată, iar scandalul s-a terminat.
Martorul precizează în cuprinsul depoziției sale că, inculpatul avea o sabie fără, fiind prinsă la, însă ulterior, a auzit că acea sabie a fost dată de către inculpat unei fete.
Martorii audiați atât în faza urmăririi penale, cât și ulterior în fața instanței de judecată au precizat existența conflictului la care au participat cei doi inculpați, si faptul că inculpatul a avut asupra sa o sabie pe care a dat-o unei prietene, ca ulterior, să o ia și să o folosească în conflictul izbucnit.
Existența leziunilor produse de către sabie este de altfel confirmată și de către cele două rapoarte de expertiză întocmite in cauză atât în faza instanței de fond, cât și ulterior, în fața instanței de apel.
In aceste condiții se apreciază că nu se poate reține critica formulată de către inculpat, în sensul greșitei condamnări și pe cale de consecință necesitatea achitării inculpatului.
În ceea ce privește susținerea inculpatului în sensul că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 20 rap la art. 174 și art. 175 al.1 lit. a și i, în art. 20 rap la art. 174 si art. 175 lit. i, se apreciază că aceasta nu este întemeiată, în condițiile in care rezoluția infracțională a precedat activitatea materială, a existat un oarecare interval de timp între cele două momente, o chibzuire suficientă concretizată în luarea sabiei de la martora căreia îi fusese încredințată, revenind înarmat și declanșând agresiunea.
Cu privire la reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b, în sensul că fapta a fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violență, se reține că nu se poate face aplicarea acestui text de lege, în condițiile în care nu este dovedită o astfel de provocare. Este cert că a existat un conflict pe fondul unei stări de tensiune existente între inculpatul și una dintre persoanele care o însoțeau pe partea vătămată, însă aceasta nu este de natură a fi apreciată ca fiind o puternică tulburare, în sensul prevăzut de art. 73 lit. b, cu consecințele de rigoare.
Astfel, partea vătămată și persoanele din grup au părăsit discoteca, însă acestea au fost ajunse din urmă de inculpați, având loc o confruntare între persoanele prezente, cei doi atacând partea vătămată cu sabia și briceagul.
Se poate concluziona că instanța de fond a administrat in mod corect probatoriile și a reținut derularea evenimentelor astfel cum au fost produse, cu consecința condamnării pentru cei doi inculpați, raportat la gradul de participare și circumstanțele reale și personale ale fiecăruia.
Dat fiind cele expuse anterior, urmează ca in temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b să C.P.P. respingă ca nefondat apelul inculpatul.
În ceea ce privește criticile formulate de către inculpatul, se apreciază că, în cazul în speță, nu pot opera modificări în ceea ce privește situația de fapt, rezultând cu certitudine cum de altfel, acesta a și recunoscut, existența agresiunii exercitate de către inculpat asupra părții vătămate.
Martorii audiați în faza urmăririi penale și ulterior, în fața instanței, au arătat că acest inculpat a agresat partea vătămată.
Inculpatul a arătat că partea vătămată l-a luat în brațe și l-a trântit la pământ pe inculpatul, iar în acel moment a scos briceagul și a înjunghiat-o pe partea vătămată o singură dată, lovind-o în picior, după care inculpatul s-a ridicat, a scos sabia și a lovit-o pe partea vătămată în zona abdomenului singură dată.
Este cert că acțiunile celor doi inculpați au fost concertate, context în care, în ceea ce-l privește de acest inculpat se poate reține doar existența circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c, respectiv atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, recunoașterea faptei săvârșite, înlesnirea descoperirii adevărului, nefiind de neglijat nici afecțiunile psihice de care acesta suferă.
Cererea formulată în sensul reținerii legitimei apărări în favoarea acestui inculpat, nu poate fi reținută în condițiile in care nu a fost îndreptat împotriva sa un atac material direct, imediat și injust, el acționând doar în susținerea celuilalt inculpat pentru a-l ajuta pe acesta, neavând personal vreun conflict cu partea vătămată.
Dat fiind cele expuse anterior și reținând că sunt întemeiate criticile formulate de către acest inculpat sub aspectul individualizării pedepsei, curtea în baza disp. art. 379 pct.2 lit. a va C.P.P. admite apelul declarat de inculpatul, va desființa sentința atacată, în parte, în latură penală, în sensul că va reține în favoarea acestui inculpat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a, și făcând aplicarea art. 76 și va reduce pedeapsa aplicată de la: 7 ani și 6 luni închisoare: la 5 ( cinci) ani închisoare, iar interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 al.1 lit. a, c pe o perioadă de 4 ani.
De asemenea, se va menține măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea.
Văzând și disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 7.12.1971, domiciliat in,-, jud. P, împotriva sentinței penale nr. 374/20.06.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Desființează sentința atacată, în parte, în latură penală, în sensul că reține în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a, și făcând aplicarea art. 76 reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la: 7 ani și 6 luni închisoare: la 5 ( cinci) ani închisoare, iar interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 al.1 lit. a, c pe o perioadă de 4 ani.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 21.10.1982, domiciliat in,-, jud. P, împotriva aceleiași sentințe.
Menține măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu -, luată împotriva inculpaților si.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă apelantul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.03.2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red. /
4ex/
f-- Tb.
jud. Fond
Operator de date cu character personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Aida Liliana StanJudecători:Aida Liliana Stan, Mihai Viorel Tudoran